Page 92 - Drumul_socialismului_1972_12

DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5 590 • VINERI 29 DECEMBRIE 1972

@AMENI[ MUNCU HU

ÎNTÎMPINĂ ANIVERSAREA

R_E_P U B L I C I I Al POLITICE DE MASA

îndemnul secretarului ge­ de la proclamarea Republicii tă lună simpozioane şi schim­ cumentelor d« partid şl de
neral al partidului nostru a- a dat, după cum se cunoaş­ buri de experienţă a căror stat, consultaţii privind noi­
le realizări ale ştiinţei, teh­
eficienţă a căpătat forme
te, întrecerii socialiste un
dresat întregului popor, de
Deviza care însufleţeşte colectivele ţe Naţionale a partidului, de puternic impuls creator. Ini­ concrete imediate in creşte­ nicii şi culturii româneşti în
la tribuna istoricei Conferin­
rea volumului producţiei şi
anii socialismului. Comitetul
ac­
ţiative,
angajamente,
a împlini actualul cincinal ţiuni noi au şi colectivităţi? a calităţii ei. I.M, Barza a orăşenesc al femeilor, comi­
înainte de termen, are pro­ le de muncă din oraşul Brad, avut iniţiativa, îmbrăţişată tetul U.T.C. au organizat
hunedorene în bătălia pentru îndeplinirea funde ecouri în conştiinţele în sprijinul realizării planu­ operativ şi de celelalte uni­ acţiuni privind condiţia fe­
meii în R.S. România, per­
tăţi economice, de a orga­
lui anual pe 1972 în cele
tuturor acelora care trăiesc
şi muncesc în oraşul Brad. mai bune condiţii şi a pre­ niza şi întreţine, mereu în spectivele şi sarcinile tine­
gătirii producţiei anului 1973
S-a declanşat astfel şi în o- la parametrii superiori. A actualitate, vitrine ale cali­ rei generaţii, etica relaţiilor
cincinalului înainte de termen raşul nostru, ca în întreaga fost un prilej de bucurie că pentru a acţiona şi mai un succes deosebit „Un
din familie şi societate. De
tăţii.
Pornind de la convingerea
s-au
ţară, o amplă mişcare de
bucurat expoziţiile:
masă
devansării
destinată
pentru toţi oamenii muncii
termenului de îndeplinire a pentru comuniştii brădeni,. bine în viitor, comuniştii, sfert de veac de măreţe îm­
1
(Urmare din pag. 1) tîmpinat jubileul Republicii — Adică, tot „mai iute, mai bine, mai repede, mai eficient". Iar planului cincinal. In această faptul că întreprinderea oamenii muncii trebuie să pliniri", „Cartea social-poli-
17 000 ml galerii, creşterea vi­ mai eficient“. jubileul Republicii, pe care-1 acţiune organizaţiile de par­ minieră Barza, I.I.L. Brad, A- cunoască drumul parcurs tică dedicată aniversării Re­
tezelor de avansare cu 3 la întreprinderile de industrie sărbătorim cu aleasă stimă şi tid ocupă locul centrali fun­ telierele centrale Crişcior, de-a lungul istoriei de po- publicii", deschise la Casa
la fel: cincinalul In patru ani damentarea posibilităţii scur­ de cultură Brad şi Clubul
şi jumătate. Dintr-o discuţie sută, 31 000 ml lucrări de fo­ locală din Hunedoara, Orăş- adAiratie, le oferă tuturor po­ tării perioadei de îndeplini­ muncitoresc Gurabarza.
