Page 85 - Drumul_socialismului_1972_12

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 588 ® MIERCURI 27 DECEMBRIE 1972

Confruntarea
ELECTRONICE

PREZENTUL SI VIITORUL sesizări- Eugen Jebeleanu:

Abordînd, într-o recentă matică s-au introdus în pro­ şina de calcul „Fellx-256". Pentru
discuţie cu academicianul grama şcolară pentru toate Asamblarea merge pînă la a-
Gheorghe Mihoc — consem­ categoriile de elevi, aceştia daptarea unor circuite pen­ răspunsuri Eugen Jebeleanu, persona­ bolizează faţa luminoasă a vărul ultim, cu bobul uni­
nată în paginile ziarului nos­ fiind iniţiaţi în cunoaşterea tru o producţie pe scară na­ litate artistică remarcabilă orgoliului — Iubirea. Ea sin­ versal al lucrurilor şi al can­ melomani
tru — problema importanţei algoritmilor şi a elementelor ţională. Paralel, se pregătesc în peisajul literar contempo­ gură (iubirea lui Hanibal dorii : „Insă mi-e teamă să
matematicii în conducerea celor mal simple dintr-un specialişti Ia diverse nive­ ran, realizează o dată cu pentru Cetate, iubirea în fa­ nu fii/şl-n acest ultim flu-
ştiinţifică a producţiei, inter­ limbaj de programare. Mai luri, la CEPECA, la ICSMCA, Printr-o scrisoare din Hune­ volumul recent apărut, „Ha- ţa absolutului) supravieţuieş­ ture/ce-şi lasă polenul lu- ECE—0648. Casa de
locutorul nostru sublinia în­ mult, în clasele speciale de institutul care centralizează doara, un grup de locatari din nibal", o treaptă valorică e- te înconjurată de umbră şi natec/sărutîndu-mi obrazul". discuri, „Electrecord"
lesnirea aplicării metodelor informatică se insistă asupra toate procedeele folosite prin micro 6 ne sesizau asupra fap­ senţială în spaţiul liricii sale. lumină. Ea singură — spune O magie sugestivă străba­ pune |a dispoziţia iubi­
moderne de organizare şi structurii logice a calcula­ informatică la construcţia tului că la circumscripţia sa­ Faţă de volumele anterioa­ poetul —ne apără de timpul te versurile, o magie a iu­ torilor muzicii clasice
conducere ştiinţifică a pro­ torului, asupra tuturor ele­ calculatoarelor, formînd spe­ nitară nr. 9 — copii medicul re — „Schituri sub soare" dezolării. birii, a unei lumi purificate „33 de variaţiuni pentru
ducţiei şi a muncii de către mentelor limbajului de pro­ cialişti în programare, în nu are program şi nu poate fi (1929), „Inimi sub săbii“ într-o zonă de arhetipuri, u- pian pe un vals de Dia-
faptul că dispunem, în pre­ gramare FORTRAN, asupra conducerea întreprinderilor şi găsit în fiecare zi. Direcţia (1934), „Ceea ce nu se uită" nică şi limpede: „Nu sînteţi belli op. 120“ —- crea­
zent, de calculatoare electro­ sistemelor de operare a pregătirea documentaţiei ne­ sanitară a judeţului explică a- (1945), „Scutul păcii" (1949), înţelepte, degete/nu ştiţi să ţia de seamă a titanu­
nice. Dorind să nuanţăm a- structurilor redate, a fişie­ cesare folosirii calculatoare­ „Gîntegele pădurii tinere" Editoriale vă uniţi/să fiţi un cuib care lui Ludwig van Beet-
cest capitol relativ nou în relor foarte complexe. lor. ceastă situaţie prin faptul că (1953), „Poeme de pace şi păstrează/flori, păsări şi cîn- hoven. Solist : pianistul
„asistenţa medicală a copiilor
istoria industrială a secolu­ — Se vorbeşte tot mal — Vor rămîne calculatoa­ luptă“ (1953), „Surîsul Hiro- tări ascunse/chiar strînse ta­ de mare prestigiu Gheor­
lui, ne-am adresat unui spe­ mult despre ştiinţele viitoru­ rele electronice un instru­ din circumscripţia sanitară IX şimei" (1958) etc. — „Hani- Motivul reamintirii (compo­ re, încă mai lăsaţi/silabo de ghe Halmoş, un exce­
cialist în maşini de calcul, lui. Ce rol va juca informa­ ment de excepţie, un instru­ a fost asigurată prin ore supli­ bal" ni se relevă drept o nenta definitorie a liricii lui lumină între voi/prin care se lent interpret al operei
tovarăşul conferenţiar uni­ tica într-un asemenea angre­ ment al celor iniţiaţi ? mentare". Acum lucrurile au construcţie de maximă echi­ Jebeleanu) apare ca o stare strecoarâ/şl porii fulgerătoa­ beethoveniene.
