Page 84 - Drumul_socialismului_1972_12
P. 84
PBttgsn^gHLiyjfcmggg5gBgBaamakM«dEaKHaBBauMMMtf>^^ ‘in-v.?:^.- ■
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 588 © MIERCURI 27 DECEMBRIE 1972
OAMENII MUNCII HUNEDORENI
în efortul de participare la înfăptuirea
ÎNTÎMPINĂ ANIVERSAREA
sarcinilor-tinerii se angajează plenar
REPUBLICII ' 1847-1972?! Tinerii membri ai organi activităţii viitoare. Un loc din el« să fie Îndeplinite.
— Şi noi am obţinut re
ícsxw-^xsásác^aass^i' zaţiilor U.T.O. din oraşul important în dezbateri l-au zultate bune — acesta e ro
ocupat măsurile ce trebuie
Brad, ahturi de comunişti şi
ceilalţi oameni ai muncii, luate pentru ca absenţele şl dul muncii întregului colec
sV
A
"• ■ W-n^^^f<^Rg.*‘XÂ5t < < ;>? •'•*•»•> v * <• •'*y.’>~ < * v- '< $ 5' «•'' - /ww«ç«<«a,-.w ' «• '*%
> „ * y MMÊË sînt angajaţi plenar în efor Sntîrzierile de la serviciu în tiv în frunte cu comuniştii,
tul comun de înfăptuire a
unele unităţi ca M.L., E.M.
fapt ce ne bucură mai ales
Cincinalul înainte istoricelor hotărîri ale Con Ţebea, Atelierele centrale pentru că mulţi dintre tine
gresului al X-lea şi ale Con
rii noştri îşi desfăşoară ac
Crişcior, I.M. Barza, neres-
ferinţei Naţionale a partidu
tehnologiilor
de
tivitatea în puncte de lucru
pectarea
lui, al îndemnului de realiza lucru, a programelor de re îndepărtate. Ei şl-au rezolvat
re înainte de termen a ac paraţii şi întreţinere a maşi cu mult simţ de răspundere
tualului cincinal. Roadele ob nilor şi utilajelor — care au sarcinile încredinţate, lucru
ţinute de tineretul brădean, influenţat negativ îndeplini ce ne face cinste. Munca
rezultate ce dovedesc hăr rea sarcinilor economice şi noastră, a tinerilor, are la
nicia şi dorinţa pentru mai care s-au datorat în mare bază hotărîrile organizaţiei
bine, au fost raportate şi în parte insuficientei preocupări de partid care ne îndrumă
conferinţa de dare de sea a organizaţiilor U.T.C. pentru permanent — sublinia loan
mă şi alegeri a organizaţiei combaterea unor astfel de Matei, secretarul comitetului
orăşeneşti a U.T.C. stări de indisciplină — să nu U.T.C. de la I.T.A. Ne-am
se mai repete.
angajat să realizăm cincina
Dezbaterile conferinţei' —■
„România PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT lul înainte de termen. Ne
atît darea de seamă, prezen
vom respecta cuvîntul.
