Page 89 - Drumul_socialismului_1972_12

DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 589 6 JOI 28 DECEMBRIE 1972
3

TE SLĂVIM, REPUBLICĂ Vă propunem, stimaţi citi­ de meşteşugari, şcoli, licee, nă 1« el se ajungea călcînd oraşului patriarhal Brad de

tori, un moment de reflec­ parcuri şi zone verzi, flori noroaie, trecînd prin porum- odinioară.
ţie i Să ne oprim o clipă fu­ şi pomi ornamentali. Totul biştl. Oţelaril şi furnaliştii Cînd Republica avea 4
ga gîndurilor şi să stăruim nou I Totul tînăr şi minunaţi preferau barăcile de lingă ani, în 1951, în fosta comu­
asupra a ceea ce este nou Dar viaţa noastră, a celor fabrică. Noul era acceptat nă Vulcan, din Valea Jiu­
în viaţa noastră în ultimii care trăim in oraşele noi, mai anevoie, salopeta se lui, s-a ridicat primul bloc
S T E M A â 25 de ani, vîrsta Republicii, cît s-a schimbat ? I-ar putea schimba greu după orele de de locuinţe. Primii mineri
şi-au scos paturile de fier
pe care, cu înaltă măreţie
muncă. Iubirea de ţară a a-
cineva stabili dimensiunile
din barăci şi s-au mutat în
patriotică, o sărbătorim toţi
margini pentru fericirea ei
fiii acestui pămînt străbun. exacte ? celor ani, dragostea fără apartamente. Vulcanul avea
Ridicarea oraşelor noi îşi
Versuri; RUSALIN MUREŞAN Hifia Anii Republicii s-au dove­ are rădăcina în politica pli­ cerea ca salopetele să se pe atunci cam 6 000 do lo­
dit şl o forţă necuprinsă a nă de înţelepciune a Partl- schimbe rar. Pentru moalele cuitori. Azi Vulcanul este
Muzica : IOAN MUNTEANU un oraş cu peste 30 000 de
zămislirii noului. Ceas de
ceas, zi de zi, în viaţa fie­ oameni, cu mai bine de 5 000
Rar şl solemn căruia dintre noi, anii Repu­ apartamente construite în
blicii au născut şi au sta­ blocuri cu 4-5-6 şi 10 nive­
iMt Hi tornicit noul. Am început de Am învăţat luri. Peste 70 la sută din
populaţia oraşului nou Vul­
la a Învăţa să muncim şi să
trăim în chip nou, am con­ can trăieşte în apartamente
Dir» - frv brâu rytf ml fi - aii At elier O M A G I U tinuat prin a privi lumea şl confortabile.,.
gî» su - {ie-tut er. bm- Stimate cititor I Ai întors
oamenii în chip nou, prin a
ne iubi şi creşte copiii în să iubim cu drag şi curiozitate pagi­
Aveam doisprezece ani in beri. Dar, parafrazîndu-l pe nile cronicii măreţe a dez­
acea istorică iarnă ’47 şi Ştefan cel Mare al lui Dela- chip nou şi pînă la a res­ voltării Hunedoarei socialis­
mult nu prea înţelegeam din vrancea, ţara nu este a pecta bătrînii, strămoşii, îna­ te pînă la cotele de azi.
t - ni * nu - le ceea ce se petrecea. Limpe­ noastră, ci a urmaşilor noş­ intaşii în chip nou. Şi vor­ Stai o clipă locului şi re­
iwoi - tre Tri -to-lor ?^i bal, Şi ni ba de înţelegere frăţească
de îmi era un singur lucru: tri şi a urmaşilor urmaşilor oamenii pămîntului, am în­ cuvîntul flectează : Astăzi, cînd Repu­
evenimentul avea pentru u- noştri. Datoria noastră a tu­ cu popoarele lumii, cu toţi blica trăieşte clipa împlini­
nii consecinţe dramatice, iar turor este de a năzui in tot rii unui pătrar de veac de
altora, care erau şi cei ceea ce făptuim întru spori­ văţat s-o rostim într-o for­ la zămislirea ei, să privim
mulţi, le deschidea in sfîr- rea puterii şi bogăţiei şi a mă nouă. împreună, cu ochii minţii şi
Se \> - su - câ t>u - 2a pe cu - vin «• Le şit zările visate. Pe măsura păstrării libertăţii noastre. Dar în graiul şi-n mintea ai celor mai sincere simţiri,
scurgerii nisipului în clep­ Dacă prin tot ce scriu reu­ noastră, noul n-avea cum dului Comunist Român, de fotoliilor şi muzică simfonică noul vieţii noastre. Numai
sidrele istoriei insă, am în­ şesc să contribui cît de pu­ pătrunde decît izgonind ve­ industrializare socialistă a nu era timp. Refrenul into­ oraşele judeţului sînt noi ?