versitar Constantin Popovici, naj de ştiinţe viitoare ? — Din cauza numărului intrat în normal datorită re­ librare artistică. „Hanibal" e permanentă în conştiinţa lui rei mele vieţi-"/. („Mînă spar­
de la Facultatea de matema­ — Informatica va fi un ca­ crescînd al calculatoarelor partizării la această circum­ imaginea fidelă a năvălitoru­ Hanibal. Năvălitorul e „în­ tă"). EC PE—0748, sau
tică şi mecanică a Universi­ dru general pentru ştiinţele folosite peste tot, în toate scripţie a unui cadru cu normă lui, a macabrului, a fatalită­ conjurat de-atîtea umbre/ca- Durata conştiinţei civice douăsprezece melodii
tăţii din Bucureşti. viitorului prin manipularea domeniile de activitate ale întreagă, ţii înfrînte de spiritul uman, re toate stau cu faţa întoar- din volumele anterioare e populare olteneşti inter­
— Judeţul nostni are o unei cantităţi imense de in­ vieţii sociale, absolut toţi oa­ de voinţa acestuia. „Superba să/ori cu o faţă de aer care secondată în acest volum de pretate de NELU BÂ-
o maro ascensiune a umanu­
oarecare vechime în materie formaţie, prin crearea unor menii vor fi nevoiţi să cu­ trufie“ nu poate distruge or­ se tot surpă/“ („Mai bine"). lui, în care dimensiunea ul­ LĂŞOIU, acompaniat de
de calculatoare electronice. dispozitive de prelucrare a noască modul de utilizare al dinea şi frumuseţea lumii, Poeziile din acest ciclu timă ca nivel şi totalitate orchestra condusă de
Un grup de muncitori din
Spunînd aceasta ne referim, informaţiei şi prin crearea u- calculatoarelor şi în felul a- Vadu Dobrii au sesizat redac­ esenţa ei. Din această sursă sînt, poate, cele mai frumoa­ rămîne şi trebuie să rămînă Victor Predescu.
Ia aparalajul electronic cu nor ştiinţe interdisciplinare. cesta metodele informati­ ţia asupra comportării gestio­ a luptei, E. Jebeleanu creează se poezii de iubire ale lui iubirea pentru om şi pentru
care a fost dotat, de mulţi Ea aduce ordine şi rapidita­ cii. Pentru că de pe a- prin Hanibal o dimensiune E. Jebeleanu : „Acum te voi tot ce e uman. Jebeleanu se DIDA DRÂGAN, apre­
ani, Combinatul siderurgic te în prelucrarea informa­ cum îşi conturează aplica­ narului Cîndea Laurean de la de adîncă interiorizare a e- lua şi te voi duce/în impe­ remarcă şi prin acest volum ciată solistă de muzică
Hunedoara. Sîntem interesaţi ţiei. bilitatea într-o multitudine de magazinul din Runcu Mare, lementului poetic. „Nimeni rioasă înaintare a luminii un profet al cuvîntului şi al uşoară, este prezentă cu
deci să cunoaştem care este — Dar care este relaţia domenii : în calcularea sala­ care vorbeşte obraznic cu n-avea ceea ce el avea/su- „căci totul trebuie trăit /fă­ inefabilului său lirism. discul EDC—10 261, ce
rolul calculatoarelor electro­ dintre Informatică şi calcula­ riilor în gestiunea întreprin­ cumpărătorii şi nu respectă o- perba lui trufie /şi elefanţii/şi cut să trăiască şi fără sfîr- cuprinde cîteva şlagăre
şit/sâ fie"/ („Fără oprire").