tată de tovarăşul Nicolae
Întregul necesar de materii şi Conferinţa Pantea, cit şl discuţiile — Conferinţa Discuţiile purtate de Ma-
întreprinderea de eonsfrucfii au relevat rezultatele obţi organizaţiei ria Patrlchi, secretara comi
nute la organizaţiile de tine
tetului U.T.C. de la Liceul
prime şi materiale să fie generai-europeană“ forestiere Deva ret de la I.M. Barza, Atelie orăşeneşti Brad „Avram Iancu", Adrian Ti-
rele centrale Crişcior, I.T.A.,
leanu, secretarul comitetului
(Urmare din pag, 1) I.I.L., I.G.C.L., şantierul de U.T.C. de la O.C.L., Voicu
asigurat de urgenţă, (Urmare din pag, 1) îndrumaţi de organizaţiile construcţii, E.M. Ţebea, uzi a U.T.C. Trifan, secretarul comitetului
numeros public a participat cinile anuale de plan. Con de partid, muncitorii, tehni na electrică, care printr-o U.T.C. de la E.M. Ţebea, Mă
muncă susţinută şi bine or
la căminul cultural din loca structorii forestieri, cei care cienii şi inginerii din cadrul ganizată au reuşit să contri „Există reale posibilităţi de ria Micu, elevă la Liceul din
Crişcior, loan Munteanu, şef
conform cerinţelor producţiei litate, unde a avut loc dez fac accesibilă pătrunderea acestei întreprinderi au folo buie la roadele de prestigiu generalizare a muncii în de brigadă la I.M. Barza,
sit mai eficient maşinile şi u-
baterea : „România şi Con mijloacelor mecanice de trans înscrise în 1972 de aceste schimburile II şi III şi mai
ferinţa general-europeană", port pînă în cele mai înde tilajele aflate în dotare, pre colective. Rezultate meritorii ales de formare a brigăzilor Traian Creţu, delegatul orga
cum şi fondul de timp, fapt
nizaţiei U.T.C. ucenici la lo
la a cărei realizare au cola
(Urmare din pag. 1) la întreprinderile şl centra borat prof. Lucia Scrisu, prof. părtate zone şi sectoare de care a condus la creşterea au obţinut şi cei peste 300 de tineret — se spunea în cul de muncă, au subliniat a-
lele vizate, compartimentele exploatare şi punerea în va productivităţii muncii faţă de de tineri care muncesc în conferinţă — dar trebuie să portul tinerilor din unităţi
de aprovizionare sau direc Alexandru Rusu şi învăţăto loare a „aurului verde", au sarcina stabilită cu 1 500 lei comerţ şi cooperaţie. Parti trecem cu curaj la realizarea le şi instituţiile oraşului
tă. Sînt Încă numeroase ca rul Petru Simu. După dezba constniit şi dat anul acesta în pe salariat. ciparea activă a tinerilor la lor, să ridicăm în faţa con
zuri de necontractare a u- ţiile de resort nu au insis tere, formaţiile artistice ale folosinţă 154 km de drumuri Pînă la finele lunii se vor rezolvarea problemelor din ducerilor unităţilor probleme pentru îndeplinirea sarcini
nor produse absolut necesare tat la timp şi cu energia cu Casei de cultură din Orăştie auto. Au fost create astfel noi viaţa oraşului s-a materiali le formării echipelor de ti lor de plan, necesitatea îm
realiza, pe ansamblul între
bunei desfăşurări a muncii, venită pentru a determina au prezentat un bogat şi a- reţele rutiere de interes eco prinderii, lucrări de construc zat în acţiuni demne de lau neret. Pe raza oraşului Brad bunătăţirii stilului de muncă ■
cum ar fi unele materii pri furnizorii la încheierea con plaudat program. nomic şi turistic în bazinele dă. Colectarea celor peste avem întreprinderi cu greu al organizaţiilor U.TC. în
me, materiale, combustibili, tractelor în timpul optim. forestiere din Valea Jiului şi ţii şi montaj în contul anului 2 100 tone metal vechi, 10 tate în economia judeţului şi iniţierea şi conducerea unor
materiale de construcţii, pie Tocmai de aceea se cere în Expoziţia de desene zona Haţegului, la Bulzeşti, viitor în valoare de 2 750 000 tone plante medicinale, cură a ţării şi nu e bine să ne li acţiuni capabile să crească
se de schimb. Neasigurarea mod imperios ca în zilele râ Banpotoc etc. Din realizările lei. Se fac acum Intense pre ţirea a 180 ha păşune la mităm numai la cele cîteva eficienţa economică în între
gătiri pentru desfăşurarea rit
prinderi, au venit cu propu
lor poate periclita Îndeplini mase pînă la finele- anului să acestui harnic colectiv face mică a activităţii de construc I.A.S. şi C.A.P. etc., sînt ac brigăzi de tineret de la I.M.