C<>r ceput să desluşesc treptat ţin la această unanimă nă­ chiul care i se opunea. Ve­ ţării, de creştere a puterii nat de tineretul tării se che­ Dar cîte sate noi nu s-au
1
•j P-Ţ r /lH' > > 1 ^ esenţele. Am crescut sub zuinţă înspre mai bine, pot chiul fugărit din noi şi din­ economice a tinerei Repu­ ma „hei-rup” şi îl murmurau anunţat pe harta judeţului?
tre noi n-o să-l putem nicio­
., , , “Vt—fr—* zodia Republicii, m-am ma­ să sper că îmi îndeplinesc blici româneşti, de întărire pînă şi copiii. Bagheta mi­ Cîte înnoiri nu cunoaşte
\r~xj
D« a - t» - ioa d O ' PUf| ce h le-onţ ji> -rert. n| turizat o dată cu ea şi, in menirea de scriitor şi cetă­ dată măsura exact, cum nici a clasei noastre muncitoare, raculoasă, ce accelera me­ traiul nostru de fiecare zi ?
clipa solemnă de azi, nu ţean. noului n-o să-i putem con­ bravă şi biruitoare. reu ritmul, se afla în mîna Nu le-am putea numi pe
mă sjiesc să recunosc cu Cinstind datina, las să tura cu precizie dimensiuni­ Oraşul muncitoresc Hune­ neî-nfrîntă a comuniştilor. toate, oricît am încerca.
mîndrie că sint un produs cadă, spre a le bea ţărîna, le. De aceea, în zi de cin­ doara. Un oraş nou, un oraş Cine n-a admirat, măcar Datorăm Partidului Comu­
sM. J J 4 al ei. cîteva picături din paharul stire a Republicii iubite, ce întrece de zeci de ori di­ din ochi, oraşul nou Brad ? nist Român, Republicii noas­
^¡= liber sărbătorii de azi spre pome­ ne-am propus să vorbim de­ mensiunile Hunedoarei din Locul pe ,care cu ani în ur- tre întreg noul ce-1 trăim.
m r-r Scriitor şi cetăţean spre o parte din noul de pe
r al unei Republici libere şi nirea tuturor celor ce se o- anul proclamării Republicii. nrăv bălteau apele pîrîului Partidului şi Republicii îi
T F T F harta judeţului, nou cu sem­
se o - su cd bu - za pe ; io - Je demne, socotesc meseria dihnesc acum la temelii şi ( nificaţii nebănuite în viaţa Reflectaţi o clipă: oraş mun­ Luncoi, acum este oraş nou, sîntem datori înalt cuvint
trudnică a scrisului drept îmi înclin fruntea cu adîncă citoresc, de-o vîrstă cu Re­ ridicat pentru căutătorii de de mulţumire şi angajare
un mijloc de aleasă nobleţe dragoste în faţa frumuseţii noastră, a fiecăruia — de­ publica! Aici trăiau munci­ comori din adîncurile Mun­ prin faptă. Partidul ne-a în­
pentru a sluji oamenii aces­ pururi tinere a Republicii I spre oraşele noastre noi. torii, cei care erau chemaţi ţilor Apuseni. Primele lovi­ văţat să construim, să trăim,
p r i p f tei ţări. Sîntem puternici, Socialiste România. nou Călan, oraşul nou Vul­ să plămădească pîinea fonta turi de tîrnâcop la temelia să iubim şi să respectăm un
Oraşul nou Brad, oraşul
in­
blocurilor ce astăzi formea­
dustriei româneşti —
cuvînt: Nou I Un cuvînt pe
sîntem bogaţi, sîntem li­
RADU CIOBANU
muncitoresc — tot nou I —
s-au dat în 1962. De atunci
negaţia şi devotamentul co­
De +■; - jeado-ruri ce Li | .a ju ■ taf I I can, oraşul Uricani, oraşul şi oţelul —, a acelei indus­ ză salba oraşului nou Brad care jertfa înaintaşilor, ab­
