Page 88 - Drumul_socialismului_1972_12

raaggj¿:^^sg;iM;«w«a3TO
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 589 ® JOI 28 DECEMBRIE 1972

Confinuâni

la noi dimensiuni

opgri iiœiira œare

Mai mult oţel Fiecare ne simţim au înfăptuit epopeea

pentru ţară ferm angajaţi

nu numai dezvoltarea side­ Noi, cei care muncim în jare abnegată. In primăva­ pe o asemenea temelie pu­ Bumbeşti-Livezeni
rurgică a Hunedoarei la ni­ vatra de metal a Hunedoa­ ra acestui an conducerea tem păşi cu cutezanţă şi
velul unui centru industrial rei, trebuie să ne aducem în­ partidului nostru a stabilit încredere pragul anului
de prim rang, ci însăşi ridi­ treaga contribuţie la înfăp­ măsuri precise privind sigu­ 1973 pe care-l vrem — ca
carea multilaterală a ora­ tuirea acestui mare obiec­ ranţa în funcţionarea siste­ orice patriot, ca orice om VIOREL FAUR
şului şi a oamenilor lui. Se tiv din programul partidu­ mului energetic national, iar cinstit din ţara noastră — prim-secretar al Comitetului judeţean
verifică astfel încă o dată o lui. Din întîlnirea pe care noi lucrările Conferinţei Naţio­ mai plin şi mai bogat.
realitate a progresului con­ siderurgiştii am avut-o cu to­ nale ne-au dat noi jaloane Dar ca să-l Împlinim aşa Hunedoara al U.T.C.
temporan : „Mai mult otel varăşul Nicolae Ceauşescu de muncă. Era, deci, firesc cum îl dorim, trebuie să ne
înseamnă mai multă pîine, am înţeles pe deplin ne­ să ne simţim mai mult pre­ simţim flecare chemaţi la
civilizaţie, cultură". Din toa­ voia ca pînă în '75 să pro­ ocupaţi pentru funcţionarea realizarea lui cu întreaga Tineretul hunedorean are tuate la Ilia, Lăpuşnic, Dobra,
te aceste puncte de vedere, ducem la Hunedoara 4 mi­ la parametrii optimi a in­ fiinţă. In anul viitor, co­ bogate, inestimabile tradiţii Vaţa de Jos, Geoagiu, Toteşti
Nu-i uşor lucru să aduci
Am ferma convingere că Hunedoara şi hunedorenii lioane de tone de otel, iar un drapel de întreprindere stalaţiilor energetice, redu­ lectivul nostru va trebui să de muncă patriotică, de dă­ şi în alte localităţi ale jude­
una din cele mai strălucite au păşit, Împreună cu tara, pînă în ’80 să dăm 5 mi­ fruntaşă pe ramură într-o cerea numărului de avarii, producă cu 1 miliard kWh ruire pentru cauza socialis­ ţului.