rea planului sortimental sau se perfecteze toate contrac a pionierilor parte şi executarea drumului ţii în 1973, cînd sarcinile de ţiuni care vin să confirme Barza. Şi în celelalte între neri mobilizatoare pentru o
realizarea contractelor fată tele, să se asigure valoric şi auto de acces de la Deva Ia plan sînt mai mari cu 30 la elanul şi hărnic'a uteciştilor prinderi sînt posibilităţi să activitate mai fructuoasă.
de beneficiarii din ţară sau sortimental întregul necesar DEVA. Ieri, dimineaţa, în cabana turistică „Căprioara". sută dccit în acest an. de aici. se formeze asemenea echipe. Apreciind contribuţia tine
la export. de materii prime şi materia holul cinematografului „Pa Dar e nevoie ca fiecare or rilor la obţinerea rezultatelor
In activitatea de pregătire
Desigur, această stare de le pentru primul trimestru şi tria" din Deva, s-a deschis o a tineretului pentru apăra ganizaţie U.T.C. din între bune în economia oraşului şi
lucruri are la origine unele întregul an viitor. Aceasta, expoziţie de desene sub em prinderi să muncească rhai pe tărîm edilitar-gospodă-
greutăţi obiective dictate de întrucît 1973 pune în faţa blema „Pionierii la a XXV-a C A, P. Burjuc rea patriei s-au obţinut re mult în această direcţie. resc, tovarăşul loan Cosma,
zultate frumoase, organizîn-
echilibrarea balanţelor pe e- unităţilor economice hunedo- aniversare a proclamării Re du-se acţiuni tehnico-aplica- — Dacă organizaţiile noas prim-secretar al Comitetului
conomie sau ţin de întîrzie- rene sarcini mobilizatoare, publicii". Sînt expuse peste tive cum a fost „Zarand 72“, tre au obţinut rezultate bu orăşenesc de partid Brad,
rile în emiterea repartiţiilor pentru care aprovizionarea 80 de lucrări aparţinînd pio Ţăranii cooperatori din Bur- au realizat cea mai mare pro unde tinerii au dovedit pri ne, ceea ce am realizat este a recomandat organizaţiilor
de către coordonatorii de tehnico-materială reprezintă o nierilor din municipiul Deva, juc ajutaţi de către mecani ducţie de porumb : 7 000 kg cepere şi măiestrie, curaj şi încă departe de posibilităţile U.T.C. să-şi îndeplinească cu
balanţe. Dincolo de acestea condiţie esenţială de realiza membrilor cercului de artă zatori, au reuşit să îndepli ştiuleţi la hectar. devotament faţă de ţară. pe care le avem — spunea cinste rolul mobilizator pe
care îl au în viaţa tinerilor
însă atrage atenţia faptul că re exemplară. plastică de la casa pionie nească prevederile planului de Datorită depăşirii producţi Fără îndoială că tabloul în cuvîntul său tovarăşul pentru a-1 angaja plenar în
rilor. producţie şi angajamentele ilor planificate, cooperativa a realizărilor este mult mai Nicolae Stoica, secretarul co efortul comun de formare a
luate în întrecere. Producţia livrat suplimentar la fondul bogat. Dar conferinţa orăşe mitetului U.T.C. de la I.M. conştiinţei socialiste, de par
planificată la cultura porum de stat peste 12 tone porumb nească a organizaţiei U.T.C. Barza. Noi putem şi trebuie ticipare entuziastă la înfăp
bului a fost depăşită cu şi 100 tone cartofi. Au fost din Brad a dezbătut cu res să facem mai mult. Există tuirea sarcinilor pe care pro
500 kg, iar la cartofi cu 5 000 realizate şi depăşite efective ponsabilitate şi exigenţă în tendinţa ca unele or gramul partidului le-a pus în
kg. Ţăranii cooperatori din le de animale, iar la produ deosebi neajunsurile, stă gane alese să-şi noteze In faţa întregului nostru popor.
