Page 83 - Drumul_socialismului_1972_12
P. 83
Proletari din toate ţările, unifi-vă !
Şedinţa Comisiei Centrale
de partid şi de stat pentru
elaborarea prognozelor
de dezvoltare economică
m m Uy, g a * « N » ®
şi sociala a
In ziua de 26 decembrie 1976—1980, precum şi proiec Constantin Băbălău, Ion Cos-
a.c., a avut loc, la Comitetul tul prognozelor de dezvoltare ma, Paul Niculescu-Mizil,
Central al P.C.R., şedinţa Co economico-socială pînă în Gheorghe Stoica, Miron Con-
misiei Centrale de partid şi 1990, care, după discutarea în stantinescu, Petre Lupu.
de stat pentru elaborarea organele de partid şi de stat, In încheiere, a luat cuvîntul
prognozelor de dezvoltare e- vor fi supuse dezbaterii pu tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
conomicS şi socială a Româ blice. care a prezentat principalele
niei. In cadrul şedinţei, au luat orientări ale dezvoltării Româ
Şedinţa a fost prezidată de cuvîntul tovarăşii Bujor Al- niei în perspectivă şi a indi
ANUL XXIV Nr. 5 588 MIERCURI 27 DECEMBRIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI tovarăşul Nicolae Ceauşescu, v. Mihail Florescu, Nicolae A- cat direcţiile către care să-şi
măşan, Ioan Avram, Ion Ursu,
OAMENII MUNCII HUNEDOREN!
îndrepte
activitatea Comisia
secretar general al P.C.R.,
Centrală şi comisiile pe ra
gachi, Ion Crăciun, Angelo
Consiliului
de
preşedintele
Patilin et.
muri.
Miculescu, Vasile
Stat,
Comisiei
preşedintele
Centrale de partid şi de stat
pentru elaborarea prognozelor.
Preşedintele Consiliului de Stat,
Au fost supuse discuţiei
ÎNTÎMPINĂ ANIVERSAREA
proiectul prognozei macroeco
nomice preliminare a dezvol
tării României pînă în anul
Nicolae Ceauşescu,
1990 şi primele estimări pri
vind cincinalul 1976—1980, e-
RE PU BL IC stabilite de Conferinţa Naţio va face o vizită oficială
laborate pe baza orientărilor
nală a P.C.R. din acest an.
Comisia centrală a stabilit
ca, pe baza lucrărilor prezen
tate. în etapa următoare să
aprofundarea
treacă
11 se
la
prognozelor pe ramuri, la ela în Pakistan
borarea de programe pe sub- La 'invitaţia preşedintelui Re Nicolae Ceauşescu, împreună
ramuri economice şi grupe publicii Islamice Pakistan, Zul- cu tovarăşa Elena Ceauşescu,
va face o vizită oficială. în
mari de produse. In cursul a- fikar Aii Bhutto, preşedintele Pakistan, între 8 şi 12 ianua
Cincinalul înainte termen proiectul planului ciiîcina] blicii Socialiste România, rie 1973.
Consiliului de Stat al Repu
nului 1973 vor fi definitivate
DESCHIDEREA EXPOZIŢIEI JUBILIARE
„REPUBLICA LA UN SFERT DE VEAC
In întîmpinaren marii săr trale, organizaţii de masă şi istorie înfăţişează drumul
bători de la 30 Decembrie, obşteşti, activişti de partid şi parcurs de poporul român,
marţi dimineaţa s-a deschis de stat, oameni de ştiinţă, ar sub conducerea partidului, de
în Capitală expoziţia jubilia tă şi cultură, un numeros pu la data memorabilă a procla
blic.
mării Republicii, pînă astăzi,
Planul pe 1§I3 - în centrul Judeţul Hunedoara ră „Republica ]a un sfert de gă retrospectivă istorică, ea în anii edificării societăţii so
Expoziţia reprezintă o lar
veac", organizată sub egida
Academiei de Ştiinţe Sociale
cialiste multilateral dezvolta
şi Politice, a Muzeului de însumînd o mie de piese do te.