trii de reconstrucţie din pri­
e
m
Hunedoara I Dar care oraş mii ani ai Republicii. şi pînă astăzi, peste 2 300 de munist al contemporanilor
Cînd blocul nr. 1 a fost familii de mi-neri-aurari s-an l-au statornicit pentru tot­
din judeţ nu are un „frate”
A'' Iţi sorbim din raze cupe de încrederi geamăn nou ? Cartiere, gata, în O.M. — cum îi spun mutat în apartamente noi. deauna peste glia străbună
Şi-ţi cosim în spice soarele tău sfint, blocuri, străzi şi bulevarde şi astăzi hunedorenii, ni­ In oraşul nou Brad trăiesc românească.
astăzi mai mulţi oameni de­
Ochii înspre tine ni se urcă iederi, meni n-a vrut să se 'mute în cît. locuiau pe fosta vatră a GH. I. NEGREA
Stemă, tu blazonul bunului pâmint I P A T R noi, magazine comerciale şi el. Era departe de uzină, pî-
Codri mari de sonde parcă iau aminte
La lucirea stelei cu adine temei,
Şi ni se usucă buza pe cuvinte
Sârutind această zodie a ei I Nu-î Ioc sub cer mai dăruit de soare,
nu-i glas mai viu, nu-s mai adinei tăceri, Produse din
nu-i zîmbet mai lumină nicăieri,
nici braţe nu-s mai pline de vigoare secţia anexă
ca-n ţara mea dospită din dureri ORĂŞTIE. Cooperativa a-
Iubesc rotirea dar peste ele-n veci biruitoare, gricolă de producţie din O-
răştie a dezvoltat în ultimii
dînd sens, sub steagul clasei muncitoare
şi rodnicie - propriei puteri. ani mai multe sectoare de
producţie industrială şi pres-
acestui pămînt De-aceea azi, cînd se-nveşmîntă ţara • taţii, între care şl o secţie
in steagurile purpurii ca para i de cărămidărie. In această
i secţie s-au produs pînă în
şi-n tricolorul zmălţuit de soare,
Iubesc rotirea acestui pămînt, j prezent 250 000 bucăţi cără-
Galbena rotire a grinelor în vini, i mizi.
Linia dreaptă a arborilor mei, sărut fierbinte glia strămoşească i___ l
Zvicnetul apei din stei. şi strig cu versul inimii : Trăiască
a douâzecişicincea sărbătoare I
Iubesc rotirea acestui pămînt,
Oameni izvodiţi din plînset şi cint, | Au început lucrările
Peste milenii dîrz stăruind.
| de electrificare a
Iubesc rotirea ţării prin spaţii
Şi steaua ce străjuieşte Carpaţii. | satului Cioclovina
IV MARTINOVICI
I Muncitorii de la I.R.E.
' _________________________________
| Deva au început lucrările de
■ electrificare a satului Cio­
clovina, comuna Boşorod. In
| prezent ei lucrează la in- Brigada minerului Gheorghe Iacob este o prezenţă de prestigiu în activitatea colectivului
Timpul prezent j stalarea liniei electrice de Exploatării îndeplinirea Telluc. In marea Întrecere închinată aniversării Republicii, colectivul minei tone a
miniere
a
anual,
planului
înainte
de
termen
mii
prevederi
raportat
peste
de
extrăgînd
i joasă tensiune în interiorul
satului. de minereu. Foto: V. ONOIU
E-un timp cînd nu cunoaştem Acestuia m-asimiler
şi dărui
gust de-nfrîngeri,
Şi-l prelungesc in mine
Pe care-I rotunjim
condensat
o vreme-n noi Prin izgonirea a tot Acelaşi ţel, Salturi viguroase ale mişcării
Spre-nnobilare-n ce-i vid de faptă
omeneşti atingeri Din timpul meu
Redindu-I lui cu fapte ozonat.