Dinamismul prosperităţii brigada din satul Tătărăşti, a- sele animaliere sarcinile se ruind asupra măsurilor ce se cer rezolvate şi doar puţine SEBASTIAN DINA
carneţel problemele ce se
vînd ca brigadier de cîinp pe
Impun pentru îmbunătăţirea
comunistul Manóle Cîmpurean, îndeplinesc integral.
celor ce muncesc
(Urmare din pag. t) cli din judeţul nostru, însem deziderat major al bunăstării
nătăţii sociale ce se acordă şi prosperităţii se va realiza, Consumuri sporite—
Pe baza ridicării continue contribuţiei lor la continua potrivit programului elaborat
a productivităţii muncii, a îm dezvoltarş şi. modernizare a de Conferinţa Naţională a
bunătăţirii sistemului de sala economiei naţionale. partidului, ca urmare a creă
rizare şi majorării salariilor, a Dar semnificaţiile nu se li rii unui mare număr de locuri ai bunei stări
schimbărilor intervenite în mitează aici. Luînd ca bază noi de muncă în economia ju
structura profesională şl In numai anul 1965, constatăm deţului, majorării generale a
perfecţionarea cadrelor, a că salariile au sporit cel mai salariilor, ridicării calificării, DEVA. Volumul total al desfacerilor de măr
avut loc în judeţ o conside mult în industrie şi construc perfecţionării în ansamblu a furi a crescut în municipiul Deva, faţă de anul tre
rabilă sporire a salariului me ţii, evidenţiindu-se şi prin a- repartiţiei după muncă. cut, cu 6,4 la sută. La cîteva bunuri de folosinţă în
diu. Aşa cum ilustrează şl ceasta caracterul puternic in însemnătatea deosebită a delungată, cumpărăturile făcute de populaţia muni
graficul de faţă, salariul me dustrial al judeţului, faptul că dinamismului creşterii salarii cipiului au sporit astfel: cu 2 la sută la frigidere,
diu nominal este în acest an aici se materializează an de lor oamenilor muncii hunedo- cu 11,6 Ia sută la maşini de cusut, cu 7,1 la sută la
mai mare faţă de 1950 cu an uriaşe fonduri de investiţii reni se reflectă multilateral în
71,8 la sută. Aceasta a deter pentru dezvoltarea economiei, munca şi viaţa fiecărui cetă aparate de radio. Cumpărăturile de tricotaje şi con
minat ca judeţul Hunedoara a domeniilor social-culturale. ţean de pe aceste meleaguri. fecţii au crescut cu cîte 5 la sută.
să deţină locul prioritar între Planul cincinal actual, pe Se reflectă pregnant în exis In privinţa unora din aceste sporuri, cum c cel
judeţele ţării în ce priveşte care oamenii muncii hunedo tenţa lor materială şl spiri înregistrat la vînzarea aparatelor de radio, o contri
nivelul absolut al salariului. reni s-au angajat să-l înde tuală tot mai prosperă şi mai
Rezidă în această prioritate plinească înainte de termen, plină de satisfacţii, mai de buţie însemnată a avut reducerea preţului de vîn-
grija deosebită ce o poartă va aduce cu sine creşterea încredere şi optimism în viito zare a aparatelor din producţie indigenă, încă un
partidul minerilor, sîderurgişti- veniturilor populaţiei din sala rul pe care îl făurim sub con mijloc prin care statul asigură ridicarea nivelului
lor, constructorilor şi celorlalte rii în proporţie mai mare faţă ducerea înţeleaptă a partidu de viaţă al oamenilor.
categorii de oameni al mun- de prevederile iniţiale. Acest lui. Conpinislul Ştefan Vinţelcr, Împreună cu echipa sa, asigură
nare realizării ritmice » planului Fabricii „Vidra" Orăştie.