nice în procesul de produc­ toarele electronice ? derilor, în sănătatea publică rarul magazinului, luîndu-şi cu labele lor sfărîmînd vertebre- Iubita e confundată cu ade­ Prof. ANA POP SIRBU de succes, printre care
ţie. — Calculatorul este instru­ pentru diagnosticarea bolilor, de la sine putere recuperări le/acestor Alpi albiţi de spai­ Hunedoara „Visata mea Iubire“,
— Pot să dirijeze procesul mentul care pune cel mai bi­ în privinţa asigurărilor so­ cînd îi convine. mă /Călca, de-abia să se audă, „N-am ştiut" etc. Acom­
tehnologic dintr-o întreagă ne în valoare metodele in­ ciale, în meteorologie, Conducerea O.C.L. Alimenta­ peste stînci/şi s-auzea în lu­ paniază orchestra Elec­
na şi /nimeni nu mai văzuse
uzină ; transformă analiza de formaticii. în dirijarea transportului, în ra Hunedoara a cercetat cele trîmbiţele/de piatră ondulîn-
date experimentale într-un — Tot mai multe întreprin­ dirijarea fluxului de produc­ sesizate şi constatînd că ele dă ale acestor liafe/şi n-au trecord, dirijor Alexan­
calcul matematic precis şi deri uzează azi, fie prin cal­ ţie, în învăţâmînt (pentru a corespund realităţii — gestio­ învins". dru Imre (EDC—10 201).
sigur; preiau activităţi in­ culatoarele electronice pro­ prevedea repartiţia număru­ narul însuşi a recunoscut că
Hanibal, marele conducător
tense şi de durată lăsînd o- prii, fie prin contracte cu lui de elevi pe diverse re­ se comportă obraznic şi că e al armatelor cartagineze din
mului iniţiativa în luarea de­ centre de calcul, de siste­ giuni ale ţării), a necesaru­ foarte nervos — a luat măsuri cel de-al doilea război pu­
mul programărilor diferitelor lui de cadre în diferite spe­ pentru schimbarea gestionaru­
ciziilor ş.a. Despre impor­ nic, acest Hanibal fabulos,
lucrări. Care este perspecti­ cialităţi şi chiar în coordo­ lui din funcţie, măsură care, Spectacole
tanţa calculatoarelor electro­ va industriei româneşti în a- narea programelor şcolare. dealtfel, s-a şi aplicat. rămîne imaginea metaforic-
unitară a eroului înfrînt la
nice în toate domeniile vor­ cest domeniu ? el acasă. Versurile ne în­
beşte faptul că în momentul — In momentul de faţă es­ Interviu consemnat de deamnă la reflecţie căci „la Joi (28 decembrie) şl
actual elementele de infor- te asamblată în România rna- ILEANA LASCU sîmbătă (30 decembrie)
Alte două sc isori primite tine trebuie să cucereşti" şi Teatrul de estradă din
la redacţie din partea a doi ce­ nu afară; moartea, orgoliul
Deva prezintă pe scena
tăţeni deveni sesizau faptul neputinţa, trebuie înfrînte în proprie spectacolul „Sus
că I.G.C.L. nu a intervenit pen­ spaţiul interior al eului tău ; cortina la cetate". Ace­
tru a face unele remedieri ab­ Hanibal e o metaforă uimi­ laşi spectacol va fi pre­
solut necesare la apartamen­ toare a orgoliului devenit
Cit it
Vÿ rara tele lor. virtute. zentat vineri (29 decem­
ss suni ! Scrisorile amintite au fost lui, „Parabole civile", sim­ joi, 28 decembrie, filmul „Patria“ din lui L. rulează, loceplnd foto­ brie) la Hunedoara.
Deva
do
La
cinematograful
Partea a doua a volumu­
B.
„Eliberarea
In
Jones“.
grafie, o secvenţă din film.
trimise spre cercetare şi re­
zolvare Consiliului popular al
Recent, vagonul de măsu­ municipiului Deva, de unde
„Şcoala recoltelor bogate" pînă la jumătatea lunii ianua­ rat calea a verificat starea am primit următoarele răs­
nu-i o simplă figură de stil, rie 1973. căii ferate pe raza de ac­ punsuri : „In cazul cetăţeanu­
ci o realitate ce se face an de De foarte mare importanţă tivitate a secţiei L 3, Deva. lui Lepădat Remus din Aleea FORMAŢII CORALE
an simţită în producţiile mari este faptul ca predarea lecţi­ Rezultatele înregistrate sînt Transilvaniei, nr. 1, apart. 18, (clasele V—VIII): Hunedoara: H — nr. 3 Hune­
ce se realizează în agricultura ilor să nu mai sufere de ace­ excelente : nu a iost sem­ vă comunicăm că I.G.C.L. De­ Premiul I — Şcoala generală nr. Clasamentul fazei judefene doara şl nr. 1 Petrila; HI —
menţiune:
nr. 8 Hunedoara:
judeţului' — evident, în func­ le asemănări şi... „coinciden­ nalată nici o defecţiune 1 va a executat reparaţiile ne­ 3 Petrila; premiul special al ju­ Liceul „A. Iancu“ Brad.