victorii dobîndite de clasa pe treptele celor 25 de ani lioane şi jumătate de tone. unitate tînără, cum e ter­ creşterea producţiei de e- energie electrică mai mult. mului. Ele s-au format la In această toamnă, cînd
muncitoare In anii edifică­ de existentă înfloritoare a In opera de înălţare a mocentrala noastră. Dar cînd nergie electrică şi micşora­ E o cerinţă majoră pusă în şcoala Şantierului Naţional condiţiile atmosferice puneau
rii socialiste In Republica Republicii. României In rîndul celor toţi oamenii ei pun umărul, rea consumului specific de fata unui colectiv — pe ca­ Bumbeşti-Livezeni, cînd s-a sub semnul întrebării strîn-
noastră este creşterea im­ Izbînda noastră In dezvol­ mai avansate ţări ale lumii adică se unesc în gînd şl combustibil, care, în final, re îmi permit să-l numesc durat calea de fier menită să gerea la timp a recoltei, mii
asigure o mai lesnicioasă li­
petuoasă a producţiei de tarea siderurgiei, pe care avem, aşadar, sarcini mari în faptă, au un crez pentru au influenţă asupra preţu­ harnic —, o cerinţă care vrare pentru economia naţio­ de tineri — elevi, student!,
otel. Afirm aceasta nu din o închinăm partidului şi şi de răspundere. Ne-am a cărui realizare luptă, iar lui de cost al energiei e- ne îndeamnă la responsa­ muncitori, funcţionari, inte­
simpla mea mîndrie de si- patriei, ne determină să angajat şi sîntem hotârîţl izbînzile strădaniei le dau lectrice. bilitate, la competenţă, cu nală a cărbunelui din Valea lectuali — au adus o contri­
derurgist, oi bazîndu-mă pe tintim departe în viitor, spre să facem totul pentru a ne bucurii, nu se poate să nu Strădaniile noastre le în- atît mai mult cu cît aceas­ Jiului. S-au format pe şanti­ buţie de seamă la încheierea
adevărurile pe care le ştim telurile pe care partidul, îndeplini îndatoririle fată de reuşeşti. Noi, energeticienii mănunchem acum în bilan­ tă producţie trebuie s-o rea­ erele, tot naţionale, Salva-Vi- cu rezultate bune a campani­
şi le cunoaştem. prin grandiosul său pro­ partid, fată de popor. Cu a- de la I.E.C. Mintia, avem ţul cu care întîmpinăm ju­ lizăm la o înaltă eficienţă. şeu, Agnita-Botorca şi, mai ei.
ales, pe şantierul cetăţii de
Astăzi ne este clar că gram, nl Ie pune în fată. cest gînd nestrămutat ve­ această bucurie. In anul pe bileul Republicii, cînd pu­ E o cerinţă a timpului, a metal a Hunedoarei. Bilanţul activităţii volun-
forţa economică a României Oîteva cifre arată niveluri­ nim astăzi la măreaţa săr­ care-l încheiem am muncit tem raporta, cu fruntea sus, mersului înainte, căreia Astăzi, foştii brigadieri de tar-patriotlce, desfăşurată de
este dată de milioanele de le înalte, altădată de necre­ bătoare a patriei. cu mîndria de a fi cucerit că am realizat o producţie trebuie să-l dăm viaţă fie­ acum două decenii şl ceva tineretul hunedorean, se în­
tone de otel pe care' le pro­ zut, la care va ajunge si­ acest loc d© prestigiu în ta­ de energie electrică de pe­ care, oricît de mic sau de de pe Şantierul National al cheie, în acest an, cu peste
ducem .ca urmare a promo­ derurgia. La finele actualu­ ŞTEFAN TRIPŞA ră şi cu dorinţa de a-1 păs­ ste 4 miliarde kWh, în con­ mare ar fi locul pe care-l Hunedoarei ocupă funcţii de două milioane lei la lucrări
vării consecvente de către lui cincinal vom marca 10 prim-maistru oţelar, tra cu cinste. Ne-am simtit diţiile reducerii consumului ocupăm în producţie. răspundere în ierarhia mun­ finanţate şi mai mult de 80
partidul nostru comunist a milioane de tone de otel, mereu îndemnaţi la o mun­ specific de combustibil con­ citorească : Cornel Covaliov de milioane lei la lucrări ne-
politicii de industrializare iar în perspectiva anilor Erou al Muncii Socialiste, j că responsabilă, documente­ venţional cu 4 350 tone şi a IOAN TRUJA este secretarul comitetului finantate.