Sărbătorim un sfert de veac za, care în cuvîntul său rostit Angajamentele —
de la proclamarea Repu în încheierea mitingului a a-
blicii, eveniment remarcabil 30 Decembrie 1947 : himeiorenii au saiutat dresat ţăranilor următorul în onorate exemplar
în viaţa ţării pentru a cărui demn : „Acum duceţi acasă
înfăptuire au militat forţele lozinca aceasta, ea se va în HAŢEG. Ieri dimineaţă,
cele mai înaintate ale socie făptui, este minunată ; „Tră tovarăşa Olivia Roschnafsky,
tăţii, în frunte cu Partidul Co iască Republica Populară Ro planificator principal i Con
a
munist Român. Abolirea mo cu bucurie şi entuziasm prociamarea Republicii mână". siliul popular orăşenesc Ha
narhiei şi trecerea, prin pro La 15 ianuarie 1948, în sala ţeg, ne-a comunicat că un
clamarea Republicii Populare „Progresul" din Deva (sala mare număr de unităţi eco
Române, a întregii puteri de „Arta“ de astăzi — n.n.) a a- nomice şi agricole de pe
stat în mîinile clasei munci că Prezidiul Republicii Popu timpul nefavorabil, la 31 de nului ţării,, prin care meta- adoptată o moţiune prin ca sindicatului, care au scos în vut loc adunarea Uniunii Fe raza oraşului raportează o-
toare, în alianţă cu ţărăni lare Române“, „Trăiască Par cembrie 1947, cea 2 000 de lurgiştii hunedoreni se angajau re muncitorii mineri din Pe evidenţă importanţa proclamă meilor Democrate din judeţul norarea exemplară a anga
mea şi cu celelalte categorii tidul Comunist Român", „Tră muncitori, salariaţi ai I.M.S. să lupte pentru întărirea Re trila se angajează să asigure rii Republicii în cadrul lup Hunedoara. Adunarea şi-a jamentelor asumate în în
întărirea şi prosperitatea Re
de oameni ai muncii, au mar iască armata română, apără Hunedoara, funcţionari publici publicii prin mărirea produc publicii prin muncă neobosită. tei poporului român pentru manifestat bucuria fată de trecerea socialistă ce se
făurirea societăţii noi.
cat o etapă nouă,’ calitativ su toarea Republicii Populare şi alţi locuitori ai oraşului, ţiei. proclamarea R.P.R., iar parti desfăşoară în întîmpinarea
perioară, in dezvoltarea statu Române". A luat cuvîntul se încolonaţi, cu fanfara uzinelor In aceeaşi zi, minerii din O adunare similară a avut loc O mare manifestaţie popu cipantele s-au angajat să lup unui sfert de veac de Ia
lui român, în desfăşurarea re cretarul organizaţiei judeţene în frunte, au Ir/’X o puterni şi la Lupeni, unde muncitorii lară a avut loc în ziua de 31 te „pentru întărirea tinerei proclamarea Republicii. în
voluţiei populare — instaura P.C.R. Hunedoara care a pre că manifestaţie pe străzile o- mineri s-au angajat să „lupte decembrie 1947 şi în oraşul noastre Republici Populare Ro treprinderea de industrie lo
rea celei mai democratice for zentat o scurtă expunere a- raşului. In faţa Palatului Ad E V O C A R pentru întărirea Republicii Haţeg, unde au vorbit repre mâne". cală şi-a depăşit angaja
me de guvernămînt din isto-. supra actului istoric de la 30 ministrativ a avut loc un mi Populare Române . prin mări zentanţii organizaţiei locale a mentul cu 2 400 000 lei Ia
In sflrşit, la 11 ianuarie
ria naţiunii noastre, crearea Decembrie, arătînd că „prin ting la care au luat cuvîntul rea producţiei, contribuind P.C.R. şi a Frontului Plugari 1948, în sala de festivităţi a producţia globală şi cu
condiţiilor favorabile trecerii proclamarea Republicii Popu secretarul organizaţiei P.C.R. de astfel la consolidarea regimu lor. Vorbitorii au scos in e- oraşului Brad a avut loc a- 2 640 000 lei la producţia
ia înfăptuirea sarcinilor revo lare Române poporului român la I.M.S. Hunedoara, preşedin Petrila au umplut pînă la re lui de democraţie populară“. videnţă importanţa deosebită dunarea generală a salariaţi
luţiei socialiste. îi este deschisă calea pentru tele sindicatului de la I.M.S., fuz sala sindicatului din loca La Călan, în ziua de 31 de a acestui act de cotitură în lor comunali din Munţii A- mariă,-realizînd un conside
rabil spor de produse fizice.