ţie de organizarea din timp, ţe", să se insiste pe aspecte­ La întreţinerea în asemenea cesare la acoperiş şi copertină, riului — Şcoala generală nr. 7 a Festivalului cultural-
al
special
Hunedoara;
premiul
de asigurarea bazei materiale, le concrete ale procesului de condiţii a liniei şi-au adus înlăturînd astfel pătrunderea Inspectoratului şcolar judeţean DANSURI POPULARE:
Premiul I — Şc. gen. nr. 8
de stabilirea judicioasă a te­ producţie din fiecare unitate. o deplină contribuţie colec­ apei de ploaie în apartamen­ — Liceul Haţeg; premiul II Hunedoara; premiul special al
maticii şi a lectorilor. Simpla De asemenea, s-a constatat că tivele de muncitori fero­ tul petiţionarului". Şcoala generală nr. 1 Deva ; artistic al pionierilor şi şcolarilor juriului pentru autenticitate şi
premiul HI — Liceul „A. Vlai-
enumerare a acestor condiţii în anii anteriori nu toate că­ viari care lucrează în dis­ cu" Orăştie; menţiuni: şcolile ţinută scenică — Liceul Ghelar;
II
— Şc. gen. Bulzeştii de Sus,
ne face să înţelegem şi mai minele culturale şi-au axat trictele Zam, Brănişca şi In ce priveşte apartamentul generale nr. 1 Brad, 2 Hune­ nierllor, premiul II Casa pio- premiul III — Marina Rodica Sulighete şi Liceul nr. 2 Deva;
nlerilor Deva.
(Poiana);
Da­
menţiuni:
Iancu
bine însemnătatea pregătirii activitatea pe problemele ca­ Mintia, colective conduse lui Sgîia Traían din Gojdu, doara şi Dobra. niela (Haţeg); Roman Eleono- III — Şc. gen. Lăpugiu de Sus;
menţiuni: Şc. gen. Haţeg şi Ba­
temeinice a cursurilor agrozoo­ re privesc viaţa economică a de picherii Emil Mărcucean, bloc K 1, ap. 2, consiliul Ä î .^diploma specială F0 ^T U INSTRUMENTALE : ra (Bulzeşti); Mocanu Tamara ia de Criş. La casele pionieri­
P
Premiul I — Şcoala generalăŞcoala
r . m p
(Baia de Criş). La casele pio­
tehnice comunei. Ioan Creţu şi, respectiv, Au- popular municipal ne infor­ a C.J.O.P. Hunedoara — Şcoala Bulzeştii de Sus (tulnice) şi nierilor: premiul I — Boroş lor, premiul I — Hunedoara.
generală nr. 4 Vulcan; premiul
E de prisos să mai arătăm Se spune, pe bună drepta­ gustin Josan. mează că „s-a luat legătura I — Liceul pedagogic Deva. Şcoala generală nr. 1 Petrila Cristina (Hunedoara); premiul GIMNASTICA MODERNA:
că orice nîăsură bună, orice te, că primarul este „gospo­ Este şi aceasta o părtici­ cu conducerea I.G.C.L. Deva, GRUPURI VOCALE (orchestră) ; premiul H — Şcoa­ II — Marlnaş Doina (Hune­ Premiul I şi Diploma specială
Haţeg
(mandoline)
generală
idee bună, indiferent cine o darul nr. 1 al comunei". Or că din munca plină de roa­ care cunoaşte situaţia acestui (muzică populară) :■ la şcoala generală Câlan (or­ doara). a C.J.O.P. — Şc. gen. nr. 1
şi
face, trebuie analizată cu toată această denumire plastică ce i de a Teidviarilor judeţului, ' "a'Pâftaffifetft' şi Va executa lu­ Premiul II — Şcoala generală chestră). La casele pionierilor, SOLIŞTI MUZICA UŞOARA: Brad; II — nr. 7 Hunedoara
(gimnastică cu eşarfe) şi nr. 1
premiul
atenţia şi în măsura în care s-a atribuit îl obligă să nu se muncă şi roade închinate crările necesare îndată ce va nr. l Petrila: Vlaicu“ III — premiul I — Casa pionierilor Premiul I şi diploma specială Petrila; III — nr. 7 Hunedoa­
Orăştie;
„A.