cu potenţări mai noi. sportive în anii Republicii
ION CIOCLEI aceleaşi năzuinţe
Sărbătorirea unui sfert de judeţean al oamenilor mun­ Circumscrisă armonios în buri sportive — Jiul, Corvi-
veac de Republică îi găseş­ cii de naţionalitate maghiară. mişcarea sportivă naţiona­ nul, Ştiinţa — şi 260 de aso­
te pe locuitorii judeţului Egalitatea în drepturi a lă, activitatea de educaţie ciaţii, cu un total de 366 de
Ne regăsim nostru, români, maghiari, tuturor cetăţenilor este eloc­ fizică şi sport a judeţului secţii afiliate federaţiilor. Să
notăm că viitorul mişcării
Hunedoara păstrează însă li­
ventă şi pe plan juridic. „La
germani şi de alte naţiona­
lităţi angajaţi cu însufleţire mine în familie — afirma nele particularităţi de for­ sportive este asigurat de ac­
pentru înfăptuirea neabătu­ destoinicul miner şef de bri­ mare şi dezvoltare, care îi tivitatea organizată a peste
Ne regăsim în respiraţia acestor tă a măsurilor stabilite de gadă, comunistul Szabo Ba- conferă trăsături distincte, o 1 400 de copii, juniori clasi­
oglindiri de lumină umană, Congresul al X-lea, de Con­ lâzs, de la E.M. Vulcan, ca­ personalitate definită. ficaţi, de instruirea lor spe­
Cu umeri limpezi, ferinţa Naţională, de plena­ re datorită rezultatelor do Activitatea sportivă hune- cializată în trei şcoli sporti­
înfioraţi în adîncile zile ra din 20—21 noiembrie a.c. seamă pe care le realizează doreană, urmînd cursul dez­ ve şl un liceu de specialita­
ale unei legende mai tinere, „Furnaliştii de la U.V. Că­ în abataje a fost ales mem­ voltării revoluţionare a ţă­ te. Toţi aceşti sportivi îşi
In grădina înaltă, prin suflete lan — ne spunea şeful sec­ bru al Comitetului municipal rii, după 23 August 1944 şi desfăşoară activitatea în 463
de baze sportive. Rezultatele
rodind către sărbătoarea lumii. ţiei, Nicolae Pilly, preşedin­ de partid Petroşani — toţi după făurirea Republicii, cu­ remarcabile ale acestui an
tele Consiliului judeţean al ştim româneşte, dar se vor­ noaşte un deosebit salt, prin
Ne regăsim în puterea plenară, sportiv se concretizează şi în
oamenilor muncii de naţio­ beşte, de regulă, limba ma­ noile condiţii organizatorice
din seve de dor românesc, nalitate germană — încheie ghiară. Aceeaşi limbă o pu­ create de o nouă concepţie clasarea unor echipe pe locuri
azvîrlind un curcubeu tricolor; anul cu realizări de seamă. tem vorbi însă şi la consi­ în coordonarea şi dirijarea fruntaşe : Mureşul Deva, Au­
peste visul de fruct luminos Prin eforturile depuse de liul popular, la policlinică, întregii activităţi din ţara rul Brad — fotbal, Elevul
Hunedoara — handbal, pe
al ţării din basm muncitorii, tehnicienii şi in­ la magazinul alimentar, pe noastră. Iau fiinţă noi cen­ locurile 1, Jiul Petroşani —
ginerii din această secţie am stradă, pentru că în multe tre sportive — „Fero-Sport
intrupîndu-ne ! fotbal pe locul 3, Ştiinţa Pe­
realizat un plus de fontă unităti administrativ-terito- Hunedoara", pe lîngă Uzine­
EVU EUGEN faţă de angajamentul asumat riale găsim salariaţi care le de fier de aici, cu patru troşani — rugbi pe locul 4,
Jiul Petrila — popice pe lo­
de 300 tone. In perioada de cunosc limba şi obiceiurile discipline : fotbal, tenis de
referinţă s-a realizat o eco­ naţionalităţilor conlocuitoa­ cîmp, popice şi turism, iar în cul 3, ca şi în remarcabilele
nomie de 3 240 tone cocs, re". anii tinerei Republici a luat rezultate competiţionale, in­
terne şi internaţionale, ale
Pe pămîntul Hunedoarei, o asemenea cultură şl artă ca­ ceea ce, exprimat valoric, De deplină egalitate se fiinţă „Colectivul sportiv al modeliştilor de la Jiul Pe­
străveche vatră strămoşească, re să, sape adine în spiritua­ reprezintă două milioane lei. bucură cetăţenii şi pe plan 'brigadierilor de pe şantierul troşani, Voinţa şi Sanitarul
naţional Hunedoara”, din care
cultura şi arta se îngemănea­ PENTRU 0 CULTURA SI litatea poporului cultul cu­ La obţinerea acestui succes cultural. In judeţ funcţio­ îşi trage începuturile actua­ Deva.