Aceasta explică de ce oa înfăptuirea năzuinţelor sale litate ascultînd pe reprezen cembrie 1947, peste 1 000 de viaţa statului român, care puseni, în timpul căreia, în
menii muncii au primit cu de a crea o Românie nouă, primarul municipiului şi un re tanţii Comisiunii judeţene Va muncitori au umplut hala de a deschis larg porţile spre De asemenea, întreprinderea
mare entuziasm şi însufleţi liberă, cu un popor trăind prezentant al armatei. Mani lea Jiului pentru pregătirea montaj a Uzinelor metalurgi societatea socialistă. De ase treaga asistentă a manifestat de gospodărie locativă a
re înlăturarea monarhiei şl în bunăstare şi fericire". Apoi festanţii au votat moţiuni, ca Partidului Unic Muncitoresc, ce Călan, cu prilejul mitin menea, au fost adoptate mo spontan pentru Republica realizat o depăşire a anga
luîndu-şi
Română,
Populară
proclamarea Republicii. De la au fost citite în faţa celor re au fost trimise Prezidiului care au vorbit despre marea gului organizat pentru sărbă ţiuni de felicitare, care au angajamentul de a munci din jamentului cu 200 000 iei,
un capăt la altul al ţării, in prezenţi Proclamaţia guvernu cucerire a poporului român, torirea Republicii. Au luat cu fost expediate Prezidiului Re răsputeri pentru dezvoltarea cooperativa meşteşugărească
jurul primăriilor şi prefecturi lui către popor, Legea prin Republicii Populare Române, Republica Populară Română. vîntul reprezentanţi ai organi publicii Populare Române, A- democraţiei populare, pentru „Retezatul" — cu 300 000
lor, pe străzi şi în pieţe, la care România a devenit repu Adunării deputaţilor şi guver- La sfîrşltul mitingului a fost zaţiei locale a P.C.R. şi ai dunării deputaţilor şi guver socialism. lei, Autobaza de transpor
sediile centrale şi locale ale blică şi actul de abdicare a nului dr. Petru Groza, iar în turi auto — cu 1 500 000 lei,
partidelor şi organizaţiilor de regelui Mihai. In încheierea încheiere participanţii la mi In felul acesta, entuziasmul Centru] de legume şi fruc
masă democratice, muncitori, adunării, cei prezenţi au adre ting s-au încolonat, manifes- maselor populare din judeţul te cu 2 185 000 lei, Staţiunea
ţărani, intelectuali, ostaşi, băr sat Prezidiului Republicii tînd îndelung pe străzile o- Hunedoara se înscria în ca de mecanizare a agricultu
baţi si femei, tineri şi vîrst- Populare Române, Adunării raşului. drul entuziasmului întregului rii — cu 290 000 lei.