purtată cu tovarăşul Valentin raj (de la începutul anului) — tie şi Brad, sectorul forestier sibilitatea să probeze şi să a- re a cincinalului desfăşurîn- Pretutindeni unde s-au
Jitea, inginerul şef al fabricii, precum şi posibilităţile umane Dobra, multe alte colective — firme încă o dată toate atribu­ du-se sub conducerea lor di­ desfăşurat aceste acţiuni, ele
şi materiale existente dau cer­
am reţinut că oamenii şi-au titudinea reeditării şi ampli­ mai mari sau mai mici — din tele muncii şi conştiinţei lor rectă. au constituit catalizatori ai
măsurat bine forţele, că şi-au ficării lor în 1973, astfel în- unităţile economice ale jude­ socialiste. Aşa cum arăta tovarăşul întrecerii socialiste, al cărui
cintărit gospodăreşte posibili­ ţului Hunedoara s-au angajat Nicolae Ceauşescu în expu­ I.G.C.L. Brad au raportat în­ porul nostru, lupta clasei obiectiv major este îndepli­
tăţile şi abia după aceea au •• 'V/ •: nerea prezentată la Plenara deplinirea întregului plan a- muncitoare, sub conducerea nirea şi depăşirea planului
hotărît. Acum, la clteva luni Comitetului Central al Par­ flua! înainte de termen. Partidului Comunist Român, anual 1972 şi pregătirea mi­
jament, pentru fiecare mem­ MÂI IUTE, MÂI BINE, Transportul tidului Comunist Român din Pentru a contribui la dez­ treptele urcate de naţiunea nuţioasă a producţiei anului
de la afirmarea acestui anga­
bru al colectivului este clar: 3—5 noiembrie 1971, „Româ­ voltarea şi întreţinerea spi­ noastră socialistă, comitetul 1973, De fapt, conferinţa o-
ritului de emulaţie şi, în a-
nia a intrat într-o nouă e-
nostru orăşenesc a organi­
el este pe deplin realizabil, tapă a evoluţiei sale econo- celaşi timp, pentru a deter­ zat numeroase acţiuni dedi­ răşencască de partid a stabi­
iar dacă îl vor depăşi — a- MÂI EFICIENT! in comun mico-sociale — etapa făuri­ mina participarea conştien­ cate actului istoric de la 30 lit ca planul cincinal să fie
îndeplinit în 4 ani şi 5 luni,
precla secretarul organizaţiei rii societăţii socialiste mul­ tă, responsabilă a colective­ Decembrie 1947, acţiuni ce obligaţie majoră a fiecărei
de partid, Petru Bolea — n-o tilateral dezvoltate". In noi­ lor de muncă la onorarea se încadrează în programul unităţi economice din oraş,
să fie nici o supărare. Aşa cît angajamentul să fie ono­ să finalizeze cincinalul în pa­ (Urmare din pag. 1) le condiţii de dezvoltare a sarcinilor şi angajamentelor de manifestări politico-ideo-
înţeleg cei peste 200 de sala­ rat exemplar. tru ani şi jumătate sau chiar ţării noastre — sublinia se­ pe 1972 şi pentru pregăti­ logice şi cultural-educative datorie de onoare a fiecărui
riaţi de aici să muncească „Să realizăm planul fiecă­ mai repede. Pe toate le animă pie între ele, oamenii be­ cretarul general al partidu­ rea producţiei pe 1973 — ca ce se desfăşoară sub gene­ comunist.
„mai iute, mai bine, mai efi­ rei luni în 25 de zile" — au acelaşi gînd. Toate acţionează neficiază de condiţii rapide lui —, activitatea ideologi- an hotărîtor al cincinalului ricul „Obiectivul întrecerii In organizarea şi îndruma­
cient”. hotărît salariaţii de la auto­ sub aceleaşi impulsuri date şi civilizate de călătorie. In co-educativă devine o puter­ — comitetul orăşenesc de socialiste, cincinalul înainte rea acestor acţiuni, biroul
La întreprinderea de pros­ baza Haţeg a întreprinderii de de chemările şi hotărîrile par­ oraşe au fost construite au- nică forţă, formarea omului partid a întreprins acţiuni de termen". La căminele comitetului orăşenesc de
togări noi, în multe comune
partid s-a călăuzit şi se că­
pecţiuni şl explorări geologice transporturi auto Deva, în tidului. Toţi oamenii muncii şi sate s-au ridicat staţii de nou cu o înaltă conştiinţă ample în toate organizaţiile culturale din Ţărăţel, Zdrapţi,
Deva, planul cincinal 1971-1975 cinstea Conferinţei Naţionale hunedoreni — siderurgişti şi autobuz Reţeaua transportu­ socialistă, cu un larg orizont din raza oraşului. Intre a- Mesteacăn, la clubul din lăuzeşte după indicaţiile to­
va fi redus cu nouă luni. Sa­ a partidului. Şi, din iulie, pla­ mineri, constructori şi ener- de cultură reprezintă un fac­ cestea extinderea iniţiative­ Gurabarza şi la Casa de cul­ varăşului Nicolae Ceauşescu
