Page 91 - Drumul_socialismului_1972_12
P. 91
Cuvîntul tovarăşului
Proletari din toate ţările, uniţi-văi
NICOLAE CEAUŞESCU
la înmînarea unor distincţii
cu prilejul aniversării
A i lllfi! lllli j[ A ¡Hi] Iii Ét! ll M TMMîîMïïjïï a 25 de ani
ïïïïllilIlilMiiWli!
proclamarea Republicii
4 PAGINI - 30 BANI
ANUL XXIV Nr. 5 590 VINERI 29 DECEMBRIE 1972
Stimaţi tovarăşi, depun pentru înfăptuirea po respectul independenţei şi su
Doresc ca, în numele Comi liticii partidului şi guvernului, veranităţii naţionale, neames
tetului Central, Consiliului pentru realizarea planului de tecul în treburile interne şi
de Stat, Consiliului de Mi dezvoltare a României. avantajul reciproc. Tocmai a-
niştri şi al meu personal, să Faptul că înmînarea aces ceastă politică promovată con
adresez cele mai calde felici tor ordine şi a medaliei este secvent de Partidul Comunist
tări, în primul rînd celor 25 legată de sărbătorirea împli Român, de guvernul Republi
I N T I M P I N A AN răşii care au fost distinşi cu nirii a 25 de ani de la pro o mulţi prieteni, pretutindeni, a
cii Socialiste România, a adus
de noi „Eroi ai Muncii Socia
patriei şi poporului nostru
Republicii,
dă
clamarea
liste", să felicit pe toţi tova
semnificaţie deosebită acestei
„Ordinul Muncii" şi „Ordinul solemnităţi. Totodată, consti făcut ca astăzi, la a 25-a ani
Meritul Cultural" clasa I, pe tuie o expresie a încrederii versare a proclamării Republi
toţi cei prezenţi aici pentru conducerii de partid şi de cii, România să se bucure de
& distincţia ce li s-a acordat, şi stat în activitatea pe care simpatie şi de prieteni cum nu
a avut niciodată.
anume medalia „25 de ani de dumneavoastră şi colectivele Iată de ce considerăm că
u c u
94 S7
J il H la proclamarea Republicii". din care faceţi parte o veţi cel mai bun angajament pe
desfăşura în continuare pen
Doresc, totqdată, să adresez
felicitări tuturor celor ce vor tru realizarea planului de care îl poate lua fiecare în a-
cest moment solemn este de
fi distinşi în aceste zile cu dezvoltare a României, pentru a face totul pentru a contri
ieviza care însufleţeşte blicii Socialiste România. externe a partidului şi statu bui la înfăptuirea acestei po
înfăptuirea politicii interne şi
ordine şi medalii ale Repu
litici, — la dezvoltarea socia
lui nostru — politică îndrep
Acordarea titlului de „Erou
listă a patriei noastre, la bu
> t al Muncii Socialiste", a ordi tată spre colaborare cu toate năstarea şi fericirea poporu
nelor şi a medaliei aniversării
ţările socialiste, cu ţările care
lui, la politica de prietenie,
Republicii, constituie o expre au păşit pe calea dezvoltării colaborare şi pace în întrea
sie a aprecierii activităţii pe independente, cu toate state ga lume.
care dumneavoastră, fiecare le lumii, fără deosebire de o- Vă felicit şi vă urez npi
in parte, colectivele din care rînduire socială, avînd la bază succese, dragi tovarăşi ! (A-
faceţi parte au depus-o şi o deplina egalitate în drepturi, plauze).