pe coordonatele istorie al Republicii Socialis cumentare — fotografii, fac ceastă incursiune in istorie o
O sugestivă prefaţă la a-
simile, extrase din presa vre
te România şi Muzeului de
atenţiei colectivelor de munca istorie a Partidului Comunist, mii. Sînt mărturii care re constituie cuvintele tovarăşu
dau, cu puterea adevărului şi
lui Nicolae Ceauşescu, în
a mişcării revoluţionare şi
Întregul necesar de matern prime şi mmmœm înflăcărată de un înalt pa poziţiei ; „In decursul isto
dezvoltării socialiste
forţa evocatoare, lupta dîrză,
democratice din România.
scrise pe primul panou al ex
La festivitatea de -inaugu
triotism,
poporul
dusă
de
rare a' expoziţiei, găzduită de
rici, exprimînd aspiraţiile de
nostru, de-a lungul timpului,
Muzeul de istorie al Repu
libertate şi independenţă ale
pentru unitate, independenţă
blicii Socialiste România, au
poporului, patrioţii cei mai
participat tovarăşii Gheorghe
pentru socialism, luptă ridica
formă de stat democratică,
Cioară, Emil Drăgănescu, Cor naţională şi libertate socială, luminaţi au năzuit către o
nel Burtică, Miron Constan tă pe o treaptă superioară progresistă, care să asigure
tinescu, Aurel Duca. condu de Partidul Comunist Român. libertate şi dreptate socială
Aceste autentice pagini de
cători ai unor instituţii cen-
pentru cei mulţi, neatîrnarea
materiale să fie asigurat de urgenţă politică şi înflorirea economi
că a ţării, să înfăptuiască
dreptul sacru al poporului de
Medalia „25 de ani de la sa strămoşească“.
a fi singur stăpîn în patria
Cu o deosebită putere re
conform cerinţelor producţiei proclamarea Republicii" niei de astăzi.
velatoare se conturează apoi
în expoziţie imaginea Româ
t i t După cum s-a mai anun adus o contribuţie deosebită Expoziţia ilustrează, tot
ţat, cu prilejul aniversării a la lupta pentru libertate, de odată, politica externă a
25 de ani de la proclamarea mocraţie şi progres social, la partidului şi statului nos-
Pregătirea optimă, sub toa aceste imperative deosebit ia primul trimestru din 1973, Republicii Populare Române instaurarea şi consolidarea stru, contribuţia României
te aspectele, a producţiei a- de stringente, se constată o considerăm o anomalie ca la Consiliul de Stat al Republi Republicii, la înfăptuirea po socialiste la crearea unui
r
nului viitor, astfel încît încă seamă de rezultate pozitive întreprinderi de bază din ju cii Socialiste România a emis liticii Partidului Comunist climat de pace, securitate, în
din primele zile ale lui 1973 dar, mai ales, anomalii care deţ contractele de aprovi un decret privind instituirea Român de făurire a societă ţelegere şi largă cooperare
sarcinile de plan mobiliza trebuie să constituie obiectul zionare să nu fie încă per medaliei „25 de ani de la internaţională, pe baza prin
toare ce revin întreprinde unei soluţionări grabnice din fectate. Avem în vedere în proclamarea Republicii". ţii socialiste multilateral dez cipiilor independentei şi su
rilor să fie realizate ritmic, partea conducerilor centrale mod deosebit întreprinderea Medalia „25 de ani de la voltate, de apărare a patriei veranităţii naţionale, egalită
în copditii de calitate şi e- lor, a întreprinderilor şi şan electrocentrale Deva, Cen proclamarea Republicii" se şi a cuceririlor revoluţionare ţii în drepturi, neamestecului
ficienţă sporită, impune ca tierelor. Lăsînd la o parte trala cărbunelui Petroşani, conferă persoanelor care au ale poporului. în treburile interne şi avan
în aceste zile să se acorde faptul că multe unităţi şi-au C.S. Hunedoara, „Vîscoza"
cea mai mare atenţie asigu creat stocuri corespunzătoa Lupeni, I.P.B. Bîrcea, „Mar tajului reciproc.