Liceul
există indicii că poate fi efi­ ţină departe nici de crearea aniversării Republicii 1 primi cesarom, un material cu menţiuni: Liceul nr. 2 Deva, Hunedoara (orchestră). a C.J.O.P. Hunedoara — Piena- ra (gimnastică cu panglici) si
ru Marius (nr. 3 Lupeni); II
cientă trebuie aplicată fără tuturor condiţiilor pentru ca ION JURA care întreprinderea este defi­ şcolile generale Dobra şl nr. 6 SOLIŞTI INSTRUMENTIŞTI, — Chiseev Mircea (Dobra); IU Liceul nr. 2 Hunedoara (gim­
nastică cu mingi).
uşoară:
reţinere. într-adevâr învăţămîntul agro­ corespondent citară în prezent". Hunedoara. II La muzică generală MUZICA CLASICA : — Ordeanu Adriana (Haţeg). La
Şcoala
premiul
—
zootehnic să se desfăşoare în Premiul II — Farago Magda- casele pionierilor, premiul I —
Şi în anii trecuţi au exis­ cele mai bune condiţiuni. Cei nr. 1 Petroşani. La casele pio- lena, Şcoala generală Anihoasa Curtaş Viorica şi Niculescu Ma­ GRUPURI FOLCLORICE:
Premiul I — şc. gen. Romos
tat rezultate bune în desfăşu­ mai mulţi înţeteg aceasta. Mai DOINA COJOCARU şi Stoica Emil, Şcoala generală riana (Deva); II — Dan Mirela şi Almaş-Sălişte; II — nr. 4
(Deva);
rarea cursurilor, lectorii au există însă unii care spun nr. 1 Petroşani. (Deva). III — Herber Renate Vulcan (Nuntă secuiască); III —
Petroşani
din
fost mai exigenţi, tematica ma cam aşa: „eu mă ocup de SOLIŞTI MUZICA nr. 1 Miresii“) şi („Nedeia gen.
Poiana
Şc.
bine orientată pe specificul u treburile primăriei, de coope­ *■?/?■■■ t# POPULARA: TABLOU COREGRAFIC: Brănişca.
Premiul l — Liceul Călan: II
nităţilor. Exemple se pot da rativă să se ocupe inginerul Premiul I — Drăgoi Doina — Şcoala generală nr. 4 Vul­ Pentru cea mai bună prezen­
foarte multe. Să nu uităm în­ şi preşedintele". Fără îndoia­ (Romos) ; premiul special al ju­ can (Omagiu tricolorului): III — ţă la faza judeţeană a Festiva­
riului
(Ghe-
Romana
Toma
—
să că agricultura noastră tre­ lă, aşa este. Atribuţiunile nu lar) ; premiul special al Inspec­ Şcoala generală nr. 4 Vulcan lului cultural-artistic al pionie­
rilor
se
şcolarilor
şi
acordă
(Euritmie); menţiune:
buie să înregistreze un pro­ trebuie să se suprapună. Dar toratului şcolar judeţean pen­ nr. 2 Hunedoara. Liceul Diploma specială a C.J.O.P. Hu­
gres substanţial în anul viitor toţi ştim că nu o dată spe­ tru autenticitate — Bunea Eleo- DANS MODERN: nedoara şcolilor generale nr.
şi că nu .trebuie să ne mai cialiştii şi consiliile de con­ nora (Poiana) ; premiul II — Premiul I — Şc.. gen. nr. 7 4 Vulcan, l Petrila şi 7 Hune­
Munteanu Domnlca (Lăpugiu) ;
doara.
mulţumim azi cu ceea ce am ducere au realmente nevoie de
realizate ieri. Metodele din ce sprijinul consiliului popular.