lariaţii de aici au o deviză a nul se realizează lună de lună geticieni, chimişti, forestieri şi lui în comun din judeţ mă­ tor de prim ordin în Întrea­ lor valoroase de la I. M. tură din Brad au fost pre­ la plenara C.C. ai P.C.R. din
soară, în lungul şi-n latul
lor! „Mai repede spre como­ în mai puţin de 25 de zile, ceferişti, muncitori de toate ga operă de transformare Barza, atelierele centrale, zentate expuneri, dezbateri, 20—21 noiembrie 1972: „Tre­
rile din adincuri", deviză care ceea ce le-a permis acestor profesiile — sînt angajaţi ple­ său, 1507 kilometri. Intr-o revoluţionară a societăţii, I.G.C.L., I.I.L. şi în celelalte mese rotunde despre : „Rea­ buie să fie clar că rolul con­
singură zi, autobuzele par­
ducător al partidului nu este
nu exclude însă criteriile de vrednici lucrători să intre in nar în vasta operă de edifi­ curg 46 544 kilometri pentru de edificare a socialismului unităţi economice ocupă, de­ lizări ale industriei hunedo­
calitate şi de eficienţă, ci le marea competiţie de realizare care a societăţii socialiste mul­ a servi călătorii din judeţ şi comunismului. sigur, un loc important. Pa­ rene în cinstea marii săr­ o noţiune abstractă, ci o
alătură mal mult. Rezultatele înainte de termen a planului tilateral dezvoltate, avînd me­ şi din afara lui, într-o sin­ Pornind de la aceste indi­ nouri comparative, reprezen­ bători", „Itinerar industrial realitate vie care se expri­
mă în modul în care orga­
bune cu care geologii au ln- cincinal — în 4 ani şi 5 luni. reu în fată deviza : „Mai iute, gură zi se fac sute şl sute caţii, Comitetul orăşenesc tînd creşterea productivităţii hunedorean", „Oraşul Brad nele şi organizaţiile sale,
de curse. Brad al P.C.R. desfăşoară o muncii, angajamentele, reali­ în perspectiva societăţii so­ fiecare comunist acţionează
Dealtfel, faţă de 1971, în susţinută activitate politică zarea şi depăşirea lor, sînt cialiste multilateral dezvol­ pentru unirea eforturilor oa­
acest an numărul călătorilor de masă, axată pe îndepli­ mijloace care şi-au dovedit tate", „Şantiere noi pe har­ menilor muncii, pentru so­
transportaţi cu autobuze a nirea sarcinilor trasate de încă o dată utilitatea în a- ta ţării la a XXV-a aniver­ luţionarea cu succes a tutu­
sare", „Istoria unui sfert de
însemnări la cartea de vizită fost prelungite trasee, s-au educaţie socialistă aprobat vescenţă a întrecerii socia­ veac", „30 Decembrie 1947, ridică activitatea practică,
ceste zile de puternică efer­
plenara din 3—5 noiembrie
sporit cu 107 la sută. Au
ror problemelor pe care le
1971, a vastului program de
ziua proclamării Republicii",
liste.
Pentru
îmbunătăţirea
deschis altele noi, spre alte
concretă pentru construirea
„Satul nostru la a XXV-a a-
comune şi sate, spre oraşe
rea volumului de economii,
le sigură a dezvoltării as­
din alte colţuri ale ţării. de Conferinţa Naţională, ca­ calităţii produselor, creşte­ niversare", „Justeţea şi rea­ societăţii socialiste".
Aceste cerinţe stau In per­
Este una dintre multiplele cendente a societăţii româ­ reducerea cheltuielilor, ge­ lismul politicii României de
manenţă în centrul atenţiei
realităţi ale vieţii noastre neşti în etapa actuală, Co­ neralizarea metodelor mo­ dezvoltare a cooperării între organului nostru de partid.
a unui colectiv minier noi, viaţă la a cărei temelie şi organizaţiile de partid fac rea disciplinei, perfecţiona­ mii". Acestora li se adaugă IONEL VLAD
statele
toate
europene",
derne de exploatare, întări­
mitetul orăşenesc, organele
„România pe meridianele lu­
de fericire şi bunăstare Par­
rea protecţiei muncii, la I.M.
tidul Comunist Român a pus
din fiecare zi un moment de
secretar
zi de zi noi întăritori, în toţi
tivaluri de filme româneşti,
le centrale şi în alte unităţi
educare a maselor.
cei 25 de ani ai Republicii vîrf al muncii politice de Barza, mina Ţebea, ateliere­ evocări, seri de poezie, fes­ al Comitetului orăşenesc
pe care o sărbătorim şl o Sărbătorirea a 25 de ani au fost organizate în aceas- acţiuni de cunoaştere a do­ Brad al P.C.R.