E moment de bilanţ acum, — Noi ne-am angajat să re asigurate. Vom munci „mai cincinal — se exprima maistrul ”------------------------ -----------------1
la jubileul Republicii, şi re ducem cincinalul cu o jumă iute, mai bine, mai eficient". Nicolae Devian, secretarul co
porterul are mulţumirea să re tate de an — ne spunea ingi Un alt colectiv de muncă, mitetului de partid pe între La comitetul de partid al Lucrările sesiunii
marce că acest bilanţ se în nerul Gheorghe Vaier, direc pe al cărui act de naştere este prindere. Sarcinile pe anul în Exploatării miniere Lupeni
făptuieşte In cel mai rodnic torul Uzinei chimice Orăştie. înscrisă vîrsta de numai pa curs le-am finalizat mai de ml-a fost recomandat, prin-
an din cei 25 de ani de Re N-am făcut acest gest din mă- tru ani, a cutezat la aceeaşi vreme cu 45 de zile, înregis- tr-o caracterizare concisă,
publică în România — în anul trînd un volum de economii condensată în puţine cuvin
Conferinţei Naţionale a parti de peste 10 milioane lei. Chiar te, unul din sectoarele de Merii Adunări
dului, eveniment de covîrşi- din acest an, noi avem un tri producţie, „Sectorul cel mal
toare importanţă pentru dez mestru avans în tentativa de Important al minei" - ml s-a
voltarea ţării noastre. a înfăptu ' cincinalul în patru spus. Era vorba de Sectorul
1
„Mai iute, mai bine, mai efi ani şi jumătate. Este omagiul IV. „De ce tocmai sectorul Lucrările sesiunii a IX-a a ac Proiectul de lege a fost dis preşedintele Comisiei juridice,
cient !“ Aşa ne-a cerut să nostru oferit Republicii la a tualei legislaturi a Marii Adu cutat pe articole şi supus vo a expus raportul acestei comi
muncim tovarăşul Nicolae 25-a aniversare a ei. Avem un nări Naţionale au continuat, joi tului secret. Marea Adunare sii şi al celorlalte comisii per
Ceauşescu. Şi oamenii muncii colectiv tînăr, harnic, capabil dimineaţa, cu dezbaterea celor Naţională a adoptat Legea pri manente ale M.A.N. la proiec
T
hunedoreni aşa muncesc ! Ex sa-şi realizeze' şi depăşească ÎNSEMNĂRI două proiecte de legi prezen vind organizarea apărării na tele de legi supuse spre apro
presia cea mai elocventă a angajamentul asumat. Nu de tate în prima şedinţă, precum ţionale a Republicii Socialiste bare.
rinimie. Nu ne-am aruncat reducere a planului cincinal : şl cu rezolvarea celorlalte punc România.
răspunsului la această chema înainte la întîmplare. Mai în- ' cu şase luni. Colectivul este mult s-a lansat şi la noi o te aflate pe ordinea de zi a se La dezbaterea asupra proiec Marea Adunare Naţională a
re atît de preţioasă şi de utilă tîi ne-am consultat cu fiecare al întreprinderii de prefabri iniţiativă — „Să lucrăm o zi siunii. tului de lege cu privire la or aprobat, prin vot secret cu bu
o găsim în hotărîrea unor co membru al colectivului, cu cate din beton Deva care, pe lună cu material economi CARTEA ganizarea şl funcţionarea Con letine, decretele cu putere de
lective mari de muncă de a noi înşine. Ne-am cunoscut pentru rezultatele bune obţi sit" — ce se traduce prin be In sală, alături de deputaţi, siliului Central de Control al lege emise de Consiliul de Stat.
realiza planul cincinal înainte mai bine ce putem şi ne-am nute în anul trecut, a primit neficii lunare de 250 000 lei. erau prezenţi numeroşi invitaţi, Activităţii Economice şi Sociale La ultimul punct de pe ordi
de termen ; o găsim în miezul angajat. Vom reuşi. Planul pe „Ordinul Muncii" clasa a Il-a, Eu zic că asta înseamnă „mai membri al C.C. al P.C.R., mi au luat cuvintul deputaţii nea de zl, tovarăşul Ştefan Vol
iniţiativelor muncitoreşti care 1972 l-am realizat deja în 10 Diploma şi Steagul roşu de iute, mai bine, mai eficient“. DE VIZITĂ niştri, conducători de Instituţii Gheorghe Roşu, prim-secretar tec, preşedintele Marii Adunări
Şi hotărîrea colectivului Fa
vizează,_ în final, apropierea decembrie. Am luat un avans, întreprindere fruntaşă pe ra bricii refractare Baru sună centrale şl organizaţii obşteşti, al Comitetului judeţean Bacău Naţionale, a arătat că Biroul
înfăptuirii cincinalului, printr-n serios pentru anul 1973 pe mură. activişti de partid şi de stat, al P.C.R., lulla Pasca, directo M.A.N. propune eliberarea to
oameni ai muncii, personalităţi
