Page 90 - Drumul_socialismului_1972_12
P. 90
rrMB»ravi.T.foTTWIgIiraE^
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 589 ® JOI 28 DECEMBRIE 1972
LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE
şi metode de conducere şi or în proiectul de lege se preve lurile organizatorice, începînd activitatea sub conducerea co
Expunerea la proiectul ganizare, să acţioneze ferm trola evoluţia dezvoltării eco nivelul întregii societăţi. mitetelor de partid respectiv*,
de la unitatea de bază pînă la
de că noul organism va con
pentru prevenirea unor feno
fiind subordonate şi Consiliu
mene negative din activitatea
Pentru asigurarea unui con
resurselor materiale, financia
economică şi socială, să pro nomiei naţionale, utilizarea trol unitar şi evitarea oricăror lui Central de Control al Ac
tivităţii Economice şl Social*.
La stabilirea componenţei a-
pună măsuri concrete pentru
re şi folosirea raţională a re
paralelisme, suprapuneri sau
de lege privind organizarea eliminarea neajunsurilor. In exercitarea controlului a- controale repetate, prin pro cestor consilii se va asigura
surselor de forţă de muncă.
iectul de lege se prevede în
In condiţiile complexităţii
o largă reprezentare, la nivel
crescînde a sarcinilor şi pro supra activităţii ministerelor, sărcinarea Consiliului Central judeţean, similară cu cea avu
blemelor pe care le ridică celorlalte instituţii centrale, de Control cu atribuţii de co tă în vedere la alcătuirea
apâfârii naţionale procesul de edificare a socie organelor locale ale adminis ţiilor de control specializat al Consiliului Central de Control
ordonare a activităţii inspec
tăţii
socialiste
multilateral
al Activităţii Economice şi So
traţiei de stat, unităţilor de
perfecţionare
dezvoltate,
de
lui Central de Control al Ac
continuă a organizării şi con stat şi cooperatiste, Consiliu statului. ciale.
Pe baza constatărilor reie
Pentru aducerea la îndepli
tivităţii Economice şi Socia
o Republicii Socialiste România ducerii economiei naţionale, mări permanent modul cum a- şite din acţiunile de control nire a sarcinilor hotărîte de
le îi revine sarcina de a ur
de lărgire a atribuţiilor şi
şi analiză, consiliul informea
Plenara C.C. al P.G.R. din
competenţelor unităţilor eco-
20—21 noiembrie 1972, privind
nomico-sociale şi administra- cestea îşi realizează sarcinile ză conducerea de partid şi de crearea unui cadru organiza
stat asupra modului în care se
tiv-teritoriale, sporeşte rolul din planul naţional unic de înfăptuiesc hotărîrile de par toric znai bun activităţii co
— prezentată de tovarăşul general de armată Ion loniţă - controlului. Acesta trebuie dezvoltare a ţării şi din buge tid şi de stat, asupra cauzelor mitetelor şi consiliilor oame
tul de stat, să contribuie la
să fie atotcuprinzător, să asi
gure cunoaşterea operativă şi întărirea simţului de ordine, unor fenomene negative şi so nilor muncii din întreprinderi
luţiilor care pot să stea la ba
şi centrale, prin proiectul de
VS rog să-mi permiteţi ca, România are la bază politica tem închegat, pentru prima oa a unor rezervişti. In acest fel, temeinică a modului în care disciplină şi răspundere în za adoptării unor decizi! fun lege se prevede înfiinţarea în
din Împuternicirea Consiliului generală a Partidului Comu ră, toate formele de pregătire se vor asigura condiţiile nece se aplică hotărîrile de partid gospodărirea mijloacelor ma damentate. Consiliul raportea întreprinderi a consiliilor pen
Apărării şi a Consiliului de nist Român de construire a militară a cetăţenilor, ceea ce sare continuării producţiei în şi legile statului, să fie com teriale şi financiare încredin ză Comitetului Central al Par tru controlul muncitoresc al
Miniştri, să prezint spre exa socialismului şi comunismului, asigură o conducere unică şi ritmul impus de cerinţele du petent şi sever, dar şi pre ţate de societate, la apărarea tidului Comunist Român şi activităţii economice şi socia
minare şi adoptare proiectul de întărire a prieteniei, cola un caracter unitar al pregătirii cerii războiului de apărare. ventiv, Eficienţa controlului şi dezvoltarea proprietăţii so Consiliului de Slat măsurile le. Controlul muncitoresc are
de lege privind organizarea borării şi alianţei cu toate ţă întregii populaţii pentru apă Avînd în vedere prevederi se află în raport direct cu cialiste. ce se impun pentru soluţiona ca scop creşterea iniţiativei
apărării naţionale a Republicii rile socialiste, în conformitate rare. le constituţionale ce trebuie realizarea trăsăturilor men Consiliul va controla reali rea grabnică a problemelor creatoare şi răspunderii mase
ţionate, cu caracterul partinic
Socialiste România. cu principiile marxism-leninis- Durata serviciului militar, respectate de către toţi cetă şi de înaltă responsabilitate zarea sarcinilor privind dez privind mersul realizării pla lor de oameni ai muncii in
voltarea industriei, agricultu
Este cunoscut că, în ultimii mului, ale internaţionalismului prevăzută în proiectul de le ţenii Republicii Socialiste Ro socialistă în care se efectu rii, utilizarea eficientă a fon nului, pentru perfecţionarea conducerea unităţilor respec
activităţii in diferite domenii.