socialistă. Acestei politici 1980—1990, România va ur­ deputat In Marea le de partid ne-au fost cel consumului propriu tehno­ electrician principal de partid al T.C.M.M. Hune­ Anul 1973 va însemna un
minunate îi datorăm astăzi ca la 20-25 milioane de tone. Adunare Naţională mai autentic ghid de anga- logic cu 33 350 000 kWh. De I.E.C. Mintia doara, Grigore Boeru, maistru, aport calitativ al organizaţiei
secretarul comitetului de par­ noastre judeţene de tineret
tid al şantierului nr. 4 de — care cuprinde în rîndu-
construcţii de locuinţe, Toma rile sale peste 60 000 de
Brâgâu, electrician, secretarul membri — o prezentă şi mai
organizaţiei de bază a şan­ activă pe şantierele muncii
voluntar-patriotice. Ne pro­
Abatajul Modernizarea tierului nr. 1 de con­ punem să dăm noi dimensi­
strucţii,
Vasile
Potcovel,
uni de eficientă întrecerii
sudor de înaltă clasă, Nico­
dintre organizaţiile noastre
lae Mărculescu, Erou al Mun­ U.T.C., să extindem brigăzile
funcţionează din plin agriculturii - cii Socialiste, maistrul Mihai de producţie şi de educaţie,
Zink, de la C.S. Hunedoara,
dulgherul Laszlo Francisc I fiecare tînăr la locul său de
să ne ocupăm stăruitor ca
sau macaragiul Ion Iacobescu
vintele tovarăşului Nicolae toate condiţiile pentru ca imperativ major care, recent, au înălţat fur­ muncă — în întreprinderi, pe
Ceauşescu, rostite la adu­ în anul 1973 să intensificăm nalul nr. 9 de 1 000 mc. şantiere, pe ogoare, la clasă,
narea cu activul de partid producţia, să amplificăm Tineretul hunedorean a în unităţile de deservire a
din Valea Jiului. Secretarul succesele, astfel ca mina Li­ zootehnic bine reprezentat deplină a capacităţilor de participat cu întreaga sa pu­ populaţiei — să fie exemplu de
general al partidului ne-a vezeni să urce cît mai re­ în structura producţiei- Fără irigaţie. tere de dăruire şi entuziasm, conduită profesională şi mo­
spus atunci că noi, minerii, pede la nivelul de produc­ a slăbi cu nimic grija fată In scopul materializării a- în anii care au urmat, la rală, aşa cum prevăd norme­
trebuie să ne înzecim efor­ ţie proiectat şi să ne adu­ de producţia de cereale, se cestor obiective, preconizăm construirea stelei de pe Mu­ le muncii şi vieţii comunişti­
turile pentru a da ţării cit cem toată contribuţia la în­ impun atenţiei tuturor lu­ un complex de măsuri cu reş, a minelor Livezeni, Pa- lor. ale eticii şi echităţii so­
mai mult cărbune. Pentru a deplinirea cincinalului îna­ crătorilor de pe ogoare şi eficacitate sporită. In ju­ roşeni şi Bărbăteni, a noilor cialiste. Avem o deosebită
ne îndeplini cu cinste a- inte de termen. alte probleme majore ca platforme industriale ale încredere în harnicul şi ta­
In august 1972, la tînăra In lumina sarcinilor sta­ deţ se va acţiona energic municipiului Deva, la dezvol­ lentatul nostru tineret hune­
mină Livezeni intra în func­ ceastă sarcină, avem asigu­ Fiind şi eu unul din de­ bilite de Congresul al X-lea dezvoltarea mai rapidă şi asupra pîrghiilor de moder­ tarea Uzinei chimice Orăştie, dorean, care a preluat şi du­
ţiune primul abataj frontal rate în ultimul timp condi­ legaţii la Conferinţa Naţio­ şl de Conferinţa Naţională a accentuată a legumiculturii, nizare, respectiv a mecaniză­ a complexelor agricole din ce mai departe tradiţiile de
complet mecanizat. ţii din ce în ce mai bune. nală a partidului, constat partidului, în actualul cin­ astfel încît de pe suprafe­ rii, chimizării şi irigaţiilor, judeţ, la cele aproape 50 000 luptă revoluţionară şi de
Desigur, ne-am izbit de Grija partidului şi statului acum, după şase luni de la cinal accentul principal în ţele cultivate să putem sa­ se va urmări generalizarea de apartamente şi locuinţe muncă plină de abnegaţie a
unele greutăţi inerente în­ fa{ă de minerii Văii Jiului lucrările acesteia, că mine­ agricultura judeţului va fi tisface în proporţie mai ma­ experienţei înaintate şi apli­ noi care au fost înălţate nu­ minerilor, siderurgiştilor, e-
ceputului, dar după aproa­ se simte din plin. Şi de a- rii Văii Jiului şi-au însu­ pus pe ridicarea eficientei re nevoile de consum ale carea tehnologiilor avansa­ mai în ultimii 12 ani. De fapt, nergeticienilor şi constructo­
pe trei luni abatajul a în­ ceea noi am răspuns cum şit în mod exemplar pro­ în toate sectoarele de pro­ judeţului, refacerea grabni­ te. Toate acestea au loc în nu există obiectiv în indus­ rilor de pe aceste plaiuri de
ceput să producă la capa­ se cuvine acestei chemări. gramul adoptat atunci. Fie­ ducţie. Prioritate se va a- că a potenţialului livezilor condiţiile unei accentuate trie, în agricultură, în con­ istorie.