activitate mai energică, mai care vrem să-l scurtăm mai — Nu este exclus să reali DUMITRU GHEONEA A UNUI ale vieţii economice, ştiinţifice rul Centralei industriei textile varăşului deputat Constantin
Dăscălescu din funcţia de secre
de calitate, mai spornică. mult. Avem toate condiţiile zăm chiar mai repede acest şi culturale, ziarişti. Timişoara, Vasile Patillneţ, mi
(Continuare in pag. a 2-a) tar al M.A.N., întrucît a fost ales
La intrarea în sala de şedin nistrul economiei forestiere şi membru al Consiliului de Stat,
materialelor de construcţii, Ml-
COLECTIV ţe, conducătorii de partid şi de hall Lupşan, maistru la Combi şl alegerea în această funcţie
a
deputat
Vasile
tovarăşului
stat au fost întîmplnaţi de de
1,4 milioane putaţi şl Invitaţi cu puternice natul siderurgic Reşiţa. Potop. De asemenea, Biroul
Judeţul Hunedoara vagoane MINIER aplauze. iectului de lege au fost propu modificări în componenţa unor
La discuţia pe articole a pro
M.A.N. a propus următoarele
In loja din dreapta au luat
se
amendamente,
mai
multe
Ioc tovarăşii Nicolae Ceauşescu,
printre care şl acela ca în de
sia
economico-financlară,
în
Ion Gheorghe Maurer, Emil numirea acestui act legislativ comisii permanente : la Comi
pe coordonatele dezvoltării socialiste descărcate Paul Niculescu-MIzil, Gheorghe să fie introdus cuvintul mun gerea tovarăşilor deputaţi Mir-
cele două locuri vacante, ale
Mănescu,
Manea
Bodnaraş,
citoresc, Iar această precizare
cea Simovlcl şi loniţă Bagiu; la
Râdulescu,
Pană,
Gheorghe
HUNEDOARA. Lucră IV şi nu altul este cel mal Virgil Trofin, Maxim Berghlanu, să se reflecte şl in conţinutul Comisia pentru Industrie, con
important ?" - am întrebat.
torii secţiei descărcări „Din multe şl întemeiate mo Gheorghe Cioară, Florian Dă- documentului, la toate treptele strucţii şi transporturi, elibera
............iniivrimMwiitfŞ
Transportul în AUTOBUZE din marele combinat hu- tive: are ponderea cea mai nălache, Constantin Drăgan, organismelor şi activităţii în a- rea tovarăşului deputat llie
cest domeniu, pentru a expri
Cîşu, numit ministru secretar de
nedorean aduc o preţi
mare de producţie; este sec
oasă contribuţie la buna torul cu cea mai inaltă pro Emil Drăgănescu, Janos Faze- ma mal fidel caracterul legii. stat la Ministerul Industriei Chi
kas, Petre Lupu, Dumitru Po-
comun-o reţea desfăşurare a producţiei ductivitate; realizează o' rit pescu, Leonte Răutu, Gheorghe După discuţia pe articole, mice, şi alegerea tovarăşului
de metal, împărtăşind, a- micitate constantă; obţine Stoica, Vasile Vilcu. prin vot secret, Marea Adunare deputat Ştefan Trlpşa; la Comi
lăturj de siderurgişli, sa cele mai mari depăşiri...“. Naţională a aprobat, cu unele sia pentru agricultură şi silvi
vastă, complexă, tisfacţia realizărilor de Am căutat să desluşesc Tovarăşul Ştefan Voltec des amendamente, Legea cu privire cultură, în locul vacant, alege
prestigiu dobîndite în mai bine semnificaţia, con chide lucrările şedinţei. la organizarea şl funcţionarea rea tovarăşului deputat Masian
La discuţia generală asupra
în tot judeţul cinstea aniversării pătra ţinutul, valoarea cuvintelor proiectului de lege privind or Consiliului Central de Control Ruvin, eliberarea tovarăşului
Muncitoresc al Activităţii Econo
Nicolae Giosan, ales membru
rului de veac de la
crearea Republicii. care alcătuiesc dceastă suc ganizarea apărării naţionale a mice şl Sociale. al Consiliului de Stat, şl alege
In 1950, In judeţul nostru Muncitori harnici şi cintă dar expresivă prezen Republicii Socialiste România In continuare, la următorul rea tovarăşului deputat Costlcă
circulau — dacă se poate pricepuţi, cum sînt Teo tare ce ar putea fi luată au luat cuvîntul deputaţii Marin punct de pe ordinea de zl, to Haras.
spune aşa — 3 autobuze, a- dor Ardeleanu, Ioan drept etalon pentru o even Drăgan, prim-secretar al Comi varăşul Constantin Stătescu, se Marea Adunare Naţională a
dică aceste 3, maşini „asi Nistor, Alexandru Cri- tuală carte de vizită a unui tetului judeţean Teleorman al cretarul Consiliului de Stat, a aprobat propunerile făcute.
gurau“ transportul în co şan, Ioan Nicorici, Ioan colectiv minier de mina în- P.C.R., Mihal Rogoz, maistru la prezentat expunerea la proiec Lucrările şedinţei de joi au
mun pentru întreg judeţul. Roşea şi alţii, din ca tîH Pentru sectorul IV, o a- Uzinele „Steagul roşu" Braşov, tele de legi pentru aprobarea fost apoi închise.