(Urmare din pag. 1) în decembrie să extragem pe­ luna noiembrie o producţie de cinstim I
ste planul lunar cel puţin 24 500 tone, reprezentînd o
2 000 tone de cărbune. Fapte­ medie de 900 tone pe zi. Ar
alte exploatârl miniere din le noastre vor arăta cum vom fi nedrept să ne limităm la
Valea Jiului cu acelaşi nivel şti să ne ţinem de cuvint. evidenţierea rezultatelor obţi­ Ce măsuri întreprindeţi
de dotare tehnlcâ. Adică, in­ Ascultam cu atenţie aceste nute de fruntaşi de „vîrfuri"
tre 8,50-11 tone pe post în a- din urmă cuvinte rostite de oricît de meritorii şi spectacu­
bataje frontale cu susţinere şeful sectorului, urmărindu-i loase ar fi acestea. Ceea ce
metalică de exploatare, prin jocul de lumini care-i scăldau e caracteristic pentru sectorul
puşcare şi tăiere cu ciocanul faţa. Dincolo de limpezimile nostru sînt rezultatele de ma­ pentru s
de abataj şi încărcare ma­ de cleştar ale privirilor ochilor să, obţinute ca efect al unui
nuală. Obţinînd zi de zi o săi citeam sinceritatea, voin­ efort din partea tuturor comu­
productivitate înaltă, colecti­ ţa, fermitatea, siguranţa nu a niştilor, al întregului colectiv.
vul sectorului şi, practic, a- unui singur om ci a unui în­ Satisfăcind iar dorinţa ex­ producţiei agricole
proape fără excepţie, fieca­ treg colectiv. Şeful sectorului presă a secretarului organiza­
re brigadă în parte realizează ştie bine pe cine se bazează. ţiei de partid, am reţinut şi
o ritmicitate constantă. Din Mi-a întărit această convin­ numele altor comunişti, mai
scriptele sectorului rezultă că gere, într-o discuţie avută mai modeşti poate, în ce priveş­ in anul wîitor?
toate cele 12 brigăzi se pre­ tîrzlu, tehnicianul Alexe Furdui, te unele rezultate obţinute,
zintă nu numai cu planul dar secretarul organizaţiei de par­ dar cu nimic mai prejos în
şi cu angajamentele îndeplini­ tid din sector. ce priveşte conştiinţa, ataşa­
te la zi. De aici şl o urmare Puterea noastră — spunea mentul faţă de cauza nobilă Producţiile superioare obţi­ nării populaţiei cu produse a- telor de ha — de inundaţi
firească: obţinerea unor rea­ Interlocutorul - stă în colecti­ a partidului, voinţa de a să- nute în acest an de coopera­ groalimentare". ceea ce a permis să sporea:
lizări de prestigiu constante vul de muncă. El este factorul virşi fapte tot mai mari prin tivele agricole fruntaşe evi­ înfăptuirii unor asemenea că cu peste 20 la sută recolt
pe întregul sector. In luna oc­ principal în tot angrenajul care să contribuie la creşte­ denţiază faptul că potenţialul deziderate îi sînt subordonate pe terenurile respective şi s
tombrie sectorul a dat peste activităţii de producţie. Şi, din rea bunei stări, a mulţumirii şi productiv al unităţilor nu a şi eforturile cooperatorilor şi se amortizeze încă din primi
plan 7 300 tone, Iar in noiem­ fericire, avem un colectiv bucuriei generale, lată nume­ fost nici pe departe valorifi­ ale mecanizatorilor din judeţul an cheltuielile de construcţii
brie 5 900 tone. foarte bun. Poate am să vă le lor : şefii de brigăzi, co­ cat la nivelul posibilităţilor. nostru. Cum se acţionează în­ Mai avem de construit în coi
- Ne-am îndeplinit şl depă­ spun nişte nume arhicunoscu­ muniştii Alexandru Olteanu, Subliniind că în agricultură să pentru a pregăti de pe a- tinuare diguri pe circa 2 kn
şit astfel angajamentul luat în te amintind de Petre Constan­ Alexandru Condoiu, Ion Mon- sarcinile de plan pentru anul cum baze temeinice înfăptuirii lucrare ce se va realiza pin
cinstea celei de-a XXV-a ani­ tin, de Vasile Caila, de Ion doca, Petre Kisfalvi, apoi din 1973 prevăd creşteri însemnate sarcinilor de plan ale anului la începerea lucrărilor agricol
versări a proclamării Republi­ Solomon. Dar nu se poate corpul mediu tehnic prim- în comparaţie cu realiză­ viitor ? de primăvară.