mânia supuşi obligaţiilor mili
ani, în viaţa internaţională au proletar, de promovare a re ge, creează posibilitatea ca tare, se precizează mai pe larg ează. Proiectul de lege pe durilor de investiţii, aplicarea In îndeplinirea atribuţiilor tive, în controlul activităţii
economico-sociale a acestora,
toţi tinerii să îndeplinească
avut loc importante mutaţii laţiilor de bună vecinătate şi serviciul militar. Aceasta are obligaţiile şi drepturile ce re care vi-1 prezentăm oglindeş în producţie a rezultatelor conferite de lege, Consiliul dezvoltarea unei atitudini îna
sooial-politice, care au deter convieţuire paşnică cu toate o mare importanţă atît pentru vin recruţilor, militarilor şi te, după părerea noastră, a- cercetării ştiinţifice, extinde dispune de largi posibilităţi intate faţă de muncă, faţă de
minat schimbări vizibile în ra statele, indiferent de orîndui- pregătirea tinerilor ţientru apă rezerviştilor cu privire la apă ceste exigenţe. rea comerţului exterior şi de acţiune; el poate inter avutul obştesc, a trăsăturilor
portul de forţe pe plan mon rea lor socială, relaţii înte rarea patriei, cit si pentru rarea patriei şi evidenţa mili Prin proiectul de lege se creşterea eficienţei acestuia, veni prompt în direcţia de eticii şi moralei comuniste, a
dial în favoarea socialismului, meiate pe deplina egalitate în formarea lor ca buni cetăţeni. tară. Totodată, sînt prevăzute propune organizarea Consiliu modul în care sînt îndeplinite clanşării acelor măsuri ce se spiritului civic, a responsabili
păcii şi progresului social; s-a drepturi, respectul independen Experienţa arată că tinerii ca şi obligaţiile ce revin organi lui Central de Control al Ac hotărîrile privind creşterea dovedesc indispensabile pen tăţii sociale faţă de roadele
întărit continuu frontul anti- tei şi suveranităţii naţionale, re trec prin şcoala armatei zaţiilor socialiste cu privire la tivităţii Economice şi Sociale nivelului de trai, cum se apli tru buna gospodărire, păstra activităţii lor. Aceste cons.lii
imperialist, se afirmă tot mai neamestecul in treburile inter noastre devin mai maturi în asigurarea drepturilor celor ca organ de partid şi de stat, că politica partidului şi statu re şi evidentă a resurselor au sarcina de a participa ac
puternic tendinţe spre destin ne şi avantajul reciproc, pe gîndire şi acţiune, îşi lărgesc chemaţi să îndeplinească ser sub îndrumarea directă a Co lui în domeniul preţurilor şi materiale şi financiare încre tiv, î cadrul sistemului de
n
dere şi colaborare între state. renunţarea la folosirea forţei orizontul de cunoştinţe gene viciul militar. mitetului Central al Partidului tarifelor, cum sînt transpuse dinţate de societate, pentru control ai activităţii economi
Totuşi, în condiţiile existen sau la ameninţarea cu forţa rale, privesc cu mai multă In scopul evitării scoaterii Comunist Român şi a Consi in viaţă hotărîrile şi progra respectarea disciplinei de ce şi sociale ce se instituie
tei imperialismului, a forţe în relaţiile internaţionale. răspundere obligaţiile ce le din producţie a recruţilor şi liului de Stat al Republicii So mele de măsuri pentru prote pian şi contractuale, cit şi a prin prevederile acestui pro
lor reacţionare, care promo De asemenea, se precizează revin în serviciu şi societate. rezerviştilor pentru deplasarea cialiste România, fiind astfel jarea mediului înconjurător, altor obligaţii legale, avînd iect, la apărarea şi dezvolta- <
vează o politică agresivă, os că dreptul de a hotărî asupra Totodată, învâţîntl să mînu- lor la centrele militare, s-n investit cu atribuţii de exer programele cu privire la pre dreptul să ia sau să propu rea avuţiei naţionale, prinţ
tilă socialismului, progresului problemelor apărării Republi iască cu pricepere tehnica de simplificat sistemul de eviden citare a unui control unitar gătirea şi perfecţionarea pre nă măsuri disciplinare împo exercitarea unui control com