rării integrale a necesarului re pentru buna desfăşurare a mura" Simeria, I.I.L. Simeria,
de materii prime şi materia producţiei în lunile următoa unităţile de industrie locală
le. In lumina sarcinilor trasa re, atrage în mod serios a- Deva, Haţeg şi Orăştie, un
te de plenara C.C. al P.C.R. tenţia ca unele întreprinderi de gradul de asigurare cu
din noiembrie a.c., mecanis sînt încă deficitare din punct materii prime şi materiale se GENERALIZAREA RVÂTÂMTULBI
mul aprovizionării tehnico- de vedere al aprovizionării. situează sub aspectul con
materiale trebuie să funcţio Deşi pînă la încheierea a- tractării valorice trimestria
neze perfect, să se creeze nului mai sînt doar cîteva le la mai puţin de 50 la su-
toate premisele ca fiecare u- zile, o seamă de întreprin DE ZECE ANI-SUCCES DE MARE
nitate economică, fiecare sec deri nu au acoperit integral Ing. ŞTEFAN CORNEA
ţie sau formaţie de lucru sau în cea mai mare propor activist al Comitetului
să-şi desfăşoare nestingherit ţie necesarul de materii pri
activitatea productivă. me şi materiale, nici sub ra judeţean de partid PRESTIGIU AL ŞCOLII ROMÂNEŞTI
RapoTtînd situaţia existen port valoric, nici sortimen Dinamismul prosperităţii
tă în industria judeţului la tal. Reierindu-ne, în special, (Continuare în pag. a 2-a)
Consecvenţa măsurilor ela prinzînd mai mult de 30 000 văţămîntului obligatoriu de 10
borate de partid pentru con elevi, adică tot tineretul de ani a ridicat şi unele greutăţi
celor ce muncesc tinua perfecţionare şi moder vîrstă şcolară. de comparaţie care au fost înlăturate cu
nizare a şcolii de toate grade
Elementele
sprijinul organelor de partid
CU PLĂNUI ANUAL ÎNDEPLINIT le generează fapte de istorie dau realizărilor generale de şi de stat. Eficiente s-au do
Manifestări şcolară, de beneficiu şi acces azi, în care cele şcolare îşi vedit mijloacele şi formele
Creşterile cantitative şi mu Incontestabilă corespondenţă larg al tuturor cetăţenilor spre au locui lor, măreţie şi per politico-educative, de popu
taţiile de ordin calitativ ce cu creşterea nivelului de trai. învăţătură, cunoaştere, cul spectivă. Reţeaua şcolilor de larizare a şcolii de 10 ani, de
tură.
consacrate Centrala industrială Hunedoara au avut loc în economia hu- Se regăsesc astfel şi în pro Generalizarea şcolii de 10 10 ani s-a extins neîntrerupt. convingere şi educare peda
Dacă în anul de debut, 1969,
gogică a părinţilor, asupra im
nedoreană în epoca înălţării
filul teritorial al judeţului Hu
Republicii pe coordonatele e- nedoara ’ efectele binefăcătoa ani înscrisă ca sarcină în pre au fost înfiinţate î judeţ doar portanţei şcolii pentru forma
n
Utilizînd cu randament spo ne laminate finite mai mult dificârii socialiste au determi re ale ansamblului de măsuri vederile Congresului al X-lea cîteva şcoli de 10 ani, în ur rea omului nou, a viitorului
sărbătorii de la rit capacităţile de producţie, decît era stabilit. nat - ca o consecinţă fireas întreprinse statornic şi consec al P.C.R. a devenit realitate mătorii ani numărul acestora său, integrat perspectivelor
Trebuie subliniat, de aseme
muncitorii, tehnicienii şi ingi
cu un an mai devreme decît
dezvoltării social-economice a
vent pe plan naţional de că
nerii din unităţile aparţinătoa nea, aportul colectivului de că — ridicarea necontenită a tre conducerea partidului nos se prevăzuse. Peste 95 la su s-a lărgit simţitor, pentru ca societăţii noastre socialiste.