— Avem suficientă experi­
rile de pînă acum, în ex­
cii, de a atinge peste plan în trece peste aceste nume de maiştrii şi maiştrii mineri Dă- enţă în ceea ce priveşte fina­ Rezerve apreciabile insufic
trimestrul IV cel puţin 10 000 comunişti, care prin iniţiative­ nilă Gaşpar, Francisc Simo, punerea la plenara C.C. al ent fructificate sînt şi în se<
tone de cărbune — declara in­ le, prin munca şi prin reali­ Dumitru Venţel, Petru Ambruş, P.C.R. din noiembrie a.c. tova­ lizarea din timp a pregătirilor torul zootehnic. Este posib
ginerul Grigore Popescu, şe­ zările de prestanţă pe care le Constantin Magercu, maiştrii răşul Nicolae Ceauşescu arată care condiţionează soarta pro­ ca alît efectivele cît şi prodtu
ful sectorului. Jinind seama de obţin au ridicat in picioare electromecanici Nicolae Jurca, că: „Utilizînd mai bine baza ducţiei agricole — relata Ioan ţia animalieră să crească sin
ţitor, dar se impune să actit
Fulea, preşedintele C.A.P. Bo-
aceste rezultate, de posibilită­ întregul colectiv al sectorului. Teodor Boncalo şi alţii, care materială de care dispune, ex­ şorod. Depăşirea In «cest an năm energic în vederea spt
ţile materiale de care dispu­ Prin aplicarea cu succes a muncesc cu tragere de inimă, perienţa înaintată dobîndită de cu peste 200 tone a producţiei ririi producţiei de furaje. 1
nem şi de entuziasmul mine­ iniţiativei lui Petre Constantin cu responsabilitate şi compe­ o serie de unităţi, lucrători şi
rilor, care sînt ferm hotărîţi să „Două cicluri de cărbune în tenţă, contopindu-şi eforturile specialişti, agricultura îşi va de cereale planificate explică acest sens ne-am propus 5
în bună măsură eforturile fă­
transpună în viaţă indicaţiile şi plus" de către toate brigă­ cu ale minerilor într-un front putea pune în valoare marile cute în amil precedent pentru efectuăm lucrări de îmbunăti
ţire pe păşuni şi fineţe, s
sarcinile trasate de tovarăşul zile de frontalişti, sectorul rea­ comun pentru a dăltui în căr­ rezerve de care dispune pen­ a asigura obţinerea de recol­ defrişăm arboretul nefolosito
lizează lunar cel puţin 2-3 mii bune noi fapte de prestigiu
Nicolae Ceauşescu în cursul tru creşterea randamentelor la te sporite la hectar. Este pe să asigurăm surse de adăpai
de tone în plus. Merită să ci­ care să sporească în greutate
recentei vizite de lucru în Va­ tez exemplul brigăzii conduse şi strălucire cartea de vizită a Muncitorul de înaltă califica re loan loaneş, de la U.C. Orăş- hectar şi pe cap de animal, deplin posibil ca şi creşterile şi să însămînţăm cu plante d
lea Jiului, ne-am propus ca de Vasile Caila, care a dat in sectorului. tie, este unul din realizatorii pro dusclor de mare complexitate pentru sporirea şi ieftinirea de producţie prevăzute pentru nutreţ valoroase suprafeţei
tehnică ¡pe care colectivul uzinei
le are de îndeplinit.
anul viitor să se realizeze e-
Foto: V. ONOIU producţiilor, în vederea îmbu­ xemplar. Dealtfel, în acest slab productive. In acela
nătăţirii continue a aprovizio- timp ne preocupă rezolvare
scop s-au asigurat 100 tone problemelor care privesc ere,
sămînţă de cartofi şi se urmă­ re unor condiţi cît mai bur
a
reşte îndeaproape efectuarea pentru ca şi în gospodării:
arăturilor şi fertilizarea tere­ populaţiei să poată fi crescu!