Astăzi, numărul autobuze drul secţiei, au depus semenea carte de vizită s-ar general locotenent Grlgore Ră- decretelor cu putere de lege Tovarăşul Ştefan Voitec a a-
lor puse la dispoziţia popu în acest an eforturi lău justifica întru totul, deoarece duică, prim-adjunct al ministru emise de Consiliul de Stat, pî- nunţat că, vineri, urmează să
laţiei judeţului se apropie dabile pentru a descăr atributele pomenite îi apar lui de Interne, Ştefan Pascu, nă la deschiderea actualei se aibă loc şedinţa jubiliară con
de 300. întreprinderea de ca la timp şi iără pier ţin fără nici un drept de rectorul Universităţii „Babeş- siuni a Marii Adunări Naţiona sacrată celei de-a 25-a aniver
transporturi auto Deva, în deri vagoanele încărca contestaţie. Şî totuşi... Bolyal" din Cluj. le. Tovarăşul Tralan lonaşcu, sări a proclamării Republicii.
treprinderile de gospodărie te cu materii prime şl Intr-adevăr, la mina Lupeni
comunală şi locativă au sec materiale necesare com sectorul IV este cel mai im
ţii de transporturi în comun binatului. Astfel, în a- portant prin ponderea pe ca
care asigură atît transportul cest an s-au descărcat re o reprezintă în producţia In pagina a IV-a Azi, la posturile noastre
local, cît şi interurban şi peste 1,4 milioane va de cărbune cocsificabil a mi
interjudeţean. Astăzi nu e- goane, conţinînd 7,3 mi nei. Din abatajele sale se de radio şi televiziune
xistă nici o comună în ju lioane tone de cărbuni, extrage zilnic o producţie
deţ care să nu fie conectată cocs, minereuri, calcar, mai mare decît a minelor Solemnitatea înmînării medaliei „25 Astăzi, in jurul orei 17,00,
la reţeaua transportului în fier vechi, refractare şi Bărbăteni şi Livezeni la un posturile noastre de radio şi
comun. Şi nu-i departe tim altele. De menţionat că loc. Apoi, în sectorul IV s-a de ani de la proclamarea Republicii“ televiziune vor transmite di
pul cînd nu vor exista sate datorită mecanizării obţinut în acest an o pro rect de la Sala Palatului Re
care să nu se bucure de a- muncii, organizării su ductivitate a muncii nemai- şi a unor înalte titluri şi ordine ale tării publicii Socialiste România
vantajele transportului în perioare a lucrului şi întîlnită la Lupeni şi nici la şedinţa jubiliară a Marii A-
comun. extinderii muncii în a-
Prin mijlocirea autobuze cord la 95 la sulă, pro dunări Naţionale consacrată
1
lor, localităţile judeţului, ce ductivitatea muncii a C. MAGDALIN Solemnitatea înaintării în grad a unor aniversării a 25 de ani de la
le din alte judeţe, se apro- 1950 1972 crescut la aproape 17 proclamarea Republicii, pre
cum şi spectacolul festiv or
V. tone pe muncitor şi oră. (Continuare în pag. a 2-a) generali şi ofiţeri superiori ganizat cu acest prilej.
(Continuare in pag. a 2-a)
ş.a. De menţionat ţinuta gra mează despre una dintre mani bile s-au dovedit montajul 11-
„Invăţămînt - fică a volumului, Îngrijit de Seară literară festările organizate de coope terar-muzlcal „Patria“, ' textul
interpretat
de
brigadă,
„La
Produse din blănărie creativitate“ prof. Alee Şerbăncscu. Manifestări La clubul U.J.CJVI. din Deva ratorii meşteşugari de la „Rete iana printre munţi“, precum Po şi
zatul“ Haţeg in semn dc oma
din
Republicii.
folclorul
adus
nou
aniversării
cintecele
cu
giu
a fost organizată o „Seară li
Simpozioane terară“ sub genericul „Ţării — Recent, comisia culturală şi co prinse in program.