şi civilizaţiei, răspunderea fa cii Socialiste România consti luptă şi aparatura modernă tă militară, în sensul că mu asupra înfăptuirii politicii e- gătirii cadrelor, potrivit nece triva celor vinovaţi de încăl plex şi exigent asupra reali
ţă de viitorul naţiunii noastre, tuie un atribut suveran al din înzestrare, ei dobîndesc taţiile In adeverinţele de re conomire şi sociale a partidu sităţilor dezvoltării economi- carea hotărîrilor de partid şi zării indicatorilor planului e-
asigurarea muncii paşnice, cre statului român, iar teritoriul cunoştinţe şi deprinderi folo crutare şi în livretele militare, lui şi statului, îndeplinirii ho- co-sociale a ţării. a legilor statului. Astfel, Con conomic, folosirii capacităţilor
atoare a poporului, interese de stat este inalienabil şi in sitoare în activitatea ce o vor în localităţile în care nu sînt tărîrilor de partid şi actelor Prevederile proiectului da siliul în spiritul unei înalte de producţie, calităţii produ
le păstrării neştirbite a inde divizibil. desfăşura în diferite sectoare centre militare, se vor efectua normative elaborate de orga lege se înscriu în sarcina tra responsabilităţi sociale, poate selor, respectării tehnologiilor
pendenţei, suveranităţii şi in Pentru prima dată se legi ale economiei naţionale. de către organele miliţiei. nele superioare ale puterii şi sată de partid de a asigura hotărî aplicarea de sancţiuni de fabricaţie. Ele trebuie să
tegrităţii Republicii Socialiste ferează interzicerea acceptării Ţinînd seama de pregătirea In proiectul de lege se pre administraţiei de stat în do creşterea continuă a eficienţei disciplinare, măsuri de stabi imprime în munca de control
România, ale apărării cauzei sau recunoaşterii oricărei ac multilaterală pe care trebuie cizează scopurile şi misiunile meniile activităţii economice economice in toate sectoare lire a răspunderii materiale, nn spirit militant, exigent, com-
socialismului şi păcii, impun ţiuni a vreunui stat străin, în s-o aibă viitorii absolvenţi ai ce revin gărzilor patriotice, şi sociale. le de activitate — problemă poate sesiza Curtea Superioa bălînd manifestările de nepă
cu necesitate întărirea conti timp de pace sau război, care instituţiilor de invăţămînt su formaţiilor de apărare locală In stabilirea acestor atribu centrală a dezvoltării Întregii ră de Control Financiar şi or sare şi neglijenţă pentru în
nuă a capacităţii defensive a ar duce la atingerea suvera perior pentru a deveni cadre antiaeriană şi formaţiunilor de ţii de înaltă răspundere s-a economii naţionale — ele sta ganele de urmărire penală tărirea disciplinei la fiecare
ţării pentru a putea respinge nităţii, independentei naţiona militare de rezervă, precum şi pregătire a tineretului pentru avut în vedere faptul ca în bilind ca obligaţie majoră a pentru abateri, respectiv, in loc de muncă. Prin atribuţiile
la nevoie orice agresiune ar le şi integrităţii teritoriale a de necesitatea de a se crea apărarea patriei, precum şi tărirea rolului conducător al controlului de a veghea la u- fracţiuni. lor, acestea sînt chemate să
mată imperialistă. Republicii Socialiste România condiţii ca aceştia să participe sarcinile ce revin ministerelor, partidului — cerinţă obiectivă tilizarea raţională a fonduri Prin proiectul de lege se participe la identificarea cau
sau care ar slăbi capacitatea în producţie imediat după ter organelor centrale şi organiza pentru societatea noastră, con lor fixe, reducerea cheltuieli prevede că măsurile stabilite zelor lipsurilor, ca şi la luarea
Parte Integrantă a comple minarea studiilor superioare, ţiilor socialiste in legătură cu diţie esenţială pentru progre de Consiliul Central de Con de măsuri pentru îndreptarea
xului de măsuri iniţiate de de apărare. s-a prevăzut ca absolvenţii li instruirea şi asigurarea bazei lor de producţie şi sporirea trol al Activităţii Economice lucrurilor.