citatea normală. Combina Numai de la punerea în care miner, brigadă sint a- corda dezvoltării zootehniei, în vederea sporirii produc­ griji faţă de ridicarea pre­ strucţii. în domeniul social- Organizaţia judeţeană a U-
funcţiune a abatajului noi
muşcă acum din plin căr­ am realizat aproape 15 000 nimaţi de dorinţa firească pe ansamblul judeţului pro­ ţiei de fructe, extinderea gătirii profesionale a ţărăni­ cultural care să nu încorpo­ niunii Tineretului Comunist
bune. tone cărbune. pentru autodepăşire. După ducţia globală realizată din . culturilor de plante tehnice, mii, mecanizatorilor, lucrăto­ reze munca tinerei genera­ va fi un ajutor de nădejde al
Evident, faptul în sine cum se ştie, în cursul aces­ îndeosebi de sfeclă de za­ rilor din I.A.S. şi a cadrelor ţii. Programele naţionale de puternicului detaşament al
este la prima vedere ne­ Sîntem astăzi cu toţii tui an am întîmpinat une­ acest sector trebuind să hăr, concomitent cu ridica­ tehnice. emancipare a agriculturii au muncitorilor, ţăranilor şi in­
crească în 1975, faţă de
semnificativ, dar pentru mi­ martorii unor eforturi deo­ le greutăţi. Am tras însă 1972, cu peste 50 la sută. rea randamentului la hectar, dat o nouă posibilitate tine­ telectualilor hunedoreni, nu
ne şi pentru ortacii mei sebite, ai unei munci pline învăţăminte preţioase pen­ Creşterile vizează atît efec­ finalizarea în condiţii opti­ Ing. MIRCEA SILVESTRU retului să se afirme, să a- va pregeta să răspundă, cu
tru activitatea viitoare şi
S el a reprezentat începutul de abnegaţie şi dăruire din păşim cu încredere mereu tivele cît şi producţia ani­ me a programului judeţean director general adjunct dauge tradiţiilor de muncă întreaga fiinţă, pentru înfăp­
partea tuturor colectivelor
extracţiei de cărbune la a-
tuirea exemplară a sarcinilor
al Direcţiei generale
voluntar-patrotică. noi împli­
de îmbunătăţiri funciare, ur­
S ceastă nouă mină, care va de muncă din Valea Jiului. înainte. malieră, fiind de la sine în­ mărind înlăturarea excesu­ pentru agricultură, niri. Ei şi-au făcut o meritu­ puse de măreaţa operă de
ţeles că o agricultură mo­
spori mult puterea econo­ Aniversarea Republici! o . COSTACHE ZAHARIA dernă, avansată, nu se poa­ lui de umiditate, stăvilirea industrie alimentară oasă prezenţă la lucrările de edificare a societăţii socialis­
mică a Văi! Jiului. întîmpinăm cu realizări miner, şef de brigadă te concepe fără un sector eroziunii solului şi folosirea şi ape îmbunătăţiri funciare, efec­ te multilateral dezvoltate.