în - acest an să ia fiinţă încă
nivelului de trai- al celor ce
re Centralei industriale Hune muncă de la Uzina „Victoria" muncesc pe meleagurile aces tru in direcţia creşterii veni tă dintre absolvenţii clasei a 12 unităţi de 10 ani în Loca Toţi aceşti ani au însemnat
30 Decembrie doara au înregistrat lună de Călan, care a îndeplinit cu 8 tui judeţ înfloritor. Pe par turilor populaţiei, a fondurilor VIII-a ai şcolilor hunedorene lităţi cu condiţii grele de şi importante eforturi pentru
lună însemnate sporuri de zile mai devreme planul a- cursul anilor construcţiei so alocate pentru dezvoltarea şl sînt cuprinşi în acest an şco şcolarizare ca Lunca Cernii, crearea condiţiilor materiale,
producţie. Ca urmare, ei au nual, creînd premisele înche cialiste s-a afirmat şi confir lar în forme diverse ale în- Boşorod, Densuş, Bulzeşti etc., optime, necesare procesului
îndeplinit planul anual la pro ierii bilanţului pe 1972 cu o mat în viaţa judeţului Hune perfecţionarea învăţămintului, văţămîntului postgeneral. Prac creîndu-.se astfel condiţii pen de învătămînt. Astfel, numai
ştiinţei, artei şi culturii, ocro
Expoziţie de artă ducţia globală şi marfă. Pînă producţie suplimentară în va doara, ca dealtfel peste tot tirea sănătăţii, grijii faţă de tic, se poate considera că în tru cuprinderea întregului ti în ultimii 2 ani au fost date
la această dată au fost înde loare de peste 19 milioane lei. în mîndra şi frumoasa noastră copii şi pensionari, faţă de judeţul Hunedoara învăţă- neret în şcoala de 10 ani. în folosinţă peste 100 săli de
plastică plinite şi depăşite cu mult ţară, înfăptuirea neabătută a toţi cetăţenii. mîntul de 10 ani este genera De pildă, la Lunca Cernii clasă, s-au amenajat peste
prevederile anuale de plan la ţelului fundamental al politi lizat. Este un fapt de istorie, funcţionează din acest an 3 120 laboratoare, cabinete şi
producţia de cocs metalurgic, întreprinderea de Conform politicii promovate de istorie şcolară a timpuri
HUNEDOARA. In holul cii partidului şi statului nostru de partid, evoluţia ascenden şcoli generale de 10 ani — 270 ateliere-şcoală. Au fost a-
central al clubului „Siderur- aglomerat feros, fontă etc. construcfii — creşterea prosperităţii mate tă a veniturilgr populaţiei din lor noastre, şi unul din însem Lunca Cernii de Sus, Negoi. menajate internate şcolare in
gistul", ne comunică Ioan Succesul înregistrat, pe care riale şi spirituale a oameni judeţ este determinată, în pri nele aplicării şi în domeniul Meria — fiind cuprinşi in localităţile cu condiţii grele,
Vlad, corespondentul nostru, siderurgiştii îl închină aniver lor muncii. mul rînd şi în principal, de politicii şcolare a principiilor şcoală toţi copiii de vîrstă s-au acordat numeroase burse
s-a deschis recent expoziţia sării unui sfert de veac de forestiere Deva Dinamismul spectaculos din creşterea salariului nominal. de umanitarism şi democra şcolară. de şcolarizare.