în ce mai avansate, creşterea Dacă nu trebuie să existe o
cantităţilor de îngrăşăminte, suprapunere a atribuţiunilor,
diversificarea maşinilor şi per­ nu e mai puţin dăunătoare zeoe am—
fecţionarea lor cer un agri­ nici o barieră artificială care,
cultor modern, care să se în­ bineînţeles, nu se soldează cu
depărteze din ce în ce mai rezultate bune.
mult — fenomen care se şi colii româneşti
întîmplă dealtfel — de proce­ Incontestabil, în această pe­
deele aşa-zis „clasice“. rioadă unităţile agricole au
multe de rezolvat. Nu trebuie
In noul an de învătămînt însă deloc minimalizată urmă­ (Urmare din pag. 1) ţionarea unor clase cu efec­ cupări sporite din partea con­
ducerilor de şcoli, sprijin şi
tive mici, 5—9 elevi, în loca­
agrozootehnic, în cele peste rirea desfăşurării în condiţii lităţi îndepărtate (Lăpugiu de
200 cercuri pe profile au fost optime a învăţămîntului agro­ impuse de specificul localită­ Sus, Orăştioara, Blăjeni etc.), colaborare cu întreprinderile
ţilor judeţului nostru, cum ar
încadraţi mai mult de 3 000 de zootehnic, care se înscrie la fi organizarea de clase deta­ la care cadrele didactice pres­ ce patronează şcoala, înţele-
gînd că aici este sursa viitoa­
cursanţi — cooperatori, meca­ loc de frunte în ierarhia mă­ şate (Tîrsa, Federi-Ohaba), ca­ tează muncă obştească. relor cadre, a forţei de mun­
nizatori şi lucrători din I.A.S. surilor care, aplicate cores­ re rezolvă în bună măsură Experienţa acumulată în di­ că. Este de menţionat expe­
Muncitoarele de la „Avicola“ Mintia, care lucrează la maşinile automate de sortat, au me­
Cursurile, potrivit programu­ punzător, duc la sporirea rod­ rite însemnate In aprovizionarea abundentă a populaţiei cu ouă. Foto: V. ONOIU greutăţile deplasărilor elevi­ recţia şcolarizării depline, în­ rienţa unor şcoli de 10 ani
lui stabilit, se vor desfăşura niciei pămîntului. lor pe distanţe mari sau func- suşirea acestei sarcini de că­ (Orăştie, Călan etc.), unde e-
tre conducerile de şcoli şi levii claselor VI—IX, Iucrînd
consiliile populare, antrenarea alături de muncitori în între­
colectivelor de cadre didacti­ prinderi, s-au acomodat mai
Am arălat într-un număr cazuri dud comisiile tehnice tate cu prevederile pct. 66, rea sistematică a eficientei cesare executării sarcinilor de 1971 sînt cele organizate de ce, deputaţi, femei şi tineri, bine cu viaţa productivă, de
trecut al ziarului „Drumul de încadrare şi promovare din alin. ultim şi pct. 68, alin. ul­ producţiei. serviciu. unităţile socialiste pe baza într-o susţinută şi continuă' uzină, şi-au format mai repe­
socialismului" modul cum se întreprinderi nu au primit la tim din anexa nr. 2 a Legii Căile Şi formele prin care Sînt însă şi unităţi un­ prevederilor art. 3 din Legea muncă politico-educativă în de deprinderi de muncă prac­
poate face încadrarea în mun­ examen pe unii din muncito­ nr. 12/1971, pentru ca un ab­ de acestei munci nu i s-a 12/1971 privind perfecţionarea rîndul părinţilor, al cetăţenilor, tică şi ca urmare rezultatele
că a salariaţilor pe bază de rii din cadrul întreprinderii solvent al liceului de cultură trebuie să se desfăşoare acti­ acordat importanţa cuvenită, pregătirii profesionale a lucră­ poate asigura perspectiva fi­ în orientarea profesională şi
vitatea de perfecţionare a pre­
examen sau concurs în con­ respective pe considerentul generală să poată fi promova' gătirii profesionale din unită­ considerînd aceste cursuri nu­ torilor din unităţile socialiste. nalizării acestei activităţi şi şcolară sînt corespunzătoare.