ză peste vremuri cu activita­ noaşterii depline, să dea aripi un aport demn de remarcat nează un număr însemnat Scrutînd perspectiva, vom
tea de făurire a bunurilor ma­ puternice dorinţei de înălţare l-au adus, alături de mun­ de şcoli în care copiii înva­ la asociaţie Constructorul. nota doar faptul că îndepli­
teriale. Traiectoria întinsă a a poporului român pe scara citorii români, Marin Dumi­ ţă, pe lîngă limba română, Primeşte un cadru organiza­ nirea cincinalului înainte de
şi limba maternă. La Şcoala
cunoaşterii contemporane con­ valorilor mondiale. tru, Ion Stăniloiu, furnalişti, generală din Batiz, de pildă, toric stabil activitatea spor­ termen înseamnă, în dome­
tivă în toate oraşele judeţu­
duce la începuturile cele mai 0 ARIA MAJORĂ, MILITANTĂ impe­ şef de echipă, Ion Maier, lui, iau fiinţă noi cluburi şi niul sportului, peste 6 100
In acest sens avem
îndepărtate şi este o strălu­ rioasă nevoie câ actul de cauperist, şl alţii şi muncito­ sub acelaşi acoperiş copiii asociaţii, se afirmă începutu­ de sportivi legitimaţi, adică
cită dovadă a permanenţei a- cultură şi creaţie să fie In rii de naţionalitate germană, localnicilor români şi ger­ rile mişcării în Poiana Rus- o creştere cu 75 la sută fa­
dînci şi trainice a culturii tîmplă cînd o formaţie româ­ localităţile judeţului au fost întreaga sa manifestare in­ cum ar fi Dietrich Roth, şef mani învaţă să citească, căi, creşte numărul sportivi­ ţă de 1970, dintre care 24
noastre pe aceste meleaguri. nească apare pe scenele Lon­ organizate manifestări în cin­ tegru, stegar şi militant. Căci, de echipă la atelierul de în­ să-şi cunoască patria. învă­ lor legitimaţi şi se lărgeşte maeştri, 186 categoria întîi,
ţătoarea Gerda Branu ne-a
Epoca modernă a scrijelit şi pe drei, Parisului ori ale Ate­ stea marii sărbători în rîndul actul de cultură integru, es­ treţinere, Gheorghe Schmidt, vorbit cu căldură despre a- sfera acţiunilor în sportul de 565 categoria a Ii-a şi peste
acest fond dens acte de cul­ nei : literalmente cucereşte cărora merită a fi evidenţiate te în fond zidul de care se şef de echipă zidari-şamo- masă, turismul devine un 2 000 juniori — cifre ce voi
tură care au rămas distincte mulţimea, juriile! Nenumărate municipiile Deva, Petroşani şi fărîmă schemele reci ale ru­ tori, şi alţii”. jutorul pe care-1 primeşte de important mijloc de destin­ ameliora dinamica titlurilor
la cadrele didactice ce func­
în peisajul general de cultu­ sînt premiile aduse în ţară ca­ Hunedoara, oraşele Haţeg, tinei, încătuşările date de Şeful de secţie ne-a vor­ dere. şi recordurilor naţionale şi
ră şi artă. Insă nici una din re atestă marea forţă de a- Brad şi Orăştie, comune ca perceptele facile fixate ar­ bit cu legitimă mîndrie de­ ţionează ■ la clasele de pre­ internaţionale, creşterea nu­