Colectîvele de laminatori nească de cultură din nului pe toate suprafeţele pre­ mai multe animale, astfel pi
BRAD. Casa orăşe­
AFIRMARE PLENARĂ Brad a găzduit miercuri văzute. Important de reţinut tind să valorifice cantităţi spi
rite de produse la fondul c
este că ne vom preocupa de
hunedoreni acţionează ferm şi vernisajul unei expozi­ repartizarea din timp a tere­ stat.
ţii de sculptură, închi­
PE DRÜHUL ÎMPLINIRII nată sărbătoririi unui nului angajat a se lucra în nităţii noastre — afirma ing
— In condiţiile specifice î
acord global, dind astfel po­
rodnic pentru a realiza sfert de veac de Ia pro­ sibilitate cooperatorilor să facă nerul şef al C.A.P. Ţebe
clamarea Republicii. Au­ fertilizarea lui şi să aplice alte Ioan Suciu — este pe depl
torul exponatelor —
Oamenii comunei Tomeşti — drum şi au curăţat aproape 6 în toate satele sînt de înfiinţate studentul Mihai Doda — lucrări de care depinde nive­ posibil ca în anul viitor s
sau
lul producţiei.
realizăm qel puţin 1 800 k
puncte
km de şanţuri.
împru­
filiale
cunoscuţi pînă acum 25 de ani
Diversificare si eficientă numai le datorită peregrinărilor mese­ cetăţenii au refacerea preocupaţi de mut". demne de menţionat prezintă prin lucrările — Rezultatele înregistrate de grîu, 2 250 kg porumb, 12 4C
pe
După
drumurilor,
făceau
în
care
ţară
fost
Mutaţii
kg cartofi şi 18 000 kg leguir
riaşii
de
lor
felul
vestiţi
prin
a şti să confecţioneze oale din electrificare. Cu fonduri băneşti s-au produs şi în ceea ce pri­ C.A.P. din satul Aurel Vlaicu la hectar. Asigurînd sentinl
de la stat. prin contribuţia lo­
special
— spunea preşedintele unită­
agricultura
şi
în
veşte
pămint (cei din Obîrşa) şi roate cuitorilor au fost electrificate 7 creşterea vitelor. Astfel, numă­ de calitate, amplasînd judicit
de care “ Dobroţ, rotărie — din cele 8 sate cîte numără co­ rul animalelor de producţie s-a ţii, Aurel Mariş — puteau fi culturile, efectuînd ogoare c
in producţiade laminate Leauţ — au cunoscut şi ei con­ muna. Lumina electrică a adus surile întreprinse de consiliul Expoziţie mult mai bune dacă s-ar fi a- toamnă pe întreaga suprafa
dublat faţă de 1960 şi prin mă­
impuse
de
regimul
diţiile
grele
cu ea radioul, televizorul, obiec­
sigurat posibilitatea să trans­
Situaţi
burghezo-moşieresc.
pe
electrocasnice,
dintre
cetă­
plaiuri muntoase, la o distanţă tele prezente azi unele aproape popular, la prin mobilizarea fertiliza­ portăm la vremea potrivită — şi fertilizind toate terenuri
ele
şi
ţenilor
în
curăţatul
mare de oraşe şi într-o zonă tul păşunilor, al finaţurilor, nu­ respectiv iarna trecută — ln- cu îngrăşăminte organice sa
cu climă aspră, localnicii nu toate gospodăriile cetăţenilor. de sculptură chimice — acţiuni care ;
La grupul de laminoare al — In chemarea la întrecerea Noul la Tomeşti ii întîlneştl mărul animalelor, producţiile grăşămintele organice în cîmp.