partid privind perfecţionarea Pentru materializarea con ceelor admişi în învăţămîntul materiale a acestora. sul economic şi social — pre rentabilităţii în toate sectoa si Sociale sînt obligatorii pen
supune, pe lingă existenţa li
rele producţiei materiale.
organizării şi conducerii în cepţiei fundamentale a parti superior să îndeplinească ser Referitor la pregătirea teri nei linii generale politice jus Realizarea cit mai deplină tru unităţile controlate, pen In acelaşi timp, consiliile
tregii vieţi sociale, la baza dului şi statului nostru în do viciul militar cu termen re toriului şi a economiei naţio te, elaborată pe baza aplicării a atribuţiilor Consiliului inclu tru organele centrale, care vor avea ca preocupare per
cărora stau hotărîrile Congre meniul organizării apărării dus, timp de 9 luni, după ce nale pentru apărare, sînt pre creatoare a legităţilor gene de sarcina de a efectua stu urmea/ă să asigure realiza manentă grija pentru om Şi ne
voile sale, rezolvarea proble
sului al X-lea şi ale Confe naţionale, sînt precizate măsu reuşesc la examenul de admi văzute măsurile ce se impun rale la condiţiile concrete de dii şi analize în vederea pre rea lor. melor sociale care se ridică în
rinţei Naţionale a Partidului rile ce trebuie luate în timp tere. Pe timpul studiilor vor a fi luate din timp de pace, dezvoltare, şi adoptarea unor zentării de propuneri, de so Investirea Consiliului Cen colectivele respective, respec
Comunist Român din iulie de pace, în vederea pregătirii continua instruirea militară în de către ministere şi celelalte decizii ştiinţific fundamentate luţii, forme, metode şi mijloa tral de Control cu sarcini de tarea normelor de protecţie şi
1972, noua reglementare răs populaţiei, teritoriului şi eco cadrul gărzilor patriotice con organe centrale şi locale ale şi exercitarea permanentă a ce pentru perfecţionarea în mare răspundere impune acti igienă a muncii.
punde cerinţelor obiective ale nomiei, In scopul întăririi ca stituite în instituţiile de învă- administraţiei de stat. în sco unui control exigent asupra continuare a organizării şi viştilor acestuia îndatorirea
stadiului actual de dezvoltare pacităţii de apărare a ţării. In ţămînt pe care le frecventea pul satisfacerii nevoilor ope îndeplinirii hotărîrilor în toa conducerii activităţii economi de a desfăşura o activitate Pentru ca aceste organisme
a societăţii noastre socialiste, acest context, sînt prevăzute ză, iar la absolvire vor obţine rative ale forţelor armate, prin te domeniile de activitate. ce şi sociale, pentru desprin pătrunsă de un înalt spirit să-şi poală îndeplini în bune
pe larg atribuţiile ce revin
condiţii sarcinile de importan
se înscrie pe deplin în preve organelor supreme ale puterii gradul de ofiţer sau subofiţer valorificarea potenţialului eco Atribuţiile Consiliului Cen derea căilor de ridicare, eco partinic, de maximă exigentă, ţă deosebită ce li se încredin
derile Constituţiei noastre, în de stat şi organelor centrale de rezervă după verificarea nomic al ţării şi subordonarea tral de Control al Activităţii nomică şi tehnică, a produc plină de obiectivitate, de a fa
ţează, ele vor fi alcătuite din
concepţia fundamentală a par ale administraţiei de stat, cunoştinţelor militare. acestuia, în caz de necesitate, Economice şi Sociale, prevă ţiei sociale. Lărgirea orizontu ce analize temeinice, profun muncitori de înaltă calificare,
tidului nostru, referitoare la consiliilor populare şi comite Călăuziţi de politica parti efortului de apărare. De ase zute în proiectul de lege, se lui de informare, conceptual de asupra activităţii economi cu experienţă îndelungată în
apărarea patriei de către toţi telor executive, precum şi dului şi statului nostru în menea, sînt stabilite măsuri în înscriu în măsurile hotărîte la şi metodologic, constituie o ce şi sociale, pe baza cărora producţie, dia- cei piai bgni in
cetăţenii ţării, bărbaţi şi fe celorlalte organizaţii socialiste. ceea ce priveşte grija faţă de vederea protejării populaţiei, Conferinţa Naţională pe linia pîrghie de bază pentru îmbu să poată lua măsuri pentru gineri, tehnicieni, economişti şi
mei, fără deosebire de naţio O deosebită semnificaţie om, în proiectul de lege s-au bunurilor materiale şi a valo perfecţionării activităţii de nătăţirea permanentă a acti soluţionarea operativă şi co alte cadre de specialitate.