trecutele vremuri nu şi-a pus tracţie a artei şi culturii noas­ Ilia, Romos, Beriu şi altele, bitrar de ignoranţă şi sufi­ spre întregul colectiv al u- dare în limba română, Ma­ Cu aceşti paşi, sportul hu- mărului echipelor divizionare,
amprenta atît de puternic şi tre străvechi şi totuşi noi. care au organizat în aceste cienţă, de lipsa de orizont zinei, alături de care se re­ ria Fizeşan şi Ion Bădică, nedorean a ajuns în anul 25 dezvoltarea mai -amplă a per­
pentru ca misiunea ei de
de statornic în conştiinţa oa­ Străveche prin structura sa, zile acţiuni de amploare. şi adîncime. Actul de cultură marcă şi cei 300 muncitori dascăl să fie rodnică. Multe al Republicii o activitate so­ formanţei sportive. Pentru
menilor ca arta şi cultura so­ şlefuită de dintele aspru al Vreau să subliniez în acest şi creaţie majoră repudiază de naţionalitate germană, lidă, susţinută, puternic- şi realizarea acestor obiective
cialistă. Aş asemui această vremurilor, nouă prin ţelurile context una din fundamenta­ schemele simpliste, rudimen­ în lupta pentru îndeplinirea acţiuni cultural-educative le prestigios ancorată în an­ prin grija partidului şi statu­
firească simbioză cu altoiul ce şi le-a fixat. Referindu-ne lele înnoiri calitative săvîrşi- tare, dogmatice şi stimulează cu cinste a sarcinilor de organizează împreună. samblul mişcării sportive re­ lui nostru se va dezvolta o
Dar, exemple de înţelege­
sănătos încrustat în miezul numai la două ansambluri din te în arta şi cultura socialis­ valorile reale, le dă fluidita­ plan asumate. re, de respect reciproc în­ publicane. In anul jubiliar al puternică bază materială a
culturii noastre milenare, că­ judeţul nostru — Haţegana tă, ad'că faptul că ponderea te şi curs liber spre perime­ Deplina egalitate în drep­ Republicii se înregistrează, sportului — concretizată în
ruia i-a transmis o sevă din Hunedoara şi Dumbrava mare a activităţilor au consti­ trul firesc al preocupărilor turi a tuturor cetăţenilor îşi tre naţionalităţi se pot în- prin împlinirea angajamente­ noi amenajări şi construcţii
tîlni oriunde în tară şi în
proaspătă şi tonifiantă şi de din Dăbîca: ambele s-au în­ tuit-o acţiunile politico-ideo- umane, limpezeşte spiritul şi găseşte ilustrarea şi pe plan lor sportivilor hunedoreni, la Deva, Hunedoara, Petro­
unde şi-a extras elixirul hră­ tors de peste hotare încărcate logice, actul de creaţie artis­ raţiunea, creşte voltajul gîn­ politic. Brigadiera de cîmp judeţul nostru. In . comuna cel mai fructuos an al acti­ şani, Vulcan, Brad şi Lupeni
Romos, de pildă, acţiunile
nitor al continuităţii pe trep­ de aprecieri elogioase şi pre­ tică, cu scop clar definit. Se dirii şi activităţii practice. Aş Margareta Ferencz, de naţio­ cultural-educative ce se or­ vităţii de educaţie fizică şi
te noi. Căci întreaga noastră mii de înalt prestigiu. cere artei şi culturii noastre îndrăzni să asemui actul de nalitate maghiară, de la ganizează la club reunesc de sport, marcat de cele mai în satele judeţului.