Combinatului siderurgic Hune­ lansată către toţi slderurgiştii s-au putut ocupa de agricultu- de lapte şi lînâ vor cunoaşte şi Datorită unor greutăţi finan­ află în curs de dosfăşurai
doara, unde se prelucrează în ţării, laminatorii hunedoreni în continuare îmbunătăţiri. Nu­ —, creăm condiţii ca niveluri
forme şi dimensiuni diferite a- şi-au propus ca obiectiv prin­ mai in anul 1972 au luat cre­ ciare, nu s-a putut face Ime­
proape jumătate din producţia cipal reducerea cheltuielilor ma­ OAMENI Şi AŞEZĂRl lN ANII REPUBUCIl dite de la stat un număr de 15 diat pjata lucrărilor efectuate amintite să fie chiar depăş
de metal a ţârii, s-au finalizat teriale şi folosirea mai judicioa­ cetăţeni pentru a creşte anima­ sale o tematică variată, de S.M.A. şi, ca urmare, s-a te. De asemenea, generallzîn
importante măsuri pentru creş­ să a metalului. Ce s-a realizat le, pe care apoi să le livreze care suscită interesul retribuirea în acord globi
terea eficienţei economice prin pînă în prezent în această di­ statului. Creşterea animalelor întîrziat mult fertilizarea tere­
valorificarea superioară a me­ recţie ? râ. Au fost nevoiţi să facă din peste lot. 11 vezi in casele din pentru a fi contractate cu sta­ publicului şi prin ine­ nului. Cunoscînd neajunsurile stimulăm puternic interesi
talului, sporirea şi diversifica­ — In perioada care a trecut pămint şl din lemn obiecte pe cărămidă încă netencuite. dova­ tul este avantajoasă pentru gos­ ditul materialului folo­ întîmpinate în această privin­ cooperatorilor pentru aplic
a
rea producţiei de laminate. Pe de la începutul anului, pe ba­ care apoi să le schimbe pentru dă că sînt făcute de curînd, ii podarii din Tomeşti. Pe lingă sit — săpunul. Meritul ţă, cît şi unele deficienţe sem­ în condiţii superioare met<
aceste căi s-a reuşit ca preve­ za reducerii consumurilor spe­ bucatele necesare existenţei. vezi în îmbrăcămintea oameni­ banii pc care-i primesc, lor li
derile planului anual la export, cifice, în sectorul laminoare La chemarea adresata de par­ lor, în felul lor de a ghidi, de se acordă prin magazinele să­ studentului-artist constă nalate la procurarea seminţe­ dele agrotehnice înaintate.
toate contractele Încheiate cu s-au realizat economii supli­ tid de a munci, de a face tot a se purta. „Pentru educarea teşti şi importante cantităţi de în faptul că a dat ma­ lor (o parte din cartofi i-am Reiese din relatările de m:
beneficiarii din peste 25 de ţâri. mentare In valoare de peste 15 ce le stă în putinţă pentru a generaţiilor de copii — ne spu­ cereale. Şi fiindcă am amintit terialului cu care a lu­
să fie îndeplinite cu peste o milioane de lei. In acelaşi timp, se afirma, locuitorii comunei nea Mircea Betea, locţiitorul se­ de magazine, trebuie să menţio­ primit cînd aproape trebuiau sus că se depune interes spt
lună de zile mai devreme. In laminatorii au avut o contribu­ Tomeşti şi-au unit eforturile cretarului comitetului comunal năm că aproape in toate satele crat expresivitate şi for­ să răsară), ne străduim să e- rit în vederea fructificării of
aceste zile, graficele de produc­ ţie substanţială la depăşirea an­ pentru a scoate comuna din a- de partid — s-au construit în funcţionează astfel de unităţi de ţă de sugerare. Reţin vităm repetarea unor aseme­ ciente a experienţei dobînd
ţie din toate secţiile de lami­ gajamentului privind economia nonimat şl din sărăcie. Mai satele noastre 7 şcoli generale la care oamenii se pot aprovi­ atenţia, mai ales, lucră­ nea situaţii care grevează a-
noare au consemnat şi alte rea­ de metal pe ansamblul combi­ întîi a fost necesar să constru­ la care învaţă acum mai mult ziona cu cele necesare. te, că există un climat d
lizări importante pe care ni natului, unde s-au economisit iască drumuri între sate. Mii dc de 150 elevi. Nici un copil nu Pentru viitor, oamenii comu­ rile „Omagiu", „Fermi­ plicarea tehnologiilor stabilite muncă favorabil pregătirii i
le-a prezentat Inginerul Marcel aproape 2 400 tone de metal. zile de muncă au efectuat lo­ a rămas neşcolarizat şi lucrul nei Tomeşti şi-au jalonat o sea­ tate", „1907“, „Ion Ţi- pentru fiecare cultură. nor baze solide producţiei v
Păcuraru, şeful grupei tchnico- Tot în această parte a anului, cuitorii comunei pentru lărgi­ acesta ne bucură. Mulţi dintre mă de probleme ce urmează a riac".