nalitate, religie, ocupaţie şi pentru coordonarea şi realiza inclus prevederi mai cuprin rilor culturale, împotriva ar control, lărgirii continue a de vităţii consiliului. respunzătoare a problemelor. Consiliile pentru controlul
zătoare referitoare la scutirea
melor de nimicire in masă şl
pregătire. rea măsurilor de apărare pe de serviciul militar pentru re a armelor obişnuite. mocraţiei socialiste, stimulării Consiliului Central de Con De o mare însemnătate pen muncitoresc al activităţii eco
Elaborarea proiectului de plan local o va avea crearea cruţii susţinători de familie. Pentru desfăşurarea In timp participării active a tuturor trol al Activităţii Economice tru întărirea controlului unitar nomice şi sociale funcţionează
lege de către un larg colec la judeţe, municipii, oraşe şi In acest sens, faţă de regle de război a activităţii institu oamenilor muncii, a organiza şi Sociale îi revine sarcina de privitor la aplicarea hotărîrilor pe lingă comitetele oamenilor
tiv de specialişti din Ministe comune a consiliilor locale de mentarea actuală, se stabileşte ţiilor şi unităţilor economice, ţiilor obşteşti, a reprezentan a imprima controlului un ca de partid şi a legilor statului muncii, sub îndrumarea orga
rul Apărării Naţionale, pre apărare —- organe deliberative că sînt scutiţi de serviciul mi s-a prevăzut că acestea pot ţilor lor la activitatea com racter preventiv, de a sesi/a este măsura privind organiza nizaţiilor de partid din unităţile
cum şi din alte ministere şi — care vor avea sarcina de a litar si recruţii căsătoriţi care fi militarizate cînd interesele plexă de înfăptuire a legali şi depista la timp fenomenele rea consiliilor judeţene şi al respective, şi slnt coordonate
organe centrale, sub îndruma soluţiona problemele de apă sînt susţinători ai familiei, în apărării naţionale impun, în tăţii socialiste. Se propune ca şi tendinţele negative ce îşi municipiului Bucureşti de con de consiliile judeţene şi al
rea personală a secretarului rare atît în timp de pace, cit cazul cînd soţia este încadrată tregul personal uunîndu-se sub din componenta Consiliului fac loc în activitatea e:ono- trol al activităţii economice şi municipiului Bucureşti de con
general al partidului, preşedin şi în timp de război. în gradul I sau II de invali regim de control, disciplină si să facă parte activişti de par mică şi socială, de a analiza sociale. Aceste consilii vor trol al activităţii economice
tele Consiliului Apărării Repu In spiritul concepţiei parti ditate, precum şi în alte situ jurisdicţie militară. tid, cadre de conducere din critic cauzele care determină urmări modul în care sînt a- şi sociale.