artă şi cultură esle viabilă şi Verificarea cea mai severă noi să fie expresia fidelă a cultură şi creaţie militantă C.A.P. Băcia — unitate agri­ multe performante : un • titlu Republica, la aniversarea
apropiată sufletului omenesc rămîne însă în marile confrun­ vieţii, să reflecte viata în toa­ cu un uriaş vehicul care colă care în acest an, dato­ fiecare dată formaţii artisti­ de vicecampioană mondială sa, este omagiată de spor­
ce de români şi germani.
tocmai datorită acestui filon do tări cu publicul românesc, cu tă plenitudinea sa, să fie par­ transportă în spiritul naţiunii rită muncii însufleţite a (Elpna Balo — rachetomode- tivii hunedoreni cu succese
continuitate. Bucurîndu-se de acel public care s-a format la ticipante la înfăptuirea nă­ însăşi raţiunea existenţei şi membrilor cooperatori de La salba de succese pe ca­ lism), peste 20 de titluri de
binefacerile socialismului, arta leagănul doinei, la cîntecul zuinţelor oamenilor muncii perspectivele sale, uneşte pe aici, a obţinut o producţie re poporul a pregătit-o cu campioni naţionali, două re­ şi realizări deosebite, dar şi
aleasă grijă pentru cea de-a
şi cultura românească şi. in ciocîrliei, în ritmul trepidant înscrise în programul de vi­ întinsa şi cuprinzătoarea plat­ suplimentară de 900 kg po­ 25-a aniversare a proclamă­ cu angajamentul ferm de a
strînsâ comuniune, arta şi cul­ al căluşarului şi la şcoala vir­ itor. Condiţia supremă a în­ formă dată de politica parti­ rumb la hectar faţă de an­ rii Republicii se cuvine să corduri mondiale, două re­ continua pe plan superior
tural naţionalităţilor conlocui­ tuoasă a ponturilor fecioreşti. deplinirii acestor sarcini ră­ dului bătaia tuturor inimilor gajamentul luat — a repre­ mai adăugăm o petală: Con­ corduri naţionale, peste 40 munca instructiv-educativă
toare, au drumul deschis spre Nenumărate sînt împliniri­ mîne cu statornicie conduce­ în acelaşi ritm, efortul de zentat organizaţia judeţeană stituţia, care a consfinţit e- de sportivi selecţionaţi în lo­ pentru creşterea performan­
înflorire continuă. le pe plan cultural-artistic în rea de către partid — gigan­ gîndire şi activitate pe făga­ de partid la Conferinţa Na­ galitatea între naţionalităţi­ turile reprezentative, 35 de
Orice comparaţie cu trecu­ cei douăzeci şi cinci de ani de ticul creier colectiv al naţiu­ şul unic al socialismului şi ţională a partidului nostru. le conlocuitoare, a fost nu echipe în campionatele repu­ ţei, pentru întărirea sănătă­
tul este favorabilă prezentului glorioasă aniversare a Repu­ nii, centrul de polarizare a tot comunismului. Comunista Maria. Naia, ma­ numai respectată cu sfinţe­ blicane şi alte cifre de vîrf, ţii fizice şi morale a con­
şi viitorului. N aş vrea să fo­ blicii, sub soarele căreia s-au ceea ce are mai de preţ în Prof. PETRE ŢFRAU gazineră tot la C.A.P. Bă­ nie, dar i s-au adăugat şi i structorilor socialismului mul­
losesc cifre, căci se pare că în făptuit aceste transformări. E- domeniul gîndirii şi practicii vicepreşedinte cia, a fost aleasă, datorită se adaugă pe zi ce trece noi care sînt rodul activităţii a tilateral dezvoltat.
acest domeniu atît de gingaş venimentul a prilejuit un patria noastră. De pe aceeaşi al Consiliului judeţean conştiinciozităţii sale în carate de un înalt umanism. peste 4 000 de sportivi legi­
ele nu spun întotdeauna totul. ci mp larg şi plenar de, afirma­ platformă comună sîntem da­ pentru cultură muncă, membră în Consiliul N. PANAITESCU timaţi, cuprinşi în trei clu­ N. STANCIU
Aş porni de la ceea ce se în- re a acestor valori. In toate tori să făurim în continuare şl educaţie socialistă