\ Ne amintim cu toţii de cu­ deosebite. Avem asigurate la E.M. Livezeni
\
(
II
s
Cercetarea ştiinţifică, Deva - un oraş
pe bazele solide în plină înflorire
Preocupări deosebite s-au
ale practicii producţie a forţei de muncă rea alimentării cu apă a
făcut simţite în îmbunătăţi­
feminine.
Din punct de vedere so-
cial-cultural şi edilitar-gos- municipiului, fapt ce a per­
perspectivă. Şi privesc cu alţi specialişti, ne ocupăm podăresc municipiul nostru mis trecerea la un program
încredere înainte, pentru de găsirea unor metodologii cunoaşte o dezvoltare înflo­ de furnizare a apei calde în
că avem direcţii precise de noi de cercetare, de aplica­ ritoare. Pentru îmbunătăţirea tot cursul zilei, sporind şi
urmat, jalonate de documen­ re în activitatea productivă condiţiilor de locuit, anual prin aceasta gradul de con­
tele Congresului al X-lea şi a minerilor a unor tehnolo­ se construiesc un număr în­ fort al vieţii în municipiu.
ale Conferinţei Naţionale, gii moderne, cu eficienţă semnat de apartamente pro­ Filmul realizărilor noastre,
de însuşi secretarul general economică ridicată. Atentin prietate de stat şi cu spri­ al preocupărilor pentru a
De la înălţimea celor 25 al partidului nostru, tovară­ noastră este orientată acum După cum este cunoscut, jinul statului. asigura, în toti anii Repu­
de trepte ale Republicii a- şul Nicolae Ceauşescu. spre două probleme de ma­ municipiul Deva — reşedin­ In acest cincinal se va blicii, o viată tot mai bună
runc în urmă priviri spre a- Paşii pe care i-a făcut în- ximă importanţă : limpezirea ţă de judeţ — s-a dezvoltat înălţa în municipiu unul din­ pentru locuitorii municipiu­
nul '47. Era anul cînd ado­ vătămîntul superior în cei apelor reziduale de la pre­ vertiginos şi armonios, atît tre cele mai frumoase car­ lui ar putea continua. Pre­
lescentul din mine îşi făcea 25 de ani de Republică sint parata Petrila — deocamda­ din punct de vedere econo­ tiere ale lui, .cunoscut acum ocuparea de căpetenie a or­
planuri de viitor. Şi viitorul uriaşi. Ei vor fi continuaţi tă cu rezultate bune şi cu mic cît şi din punct de ve­ în timpul construcţiei sale ganelor noastre de partid şi
a fost a,tît de aproape. Nu­ la o scară tot mai înaltă în perspectiva nu prea îndepăr­ dere social, în toţi anii Re­ sub numele de Micro 15 A. de stat este de a face din
mai peste un an — în '43 -- anii viitori, cînd învătămîn- tată de extindere în toată publicii. Au fost construite El va atinge în acest cinci­ el un oraş cît mai frumos,
aici, în cel mai mare bazin tul superior va trebui să se Valea Jiului — şi automa­ mari obiective industriale nal numărul de 4 000 aparta­ bizuindu-ne în această acţiu­
carbonifer al tării, a luat îngemăneze cu mai multă tizarea maşinilor de desaj aşa cum sînt Termocentrala mente. ne de durată şi pe partici­
fiinţă Institutul de mine. hotărîre cu cercetarea şi pentru cărbune cocsificabil. de la Mintia sau Întreprin­ parea harnicilor noştri cetă­
Partidul comuniştilor oferea producţia, să sprijine mai Invătămîntul superior, cer­ derea de prefabricate din Tot în interesul populaţiei ţeni. Cu totii vom munci
astfel fiilor de mineri cea mult activitatea economică, cetarea ştiinţifică se dezvol­ beton Bîrcea. In actualul a sporit reţeaua comercială neobosit pentru ca munici­
iar cea existentă s-a moder­
mai mare posibilitate de a-şi să dea tării cadre mai bine tă pe baze solide, aşezate în cincinal, pe lingă sporirea nizat. piul Deva — reşedinţa ju­
urma studiile superioare pregătite. aceşti 25 de ani de Repu­ capacităţilor de producţie la deţului — să se ridice la
chiar pe vatra cărbunelui, Domeniul meu de activita­ blică, urmează jaloane sigu­ unităţile existente, se vor Vitalitatea dezvoltării mu­ prestigiul de care se bucură
Cataloagele Institutului de te este cercetarea — dome­ mai da în folosinţă o fabri­ nicipiului nostru este dove­ judeţul Hunedoara între ju­
mine Petroşani m-au înscris niu deosebit de vast, de in­ re spre progresul general al că de ciment şt var la Chiş- dită şi de creşterea vertigi­ deţele tării.