blicii Socialiste România, Co dului nostru privind participa aţii. In proiectul de lege s-a in organele centrale, reprezen apariţia acestor fenomene şi plicate în profil teritorial ho Prevederile din proiectul de
mandantul Suprem al forţelor rea generală şi directă a în In scopul menţinerii şi îm trodus si un capitol referitor tanţi ai Consiliului Central al existenta unor deficienţe în tărîrile de partid, legile adop lege cu privire la organizarea
noastre armate, tovarăşul tregului popor la apărarea pa prospătării cunoştinţelor mili la contravenţiile şi sancţiunile Uniunii Generale a Sindicate realizarea hotărîrilor de par tate de Marea Adunare Na şi funcţionarea Consiliului Cen
tid şi de stat, îndeplinirea pla
Nicolae Ceauşescu, indicaţiile triei, articolul 22 din ■ proiectul tare, se prevede ca subofiţerii, ce se aplică celor care nu res lor din România şi ai uniuni nului de dezvoltare economi ţională, decretele Consiliului tral de Control al Activităţii
deosebit de preţioase pe care de lege precizează : „Toţi ce maiştrii militari şi ofiţerii în pectă îndatoririle ce decurg lor sindicale de ramură, ai de Stat, hotărîrile Consiliului Economice si Sociale supus
ni le-a dat în vederea solu tăţenii români, indiferent de rezervă. în afară de concen din obligativitatea îndeplinirii Consiliului Naţional al Femei că şi socială, valorificarea re de Miniştri, precum şi decizi dezbaterii reflectă Intru totul
lor şi ai Uniunii Tineretului
surselor naturale şi utilizarea
ţionării celor mai complexe sex, au datoria să se pregă trările cu scoaterea din pro serviciului militar. torţei de muncă în unităţile ile adoptate de organele lo preocupările pentru transpu
probleme, conferă acestui do tească pentru a fi în măsură ducţie, pot fi chemaţi pentru Vă rog să-mi permiteţi să-mi Comunist, directori de centra economice. cale de partid şi de stat, vor nerea în viaţă a hotărîrilor
le industriale şi întreprinderi,
efectua analize şi studii pe di
cument un caracter profund să îndeplinească misiuni in le instruire periodică, fără a fi exprim convingerea că, prin a- cadre didactice din mvăţămîn- in acelaşi timp, controlul de Conferinţei Naţionale a Parti
realist, creează cadrul legislativ gătură cu apărarea patriei". scoşi din producţie, precizîn- doptarea de către Marea Adu tul superior, oameni de ştiin partid şi de stat trebuie să ferite probleme, elaborînd dului Comunist Român din iu
necesar mobilizării tuturor re Pregătirea militară pentru du-se totodată şi durata aces nare Naţională a prezentului ţă. aibă un caracter constructiv, propuneri privind dezvoltarea lie 1972.
economică si socială a tutu
surselor umane şi materiale apărarea patriei se realizează tei forme de pregătire. Prin proiect de lege, se asigură Pornind de la necesitatea fiind chemat să stabilească ror localităţilor ţării, creşte Ţinînd seama de faptul că
ale ţării, pentru apărarea în forţele armate şi prin parti acest sistem se va crea posi luarea măsurilor necesare în urmăririi modului cum se a- remediile pentru neajunsurile rea eficientei şi îmbunătăţi proiectul de lege se înscrie ar
patriei noastre în cazul unei ciparea la alte forme de pre bilitatea continuării pregătirii timp de pace si război, în sco plică politica partidului şi sta rezultate, să propună măsuri rea activităţii economico-so- monios în ansamblul de acte
gătire a populaţiei pentru apă
agresiuni. unui număr mare de cadre in pul pregătirii întregului popor, normative, care constituie con
rare, cum sînt : gărzile patrio rezervă, fără a influenţa acti a economiei şi teritoriului, tului, începînd cu păstrarea şi de soluţionare a problemelor ciale în teritoriu. sacrarea juridică a măsurilor
In continuare, permlteţi-mi tice, formaţiile de apărare lo vitatea de producţie. pentru a respinge orice agre punerea în valoare a resurse şi să ajute la aplicarea aces Consiliile judeţene şi al de perfecţionare a organizării
să mă opresc pe scurt asu cală antiaeriană, formaţiunile De asemenea, în proiectul siune îndreptată împotriva cu lor naţionale şi continuînd cu tora în vederea îmbunătăţiri municipiului Bucureşti de con si conducerii vieţii economice
pra principalelor probleme pe de pregătire a tineretului pen de lege se reglementează şi ceririlor revoluţionare ale oa eficienta consumului şi a va generale a activităţii econo trol al activităţii economice şi sociale, vă solicităm să-l a-
care urmează să le reglemen tru apărarea patriei şi alte or problema asigurării forţei de menilor muncii din ţara noas lorificărilor pe piaţa externă, mice şi sociale la toate nive şi sociale îşi vor desfăşura probaţi.
teze noua lege. gane sau organizaţii ce se vor muncă necesară economiei na tră, pentru apărarea scumpei
Organizarea apărării naţio stabili prin lege. In felul aces ţionale în timp de război, prin noastre patrii — Republica So ŒSJ53B
nale a Republicii Socialiste ta, sînt întrunite într-un sis mobilizarea la locul de muncă cialistă România.