de artă plastică - „Tinere la proclamarea republicii, este economia românească — spo Este, de asemenea, revelato tism, caracteristice întregii Implicaţiile sociale sînt deo Se pot menţiona şi unele
talente hunedorene" - dedi cu atît mai semnificativ cu Printr-o mai bună organiza rirea continuă şi rapidă a pro riu modul In care se armoni vieţi politico-sociale şi econo sebit de favorabile creşterii forme, iniţiative şi procedee
cată aniversării pătrarului de cît sporul de producţie înre re a activităţii pe şantiere, ducţiei şi productivităţii mun zează ascendenţa salariilor mice a patriei. fondului de cultură şi pro folosite în această activitate,
veac al Republicii. Cele pe gistrat s-a obţinut în condiţii colectivul întreprinderii de cii, creşterea in ritmuri înalte mici, precum şi sporirea fon Retrospectiva pune în evi gres, pătrunderii a tot ceea
ste 64 de lucrări, în ulei, tuş, le creşterii productivităţii construcţii forestiere Deva, a venitului naţional, politica durilor sociale de consum, ca denţă şi mai mult saltul înre ce a creat ştiinţa şi cultura Profesor Emerit
şi acuarelă prezintă aspecte muncii, reducerii cheltuielilor care-şi desfăşoară activitatea justă de corelare optimă a importantă şi determinantă gistrat în domeniul învăţă- în cele mai îndepărtate loca CORNEL STOICA
ale vieţii cotidiene din Hu de producţie, ale sporirii efi în mai multe judeţe, a înde acestor creşteri cu măriiea sa pîrghie a echităţii socialiste. mîntului de toate gradele. Da lităţi. inspector general
nedoara şi sint semnate de cienţei economice. Pentru ilus plinit înainte de termen sar- lariilor şi a veniturilor celor că în 1938 existau doar 6 şcoh Petele negre ale neştiinţel al Inspectoratului
membrii cercului de desen trarea celor relatate, notăm că ce muncesc — au o reală şl (Continuare în pag. a 2-a) de 7 ani cu 1 360 elevi, în de carte şi neşcolarizării co şcolar judeţean \
ai clubului, îndrumaţi de in pe ansamblul centralei s-au (Continuare în pag. a 2-a) prezent numărul şcolilor de piilor au dispărut de pe har
structorul Emilian Moţescu. realizat în 11 luni 50 237 000 10 ani este de peste 120, cu- ta judeţului. Generalizarea în- (Continuare in pag. a 3-a)
Se remarcă lucrările „Uzina“, lei economii la cheltuielile de -------------------------------------------
„Pe Valea Cernei“ de Ioan producţie şi mai mult de 109
cetăţeni 1
Mihuţ, „Cartierul nou", „Oţe- milioane lei beneficii supli ŞEDINJA MIJLOACE AUTORAPiDE nicipiului Deva s-au ofi
larul“ de Steluţa Crişan, mentare. S-au economisit în ciat 450 de căsătorii. 900 comuna Crişcior, de pe ra nirea“ din Petroşani, cu cu chibzuinţă sarcinile şi
za oraşului Brad, s-a creat
cusut
răspunderile
de
„Strada", „Hunedoara as acelaşi timp aproape 10 000 DE COMUNICĂRI PENTRU POŞTA de tineri au rostit cu e- posibilitatea înfiinţării unei maşini Singer, de „Viaţă le vor reveni de-acum în ce
cooperativa
piele,
tăzi" de Petru Mihuţ, „Fur tone cocs metalurgic. ŞTIINŢIFICE MEDICALE Pentru o mai bună şi moţie cuvîntul „DA". „La noi unităţi comerciale. In nouă“ Orăştie, cooperative colo.
dorim
tuturor
Le
u-
nalele", „Strada mea" de Este important de precizat rapidă difuzare a presei şi mulţi ani" şi în 1973 — localul fostului magazin acum le „Drum nou“ din Hune
funcţionează
niversal
F i l i a l a
a
Constantin Zgîmbău, „Româ că cele mai de seamă reali U.S.S.M., secţia judeţeană ftizio- trimiterilor poştale, în lo 450 de... botezuri. Sau mal o unitate profilată pe des doara şi „Deservirea“ din VREMEA
Lupeni, cu două maşini de
de
nia, ţara mea" de Nicolae zări au fost obţinute de colec logie, organizează mîine, calităţile mai sînt îndepărtate multe... facerea unor produse de tricotat. Pentru 24 ore
necesare
ale
judeţului
de
Ghiorghiţoiu ş.a. tivul Combinatului siderurgic 28 decembrie a.c., o şedin mijloace auto moderniza TRASEU PRELUNGIT mobilă, aparate aparate racliG
şi
televizoare,
de
cerul
Vreme
Hunedoara. Prin utilizarea cu ţă plenară de comunicări te. In această privinţă, O- uz casnic. SĂRBĂTORIREA mai mult ceţoasă, cu Vlntui
ştiinţifice.