printre studenţii cei dinţii. teresant şi de necesar pen­ României socialiste. cădaga şi o fabrică de mă­ noasă a populaţiei care în AL. VOICULESCU
Astă/i, la jubileul Repu­ tru soluţionarea unor proble­ tase, care va soluţiona una acest an depăşeşte cifra de prim-vicepreşedinte
blicii, facem bilanţuri boga­ me vitale ale activităţii e- Conf. univ. dr. ing. din problemele municipiului 44 000, urmînd ca pînă în al Consiliului popular
te. Dar mie îmi vine mai la conomice, ale dezvoltării so­ NAGY BELA nostru şi anume — atrage­ anul 1976 să atingă cifra de
îndemînă să privesc în cietăţii noastre. împreună cu Institutul de mine Petroşani rea în mai mare măsură în 75—80 000 locuitori. municipal Deva
V. MIHAII.es CU ; JBrlgadlerli* (ulei).
____ ___________________

începutul a fost fierbinte. muncii de pe aceste melea­ iarna, constructorii de la — o realizare remarcabilă a r
23 August 1944 a zguduit din guri s-au felicitat pentru că Mintia pentru a dura această tehnicii noastre pe acele tim­ (Urmare din pag. 1) gere că încă în acest secol
temelii o lume — care se in­ au scăpat de căpetenia bur­ mare cetate energetică a tă­ puri —, că termocentrala de România se va circumscrie în
titula „lumea bună“ — dar gheziei şi moşierimii. Ziua a- rii. pe Jiu, de la Paroşeni, era rîndul ţărilor cu cel mal înalt
era putredă. ceasta, rece ca temperatură, ...Anul acesta într-un timp un pilon de bază al indus­ credere in cel de-al doilea sfert Păşim, cu lestrànutati nivel de civilizaţie. Pînă în 1990
Păşim cu o nestrămutată în­
Muncitorii mineri s-au an­ a fost foarte caldă ca emoti­ record, s-a edificat şi dat în trializării noastre socialiste se prevede ca producţia indus­
gajat, în acele luni, flămînzi vitate, ca împlinire naţională. folosinţă furnalul nr. 9 de (centrala termoelectrică de la de veac al Republicii Socialis­ trială a ţării să crească de 6-8
şi goi, într-unu! dintre cele ...Au urmat zile şi zile. 1 000 mc al Hunedoarei. Mintia este de aproape 3 ori te România. Ne aşteaptă obli­ ori faţă de nivelul atins la în­
mai memorabile epopei ale Epopeea eroică a şantieru- Cîte zile nu au consacrat mai puternică), că aveam gaţii de o mare răspundere ; în
construcţiei noastre : asigu­ deja alte şi nlle realizări în 1973 economia naţională va ceputul actualului cincinal, iar
rarea în condiţii precare de domeniul mineritului, indus­ trebui să asigure, pe baza Li­ încredere, in al veniturile reale pe locuitor de
triei chimice sau lemnului. nei mai depline utilizări a ca­
dotare tehnică a combustibi­ circa 3,5 ori. Practic, în aceas­
lului necesar efortului pentru ZILE HUNEDOR Pe atunci, în. anii '50, în a- pacităţilor de producţie, un tă perioadă va fi rezolvată pro­
victoria asupra fascismului, cele zile, în cetatea de me­ spor suplimentar de produse blema vastă a construcţiei de
pentru refacerea economiei tal a Hunedoarei locuiau cîte materiale în valoare de cel pu­
naţionale. 7 într-o cameră, mîncau şi ţin 37 miliarde lei. Desigur, ju­ locuinţe ; venitul naţional pe
se îmbrăcau pe cartelă... deţul Hunedoara are un cuvint pătrar de veac locuitor va creşte de 5-6 ori.