U.T.C.
Apărut sub egida Inspectora inima şi versul“, realizată de mitetul organizat ale cooperativei ★
concursul,
gen
au
tului şcolar judeţean şi Casei In cadrul „Decadei cintecului, Ida Armeanca şi Maria Frăcea. „Cine ştie, cîştigă“, cu tema : Un mare număr de directori
peste prevederi judeţene a „Invăţămînt—creativita jocului şi obiceiurilor hunedore- consacrate „Realizări ale judeţului Hune ai aşezămintelor culturale la Ve-
din
didactic,
corpului
au
participat
ieri
judeţ
volumul
te“ este dedicat celei de-a 25-a ne“, la căminul cultural din Bâ- Seară de întrebări doara în 25 de ani“. Cîştigă lo ţel la o masă rotundă cu te
avut
a
loc
simpozion
un
niţa
aniversări a proclamării Repu ce a dezbătut probleme ale fol rilor li s-au Inmlnat premii. ma „Comuna noastră pe coor
blicii. „Cuvintul înainte“ este sărbătorii donatele socialismului“. Mani
Cele peste 200 de muncitoare din cadrul secţiei semnat de Lazăr David, secre clorului local. Au prezentat co festarea a avut un caracter me
profesorii
de la Hunedoara a fabricii „Vidra" ’nchină aniversă tar al Comitetului judeţean Hu municări Vasile Bota Constandin şi răspunsuri todic.
şi
Clemente,
Con
rii Republicii însemnate realizări. nedoara al P.C.R. Din sumar stantin Văduva. Masă rotundă
mai consemnăm: „Un sfert de „Seara de întrebări şi răspun
Din relatările tovarăşei Margareta Ciocan, secre veac“ de Prof. Emerit Cornel de la suri* organizată ieri la căminul
Techereu,
Balşa,
comuna
La
tara organizaţiei de partid, aflăm că harnicele lucră Stoica, „Frontul plugarilor, fac cultural din Ilia a dezbătut pro a avut ioc o masă rotundă pe Spectacol folcloric
tor activ la victoria forţelor de
toare din secţie — printre care Elena Alexandru, Mă mocratice în alegerile parla Salariaţii Fabricii de conserve bleme ale politicii interne şi tema „Realizări In anii Repu
cultural
căminului
scena
Pe
participat
la
ria Stan, Elena Dragomir, Ortansa Surugiu, Maria Sa- mentare din noiembrie 1946“ de din Haţeg cu au tema: „P.C.R. un 30 externe a partidului şi sta blicii“, la care au participat ca din Şoimuş s-a desfăşurat un
de
—
simpozion
bău, Doina Susan, Saveta Osteric — au depăşit cu prof. Maria Creţu, „Visul lui conducătorul şi organizatorul tului nostru. drele didactice Poiana, la un Şcoala bogat program artistic al for
sat
generală
din
2,6 la sută sarcinile pe anul în curs. Bălcescu“ de prof. univ. dr. do victoriilor noastre pe drumul învecinat din aceeaşi comu maţiilor dc dansuri, grupului vo
cent Augustln Z. N. Pop, „A- făuririi societăţii socialiste mul
S-au dat peste prevederi importante cantităţi de portul Frontului Plugarilor la tilateral dezvoltate“, susţinut de Decembrie Concurs nă. Masa rotundă a fost ur cal. soliştilor vocali şi instru
mentişti. Spectacolul a fost pre
mată de un bogat program ar
produse — covoare, căciuli şi alte lucruri confecţio lupta P.C.R. pentru preluarea Cornel Artenie, vicepreşedinte tistic, susţinut de pionieri şi e- cedat de o amplă expunere de
nate din deşeuri de blănuri. S-au depăşit, de aseme al Consiliului popular orăşenesc levi ai şcolii generale din loca spre importanţa zilei de 3« De
deplină şi definitivă a puterii Haţeg, şi Aristică Spătaru, di WÊ&- : Corespondentul nostru din litate şi de brigada de agitaţie cembrie, susţinută de directorul
nea, sarcinile pentru export. populare“ de prof. nie Avram rectorul casei de cultură. Haţeg, Aurel Anca, ne infor a căminului cultural. Remarca- căminului, Titus Părău.
J