acoperit.
ficiul P.T.T.R. Brad a fost
numeroşi
La
Dezbatere România randament sporit a agregate Dintre referatele şi co dotat zilele acestea eu o navetişti, cererea a Deva, de MAJORATULUI va sufla slab din sud-est.
I.T.A.
lor, furnaliştii combinatului municările ce se vor pre autospecială de tipul SR comun acord cu Con DOTĂRI NOI Temperatura minimă va fi
Sîmbătă. peste 100 de ti
au dat de la începutul anului zenta, menţionăm: „Pro 132, cu dublă tracţiune, ca siliul popular al comunei neri constructori de la cuprinsă între minus 9 şi
servi
şi Conferinţa peste sarcinile de plan la zi grese In prevenirea şi re efectuează curse rapide Peştişu Mic, a luat măsuri re Pentru populaţiei, unităţile T.C.M.M. Hunedoara au minus 7 între grade, iar 5 cea
buna
mal
minus
şi
maximă
a
între
localităţile
Deva
—
o cantitate de fontă echiva combaterea tuberculozei pe In Brad — Crişcior — Bucu- pentru prelungirea cu ciţi- de prestări şi producţie ale fost sărbătoriţi, cu tot o- minus 3 grade.
judeţul
in
Hunedoara,
general-suropeană“ lentă cu metalul necesar pen rioada 1947—1972", aulor reşci — Buceş — Blăjeni. va kilometri de a pe traseului cîtorva .cooperative meşte norul, cu ocazia păşirii în
de
ruta
calitate
autobuzelor
viaţă
noua
în
au
fost
şugăreşti
dotate
tru fabricarea a peste 9 500 dr. O. Constantinescu, Me Ea este deservită de unul Hunedoara — Nandru pî cu aparatură şi utilaje noi. cetăţeni majori ai Republi Pentru următoarele
dintre cel
mal buni con
BACIA. La Băcia, manifes de tractoare. La rîndul lor, o- die Emerit; „Dinamica en- ducători auto ai autobazei nă la staţia Valea Roatei. Au fost dotate cu aparate cii. Tinerii în vîrstă de 18 două zile
tările închinate Republicii la ţelarii hunedoreni au elaborat demei tuberculoase în ju Brad — Petru Tirică. NOUĂ UNITATE foto „Pentacon" şi blitz a- primăveri — muncitori, in
coopera
ale
telierele
foto
jubileul său se bucură de o în plus 30 600 tone oţel Mar deţul Hunedoara, in anii tivelor „Prestarea“, „Parîn- stalatori, electricieni —, Vremea se încălzeşte u-
salariaţi
ai şantierelor
va
variabil,
caldă audienţă. Recent, un tin şi electric. In acelaşi timp, 1955—1971“; „Date funcţio DE 900 DE ORI „DA" COMERCIALĂ gul“, „Streiul“, „Retezatul“, T.C.M.M.H., au trăit un şor. Cerul noros. fi Vîntul va
temporar
s-au livrat unităţilor benefi nale pulmonare în silicoza De la începutul anului, Prin darea în folosinţă „Unirea“, cu polizor elec emoţionant moment retro sufla slab din sud-est.
incipientă" şi altele. la Consiliul popular al mu tric flexibil pentru repara spectiv dar şi de scrutare Temperatura — în creşte
(Continuare în pag. a 2-a) ciare din ţară şi partenerilor a supermagazinului din ţii auto cooperativa „U- a perspectivei, cîntărindu-şi re uşoară.
de peste hotare cu 24 120 fo V______________ _______________