Managua
Iispyri©r@ci io pr©ieclyi de lege moare încet
MANAGUA străzile (Agerpres). M;
27
seara,
Marţi
oraşului
cu privire la organizarea şi ! ® telegrame » note » Informaţii* nagua la erau din întregime capiu
puşti
in
sută
populaţia
70
evacuat,
a
nicaraguaiene
lei
fost
iar locuitorii care nu au vrut sa
n -au putut, de din pricina să lipsi
transport,
pâri
mijloacelor
funcţionarea Consiliului Central yemen '• Acord cu privire la Tensiune sească oraşul rămin, in cea m;
faţ
îngrămădiţi
mare
in
parte,
retragerea trupelor militare proprii în apropierea centrelor de distribuire a hrăni
sau a posturilor de prim-ajuto
metropolei nipone evita noi moare încet. Pentru
Oraşul
d@ Contre! al Âclivitâtii prezentanţii Republicii Demo cinci zile de la semnarea a- se încă in picioare sînt arur
ruinele
victime,
răm;
ADEN 27 (Agerpres). — Re
cordului.
cate în aer. Ici-colo continuă ?
TOKIO 27. — Coresponden
cratice şi Populare a Yemenu Potrivit unui alt comunicat tul Agerpres, FI. Ţuiu, trans apară incendii. In plus, se apn
dintr-un
moment
lui şi Republicii Arabe Yemen oficial, în privinţa schimbului mite: în orăşelul Tachikawa, ciază că, supravieţuitorii vor ir
tr-ahul,
Economice si Sociale au semnat un acord cu privire de prizonieri de război luaţi situat in raza metropolitană a lipsiţi complet Assososca, pe potabil,
apă
de
lacul
ce
deoarece
al
la retragerea reciprocă a for
cu prilejul incidentelor armate
capitalei japoneze, domneşte
mentează
pun<
capitala
este
9 ţelor militare proprii din sec din luna septembrie, părţile o atmosferă de tensiune, ca tul de a se revărsa, punînd î
toarele Baida-Mukayras şi re au convenit să se instituie o primejdie canalizarea, care cor
stabilirea situaţiei existente la Comisie politică formată din- urmare a opoziţiei cetăţenilor stiiuie legătura cu oraşul. Per
frontiera dintre cele două state tr-un număr egal de reprezen faţă de preluarea fostei baze colul epidemiilor a devenit o rer
a
largi
litate.
din
oraş
Zone
- prezentată de tovarăşul Mîron Constantinescu - yemenite înaintea conflictului tanţi ai celor două state ye militare americane de aici de fost iar personalul Crucii Roş
regiuni
contamin;
declarate
către forţele japoneze de au
e
armat d după 26 septembrie
te,
a.c. — se arată într-un comu menite. Comisia va întocmi toapărare. Cetăţenilor li s-au vaccinează întreaga populaţie r;
listele de prizonieri — mili
masă.
nicat comun, difuzat la Aden. tari şi civili — reţinuţi în nord raliat şi organele conducerii
Acum. la patru zile după vie
Vă rog să-mi permiteţi ca, de lege s-a ţinut seama de re, cum îşi îndeplinesc sarci ferinţei Naţionale privind or Cele două părţi se angajează locale, în frunte cu primarul lentul cutremur ce a distrus cî
din însărcinarea Comitelului observaţiile, propunerile şi su nile cadrele de conducere, co ganizarea în cadrul unui sis să redeschidă frontierele în sau sud, urmînd ca ei să fie Kozo Abe, care a anunţat că pitala in proporţii de aproxim;
Central ai Partidului Comu gestiile comitetelor judeţene lectivele de oameni ai muncii. tem unitar, închegat, a acti acest sector, după retragerea puşi în libertate pînă la 30 va lupta, împreună cu locui tiv sută la sută. preocupările ai
sint,
ordinea
nist Român şl a Consiliului do partid, ale unor instituţii Acestor finalităţi le corespun vităţii de control economico- trupelor, operaţiune prevăzută ianuarie 1973, în cazul defini torii, pentru a împiedica men torităţilor evitarea in râspîndiril prii
op
rităţilor,
de Stat, să supun Marii A- centrale, care au analizat te de organizarea Consiliului social, într-o concepţie mar să se încheie în decurs de tivării listelor. ţinerea în scopuri militare a demiilor, evacuarea în ritm sui
riunări Naţionale, spre dezba meinic propunerile de organi Central de Control al Activi xist-leninistă, corespunzătoare terenului fostei baze ameri- ţinut a ultimilor locuitori ai or<
tere şi adoptare, proiectul le zare a controlului de partid tăţii Economice şi Sociale, a etapei actuale de dezvoltare j şului, asigurarea unei distribui
echitabile a rezervelor de hram
gii cu privire la organizarea şi de stat, ca un sistem uni consiliilor judeţene şi a consi întărirea răspunderii pe toate
şi funcţionarea Consiliului tar, pe toate treptele organi liilor de control muncitoresc treptele organizatorice pen Australia^ Stop Sprijinului
Central de Control al Activi zatorice, de la nivelul supe al activităţii economice şi so tru executarea riguroasă a de 16,00 I—17,00 Teleşcoală;
tăţii Economice şi Sociale. rior de conducere, pînă la u- ciale. ciziilor adoptate, promovarea acordat regimului saigonez Televiziune 17,30 Deschiderea emisiunii de
după-amiază.