formitate cu prevederile Legii că nu ar îndeplini condiţiile în funcţia de tehnician prin­ ţile socialiste, precum şl sar­ mai ca o satisfacere a preve­ Ca o consecinţă a celor ară­ orientarea tuturor eforturilor .Aşa se explică că la termi­
nr. 12/1971, privind încadra­ minime de vechime necesare. cipal sau proiectant prind cinile ce le revin organelor derilor legii, organizînd cursuri tate, un absolvent al liceului spre conţinut şi calitate a pro­ narea şcolii, cei mai mulţi
rea şi promovarea în muncă Astfel, deşi in anexa nr. 1 pal, respectiv în funcţia de centrale de stat şi locale ale în comun cu toţi lucrătorii u- de cultură generală care are cesului instructiv-educativ, a absolvenţi s-au integrat în
a personalului din unităţile din Legea nr. 12/1971 este planificator principal, contabil administraţiei de stat, centra­ nităţii de la toate sectoarele o vechime de 5 ani în funcţii pregătirii temeinice a tinere­ producţie, în întreprinderile
socialiste de stat. prevăzută în dreptul fiecărei principal, merceolog principal lelor şi întreprinderilor şi o- de activitate, cu un nivel pro­ tehnice, respectiv economice, tului şcolar. unde au lucrat, devenind în
Pornim de la principiul ge­ categorii vechimea minimă etc., se cere oa, pe lingă ve­ bligatiile lucrătorilor in acest fesional şi cultural diferenţiat. pe baza unei adeverinţe eli­ Problemele de inovare a scurt timp utili societăţii, ca
muncitori calificaţi.
neral al legii şi anume că în necesară pentru promovarea chimea minimă de 5 ani în domeniu sînt prevăzute în Le- Ba mai mult, tuturor acestora berate conform prevederilor procesului de învăţămint, de
perfecţionare şi modernizare
unităţile socialiste de stat art. 13 din Legea nr. 2/1971 Documentele recente ale
atît încadrarea, cît şi promo­ prin care se atestă că a ab­ a acestuia în conţinut, în me­ partidului au deschis învăţâ-
todica şi tehnologia didactică,
varea în muncă a personalu­ solvit una din formele de pre­ mîntului o largă perspectivă
lui se fac numai pe bază de gătire profesională prevăzute de legare a cunoştinţelor ele­ spre dezvoltare şi perfecţio­
examen iau concurs, cu ex­ ie pentru în art. 3 din această lege, în-, vilor de practică şi cerinţele nare în viitorii ani, de stator­
cepţiile limitative prevăzute în deplineşte condiţiile de a se vieţii contemporane, de inte­ nicire a unei concepţii moder­
grare socială a absolvenţilor
lege, cînd acest examen sau putea prezenta la examenul şcolii de zece ani, preocupă ne asupra rolului aplicativ-
concurs nu este necesar. Atît sati concursul organizat în colectivele didactice din şco­ formativ al şcolii în orienta­
examenul cît şi concursul vederea ocupării postului va­ rea activităţii corpului didac­
constau din verificarea cunoş­ munco o salariaţilor cant de tehnician principal, lile de toate gradele. tic de a creşte cadre multila­
tinţelor profesionale de spe­ planificator principal etc. Pregătirea practică a elevi­ teral şi temeinic pregătite, în
cialitate, susţinerea unei lu­ Iată dar Un motiv în plus lor din clasele V-X, îndeosebi concordanţă cu cerinţele şi c-
crări practice, iar pentru func­ care obligă în primul rînd 'în ceie terminale IX-X, în ca­ xigenţele actuale şi de per­
ţiile de conducere se va pune conducerile administrative ale drul atelierelor şcolare, în spectivă ale societăţii noastre
un accent deosebit şi pe veri­ unităţilor ca să organizeze şi secţiile şi formaţiile de lucru socialiste multilateral dezvol­
ficarea cunoştinţelor candida­ în categoria imediat urmă­ funcţii tehnice, respectiv eco­ gea nr. '2/1971 privind per­ Ii s-au predat o serie de lec­ să urmărească desfăşurarea din întreprinderi impune preo- tate.
1
tului în domeniul conducerii toare, unele unităţi au consi­ nomice, să fi absolvit şi un fecţionarea pregătirii profesio­ ţii de către cadrele de con­ în cele mai bune condiţii a
şi organizării producţiei şi a derat că această vechime re­ curs de specializare cu profil nale a lucrătorilor din unită­ ducere, care, pentru unii din­ acţiunii de perfecţionare a
muncii. zultă din însumarea anilor tehnic, respectiv economic. ţile socialiste adoptată de Ma­ tre cursanţi, nu aveau nici un pregătirii profesionale a lucră­
La promovarea într-o cate­ necesari fiecărei categorii an­ Nedumerirea unităţilor şi în rea Adunare Naţională în pri­ fel de utilitate, ceea ce a fă­ torilor.