eeonomice a complexului de la­ s-a asimilat tehnologia de fa­ rea şi pietruirea drumurilor. foştii elevi — spre mulţumirea fi rezolvate. Se va sistematiza — Considerăm că o acţiune itoare. Important este ca î
minoare. bricare a unui număr de 7 tipo- Acum. intre toate satele există color 13 cadre didaciice cile centrul de comună prin pava- Cu acelaşi prilej şi-a de maximă Însemnătate în fiecare unitate să se stabilea:
— Măsurile aplicate pînă în dimensiuni de laminate destina­ drumuri practicabile pe care sint azi in comună — invată la rea unei porţiuni de drum, prin expus cîteva din valo­ complexul de măsuri ce se în­ că măsuri chibzuite în sropi
prezent în toate secţiile de la­ te in special industriei con­ pot circula nu numai atelajele şcolile profesionale sau la li­ canalizarea unui pirîu, prin în­
minoare ale combinatului nos­ structoare de maşini. tractate de animale, dar şi au­ ceele industriale din judeţ. Pen­ fiinţarea unor unităţi prestatoa­ roasele sale lucrări şi treprind în scopul creşterii intensificării acţiunilor car
tru în scopul creşterii produc­ Punind în practică preţioase­ tovehicule de ntnre capacitate. tru apărarea sănătăţii oameni­ re de servicii etc. Romulus Musteţiu. Sculp­ producţiei la hectar este şi privesc şi condiţionează bun
tivităţii agregatelor au condus le indicaţii ale secretarului ge­ Dc menţionat că zilnic aici vin lor, în comună funcţionează un Ceea ce o să simtă, în pri­ turile sule, plămădite finalizarea lucrărilor de Îm­ desfăşurare a lucrărilor agr
la depăşirea sarcinilor de plan neral al partidului, tovarăşul şi pleacă 7 autobuze cu călă­ dispensar medical uman, înca­ mul rind, orice vizitator al a- cole de primăvară şi a progr.
la zi de la începutul anului cu Nicolae Ceauşescu, la ultima tori, care ii transportă pe lo­ drat cu 3 cadre medico-sanita- cestei localităţi va fi, desigur, din rădăcini şi lemn, bunătăţiri funciare — aprecia
peste 20 000 de tone de laminate calnici la Întreprinderile din o- re bine pregătite. In salul re­ sînt deosebit de suges­ tovarăşul Adrian Costa, secre­ mulţii de lucru în zootehnii
finite pline. Doresc să subliniez plenară a Comitetului Central, raşul Brad. unde majoritatea şedinţă de cc tună funcţionează optimismul oamenilor, încrede­ tive, reţinind atenţia tarul comitetului comunal de manifestînd preocupare sporii
faptul că acest spor de produc­ ne-am propus ca în anul 1072 dintre ei sînt angajaţi. Deputa­ un cămin cultural dc centru, rea pe care ci o au în forţele
ţie a fost realizat printr-o ex­ să acordăm o atenţie mal deo­ tul comunal Petru Parca. din ridicat nu dc mult. cămin care lor, în conducerea de partid şi „Războinicul", „Gîndito- partid şi primarul comunei şi faţă de îngrijirea şi fertil
ploatare mai intensivă a utila­ sebită diversificării produc circumscripţia nr. 15 Şteia. ne este dotat cu o bibliotecă ce de stat, care le-a creat posibi­ rul", „Ştefan cel Mare" Dobra. Eficienta acestor lucrări zarea suprafeţelor cultivate î
jelor şi agregatelor. Prin aceas­ de laminate prin asimilarea u- vorbea cu mîndrle că numai în numără mai mult de 7 000 vo­ litatea de a se afirma plenar şi „Discobotul". nu poate fi cîtuşi de puţin pu­ toamnă. Astfel producţia v
mult
tă realizare, laminatorii hune­ nor noi de produse finite. noastră acest an cetăţenii din satul un­ lume. Pentru ca hrana sufle­ pe drumul împlinirii. ¡torului an al cincinalului s
solicitate
economia
doreni au îndeplinit şi depăşit de el este deputat şi cel din tului — cartea — să poată fi să la îndoială. Digul construit
angajamentele luate în cinstea socialistă. N. PANAiTESCU LIVIU MOŢU ia Lăpuşnir şi Dobra a făcut va situa Ia un nivel superio
aniversării a 25 de ani de la Livada au pietruit 1,5 km de accesibilă tuturor cetăţenilor, corespondent răsplătind gin plin eforturil
proclamarea Republicii. MARIN NEACŞU posibil să apărăm suprafeţe ce se depun acum pentru a-
apreciabile — de ordinul su­ asigura o bază trainică.