La numai cîteva luni după lui Bumbeşti-Livezeni, redes­ constructorii hunedoreni înăl­ greu de spus în domeniul spo­
aceea a fost instalat, printre chiderea minelor de la Vul­ ţării judeţului la dimensiuni­ Zile hunedorene! Ne plac ririi suplimentare a producţiei La cea de-a 25-a aniversare
primele judeţe din tară, pre­ can, Cimpa şi Deva. le şi prosperitatea pe care o anii de cronică pentru că sînt a proclamării Republicii încer­
fectul reprezentativ al mun­ ...In 1956, termocentrala are astăzi 1 deosebit de denşi, ca şi zile­ materiale a ţării, ca dealtfel şi venit, în cadrul efortului gene­ deplinească sarcinile iniţiale ale căm cea mai legitimă mîndrie
citorilor, ţăranilor şi intelec­ Paroşeni îşi trimitea primele Cîte zile nu s-au depus le noastre actuale. Zilele Re­ în direcţia creşterii productivi­ ral pentru accelerarea dezvoltă­ cincinalului in mai puţin de
tualilor hunedoreni. Pentru publicii sînt sferturi de veac tăţii muncii, valorificării supe­ rii economice a ţării, cu iniţia­ patriotică pentru minunatele
ca apoi, în martie 1945, po­ milioar: de kWh în circui­ pentru ridicarea satului hune­ într-un an, trimestre într-o rioare a bogăţiilor naturale, patru ani şi jumătate. Aseme­ realizări obţinute, sub condu­
porul să aducă la conducerea tul naţional energetic al tă­ dorean la un nivel apropiat zi, tot ceea ce îşi doreşte tive deosebit de valoroase. De nea angajamente dau, din cerea înţeleaptă a Partidului
tării guvernul de largă con­ rii. In acel an a fost moder­ sau chiar citadin de existen­ mai fierbinte omul care este gospodăririi judicioase a mate­ pildă, colectivele de muncitori, primele zile ale noului an, un Comunist Român, pentru viito­
centrare democratică condus nizat primul cuptor de metal tă omenească 1 chemat să înfăptuiască — şi riilor prime şi materialelor, a ingineri şi tehnicieni de la I.M. conţinut deosebit de mobiliza­
de eminentul fiu al judeţului, al Hunedoarei. ...Zile hunedorene! Ce să se bucure — de societa­ forţei de muncă şi timpului de rul luminos, măreţ pe care îl
dr. Petru Ciroza. ...In 1960 a început să pro­ dimensiune în timp şi în tea socialistă multilateral Barza, întreprinderile de indus­ tor, angajant, întrecerii socia­ oferă făurirea societăţii socia­
A urmat, desigur, greva re­ ducă primul cuptor de 400 spaţiu putem să conturăm dezvoltată. lucru, a mijloacelor băneşti. trie locală din Orăştie şi Brad, liste. liste multilateral dezvoltate.
gală. Nu a lăsat însă urme în tone al noii otelării Martin noi acum! Ne amintim, de Numai bine ne putem dori Comuniştii, colectivităţile de autobaza Haţeg, I.P.B. Bîrcea Păşim în cel de-al doilea pă­ La mulţi ani, scumpă Repu
istoria tării ! din Hunedoara. exemplu, că în anii 1950 ne în anu) care vine şi în anii muncă din judeţul nostru au şi altele s-au angajat să în­ trar de veac cu ferma convin­ blică I
Acum 25 de ani, în plină ...Peste 1 500 de zile au propuneam să fabricăm în următori!
iarnă a lui 1947, oamenii muncit, zi şi noapte, vara şi Hunedoara cocsul românesc I. MIRZA