nici işi manifestau furtunos deputaţilor şi guvernului dr. Adunări similare au organi popor român, care dădea ex Rezultate frumoase a ob
bucuria pentru Republică. In Petru Groza următoarea mo zat şi muncitorii din Brad, presie hotărîrii poporului de ţinut şl cooperativa agrico
fabrici şi uzine, la sate, în in ţiune ; „Cetăţenii oraşului De Crişcior, Simeria şi din alte a-şi închina toate forţele în lă de producţie Silvaş, care
stituţii şi pe şantiere, oamenii va, întruniţi, azi 31 decembrie localităţi tăririi şi înfloririi patriei, în şi-a realizat efectivul total
muncii, adunaţi în mari mi 1947, într-un mare miting Actul proclamării Republicii fata căreia se deschideau larg de bovine, a depăşit produc
tinguri, au exprimat, în rezo popular, am luat cunoştinţă a fost salutat cu mare entu perspectivele înfăptuirii orîn- ţia planificată la Ianto, brîn-
luţii şi telegrame, hotărârea şi salutăm cu entuziasm pro ziasm şi în satele judeţului duirii noi, socialiste. ză, carne, lină. Aceste suc
de a lupta cu toate forţele clamarea României ca repu Hunedoara. Adunări populare De atunci au trecut 25 de cese sînt dedicate jubileului
pentru întărirea tinerel repu blică populară. Această trans au avut loc la Dobra, Lăpugiu, ani. Prin munca şi lupta po Republicii — 25 de ani de
blici. formare istorică, făcută prin Brîznic, Ilia, Vorţa, Visca, porului socialismul a învins la proclamare.
Ştirea despre abdicarea re înlăturarea monarhiei şl in Sîrbi, Gurasada, Burjuc, Zam, definitiv în România, iar suc
gelui Mihai şi proclamarea staurarea republicii populare, Brânişca etc. Pretutindeni au cesele obţinute în toate do
Republicii Populare Române a deschide noi perspective de fost adoptate moţiuni care au meniile vieţii economice, so
fost primită cu un deosebit dezvoltare şl întărire a de fost trimise Prezidiului R.P.R., ciale şi culturale ilustrează în
entuziasm şi de populaţia ju mocraţiei populare din ţara Adunării deputaţilor şi guver mod grăitor rolul constructiv Blocuri racordate
deţului Hunedoara. Astfel, la noastră şi asigură bunăstarea nului dr. P. Groza, prin care al statului socialist, care, sub
31 decembrie 1947, sala tea materială a oamenilor muncii, masele de ţărani din judeţul conducerea Partidului Comu
trului „Progresul" din Deva cît şi suveranitatea şi inde Hunedoara salutau proclama nist Român, a mobilizat ener la reţeaua termică
era tixită de lume. Populaţia pendenţa statului. Ne luăm rea Republicii şi se angajau gia oamenilor muncii, români,
oraşului, muncitori, funcţio angajamentul să luptăm pen să contribuie prin muncă la maghiari, germani şi de alte DEVA. Cu cîteva-zile în
nari, militari, ţărani din sate tru întărirea Republicii, lup- întărirea şi înflorirea ei. naţionalităţi, în vederea ridi urmă în cartierul Micro 15
le învecinate s-au slrîns lao tînd în continuare pentru pa cării economice, sociale şi din municipiu! Deva, au fost
laltă să-şi reverse bucuria ce, libertate, independenţă La 8 ianuarie î948, la Deva racordate Ia reţeaua termi
pentru marea victorie cu care naţională şi progres, contra a avut loc un mare miting spirituale a patriei. că toate blocurile date în
poporul român a încheiat anul imperialismului provocator de ţărănesc, organizat cu prilejul
1947. Spontan lozincile izbuc noi războaie. Trăiască Repu aniversării a 15 ani de la în GHEORGHE PÎRVULCSCU folosinţă în acest an. In
neau din piepturile celor pre blica Populară Română". fiinţarea Frontului Plugarilor. cercetător ştiinţific principal următoarele zile se vor ter
zenţi; „Trăiască Republica La Hunedoara sărbătorirea Mitingul s-a desfăşurat sub la Muzeul de istorie mina Şi lucrările la noua
Populară Română“, „înainte, proclamării Republicii a fost lozinca „Trăiască Republica a Partidului Comunist staţie de alimentare cu e-
prin întărirea Republicii popu făcută în cadrul unei mani Populară Română". La niit'ng a mişcării revoluţionare nergie electrică.
lare, spre socialism", „Trăias- festări entuziaste. Gu tot a participat şi dr. Petru Gro şi democratice din România