Elaborat sub îndrumarea nitatea de bază a economiei, In raportul prezentat la cu fermitate a legalităţii so Emisiune în limba ma
nemijlocită a conducerii par întreprinderea. Conferinţa Naţională, secreta cialiste în toate domeniile de CANBERRA 27 (Agerpres).— mat după victoria Partidului 9,00 Deschiderea emisiunii. ghiară ;
Telex;
tidului, personal a tovarăşu După cum vă este cunoscut, rul general al partidului arăta activitate. Australia nu va mai furniza laburist la alegerile legislative 9.05 Vetre folclorice; 18.30 Revista literară Tv.;
lui Nicolae Ceauşescu, proiec Conferinţa Naţională a slabili! că, ,.în scopul realizării în Controlul de partid şi de ajutor militar regimului sai- desfăşurate în această lună — 9,35 o viaţă pentru o idee: 19.00 Anuar economic 1972 (II);
19.20 1001 de seri;
Umberto Nobile (TI). Ro-
tul de lege oglindeşte preocu necesitatea întăririi în conti mai bune condiţii a controlu stat, ca parte integrantă a ac gonez — a anunţat vicepre- se referă la restul sumelor, binsonii pustiului de ghea 19.30 Telejurnal.
parea constantă de a perfec- nuare a rolului controlului de lui, este necesară transforma tivităţii de conducere a par mieru] Lance Barnard. In au netransferate încă. ţă ; In cinstea aniversării Re
ţiona şi întări continuu activi partid şi de stal, exercitării a- rea Consiliului Economic în- tidului şi statului nostru, gust 1971, precizează agenţia Vicepremierul Barnard a a- 10.00 Curs de limba rusă. publicii •— raportul unei
ţări întregi;
Lecţia a 34-a;
tatea de control, pe linie de cestuia în mod exigent în tr-un organ puternic de partid constituie una din cele mai France Presse, vechiul guvern nuntat, totodată, că proiectul 10,30 Micii meşteri mari; 20,10 „Soarele şi luna“. Meda
partid şi de stat, în confor toate domeniile de activitate şi de stat pentru controlul u- importante pîrghii pentru ur a hotărît să acorde regimului de instruire în Australia a u- 10.50 România, ţara mea. lion Florica Bradu:
Film documentar;
mitate cu hotărîrile Congre economică şi socială, pentru nitar al îndeplinirii hotărîri- mărirea Si impulsionarea în Thieu un ajutor militar de 25 nor trupe ale regimului de la 11,10 Portativ ’72; 20,30 Pagini de umor: Aventuri
în epoca de piatră;
sului al X-lea al Partidului a asigura cunoaşterea de că.- lor de partid şi a legilor ţării făptuirii directivelor progra milioane dolari, eşalonat pe Pnom Penii a fost abandonat. 11.50 Cărţi şi idei; 21.20 Avanpremieră;
Comunist Român şi ale Con tre societate a modului cum în toate domeniile de activi mului de dezvoltare economi- perioada 1971-1974. O parte a Orice program de pregătire a 12,15 Teledisc. O selecţie din 21,25 Libertate, democraţie, re
ferinţei Naţionale a partidului este gospodărită avuţia naţio tate". co-socială a ţării. El trebuie acestor fonduri a fost deja unor militari străini pe teri succesele discografice ale publică. Film de montaj,
anului 1972;
realizat
din iulie 1972. nală, cum sînt utilizate mij Prevederile proiectului de să asigure generalizarea celor vărsată, în luna noiembrie. toriul australian — a adăugat 13.00 Telejurnal; 22,35 24 de ore. de Fugen Mândrie;
La definitivarea proiectului loacele materiale şi financia lege răspund hotărîrilor Con- mai moderne, eficiente forme Măsura noului guvern — for Barnard — va fi revizuit.
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: nr. 72138 (economic), 11588 (viata satului), 12138 (social-audienţe-scrisori), 12317 (culîurâ-sport). - Tiparul : I. P. Deva.