gorie sau funcţie, pentru a fi terioare. In mod concret, general a tuturor salariaţilor măvara anului 1971. cut ca şi interesul pentru ast­ Se consideră că au absol­
admis la examen sau concurs, unui muncitor calificat din care se află în această situa In această lege se preci­ fel de cursuri să fie destul vit un curs de specializare cu
se cere în primul rînd ca so­ grupa II (b) la anexa nr. ţie a constat în aceea că na zează cu deosebită claritate că de scăzut. profil tehnic, respectiv econo­
licitantul să îndeplinească 1 din Legea nr. 12/1971, cunosc care sînt acele cursuri prin perfecţionarea pregătirii Desigur că în această mun­ mic, absolvenţii liceelor de
condiţiile minime de pregăti­ încadrat în categoria a de specializare cu profil teh­ profesionale a lucrătorilor se că nu se poate da o reţetă, cultură generală care în ace­
re Şi vechime necesare pre­ 4- a de salarizare, pentru a pu­ nic, respectiv economic, fapt urmăreşte reciclarea — îm­ ci de la caz la caz, de la o laşi timp sînt şi absolvenţii
văzute în lege. Aceste con­ tea promova în categoria a care a dus ca mulţi din aceşti prospătarea şi îmbogăţirea unitate la alta, în raport cu unei şcoli profesionale sau ai
diţii minime sînt cuprinse Jn 5- a, i se cere o vechime, mi­ salariaţi, deşi îşi Îndeplinesc sistematică a cunoştinţelor specificul acestora trebuie a- unui gimnaziu comercial, pre­
anexele la Legea nr. 12/1971. nimă în meserie -de 8 am şi în condiţii optime .sarcnile de profesionale, aprofundarea u- bordate şi problemele aflate cum şi cei care au urmat
La anexa nr. 1 sînt cuprinse nu de 16 ani cum s-a consi­ serviciu, să nu poată li pro­ nui anumit domeniu al spe­ cu un pas înaintea necesită­ cursurile organizate potrivit
condiţiile minime de pregăti­ derat de către unele comisii movaţi în muncă. Nedumeri­ cialităţii de bază, însuşirea ţilor actuale imediate ale pro­ prevederilor H.C.M. nr, 129/
re şi vechime necesare pen­ tehnice de încadrare. rea de care vorbim este însă noilor realizări ale ştiinţei, ducţiei, ale activităţii zilnice, 1959 privind organizarea şi
tru promovarea muncitorilor O altă problemă cu carac­ numai aparentă, deoarece nu tehnicii şi culturii din specia­ ele urmînd să lărgească per­ funcţionarea cursurilor de
calificaţi într-o categorie su­ ter general, care nu a fost s-a urmărit îndeajuns întrea­ litatea respectivă sau din coie spectiva cunoştinţelor profe­ scurtă durată pentru pi egali-
perioară, iar în anexa nr. 2, înţeleasă de către comisiile ga legislaţie apărută în ulti­ înrudite —, policalificarea şi sionale ale lucrătorilor, cu rea muncitorilor şi a persona­
sînt arătate condiţiile minime de încadrare şi promovare a mul timp şi care în totalita­ recalificarea lucrătorilor, ca cele mai noi realizări din spd- lului tehnico-administrativ.
de studii şi vechime necesare personalului tehnic economic, tea ei se axează pe pregăti­ şi însuşirea unor metode şi cialitatea lor.
pentru ocuparea funcţiilor de altă specialitate şi admi­ rea profesională a tuturor ca­ procedee moderne în dome­ Ţinînd seama de prevederi­ IOAN VASILIE
:
tehnice, economice, de altă nistrativ, este aceea privind drelor din economie, pregăt - niul conducerii şi organizării le acestei legi, precizăm că şeful serviciului raporturi
specialitate şi administrative. condiţiile de studii necesare re care a devenit o condiţie ştiinţifice a producţiei şi a atît cursurile de specializare de muncă din Direcţia
In legătură cu promovarea promovării în muncă a absol­ esenţială pentru menţinerea cu profil tehnic cît şi cele cu pentru probleme de muncă Verificarea in laborator a reperelor de stilpi liidr aulici se
muncitorilor calificaţi într-o venţilor liceelor de cultură ritmurilor înalte de dezvolta­ muncii, precum şi a cunoştin­ profil economic prevăzute de şi ocrotiri sociale cxecut;\ la F.S.H. Vulcan cu atenţie şi pricepere.
categorie superioară, au fost gen rală. Astfel, în conformi- re economică, pentru creşte- ţelor tehnice şi economice ne- anexa n’. 2 la Legea nr, 12/ a judeţului Hunedoara