Page 95 - Drumul_socialismului_1972_12
P. 95

TRÀIASCÀ                                        SCUMPA                                    NOASTRĂ                                       PATRIE,







                                                   REPUBLICA                                             SOCIALISTA                                                ROMÂNIA!






                                                                                                                                                                                       OAMENII MUNCII HUNEDORENI
                                                                                                                           Proletari din toate ţările, unlji-vă!



                                                                                                                                                                                        ADUC REPUBLICII UN FIERBINŢI




                                                                                                                                                                                                 OMAGIU PRIN MUNCĂ




                                                                                                                                                                  Planul pe 1973—în centrul atenţiei colectivelor de muncă



                                                                                                                                                                                     Minereu de fier mai mult, de bună






                                                                                                                                                                                  calitate pentru furnalele hunedorene
              ANUL XXIV Nr. 5 591                                   S1MBÄTÄ 30 DECEMBRIE 1972                                        4 PAGINI - 30 BANI
                                                                                                                                                     1

                            Şedinţa jubiliară a Marii Adunări



                                                                                                                                                                      O Linia de front — asigurată corespunzător.           minerii  se  achită  cu  cinste
                            Naţionale consacrată aniversarii                                                                                                          O Sectorul I : 50 000 tone de minereu peste plan.     tarul  general  al  partidului,
                                                                                                                                                                                                                            de  sarcinile  trasate  de  secre­
                                                                                                                                                                      Angrenaţi  în  marea  între­  gie  pentru  mărirea  indicilor   tovarăşul  Nicolae  Ceauşescu,
                                                                                                                                                                     cere   închinată   aniversării   de  utilizare  a  acestora,  în   care  arăta  că  actualul  cinci­
                                                                                                                                                                                                                            nal  trebuie  să  fie  cincinalul
                                                                  Republicii                                                                                         Republicii,  hotărîţi  să  reali­  primul  rînd  prin  diminuarea   calităţii  şi  al  creşterii  rapi­
                                                                                                                                                                     zeze  exemplar  sarcinile  de
                                                                                                                                                                                                timpilor  neproductivi  din  ca­
                                                                                                                                                                                                                            de a eficienţei economice.
                                                                                                                                                                     plan  ale  anului  viitor,  mine­
                                                                                                                                                                     rii  de  la  E.  M.  Teliuc  depun   drul  fiecărui  ciclu  de  extrac­  Urmărind  zi  de  zi,  în  prin­
                                                                                                                                                                                                 ţie.
                                                                                                                                                                     eforturi  stăruitoare.  Perse-   Producţia  zilnică  în  carie­  cipal,  două  laturi  ale  acti­
                                                                                                                                                                     verînd  pe  linia  traducerii  în                      vităţii  lor,  care  vizează  spo­
                Bucureşti,  29  decembrie  1972.  Marea  Adunare  Na­  rostite  într-un  singur  glas,  cuvintele  scumpe  tuturor  —   ian  Ştefănescu,  prim-secretar  al  C.C.  al  U.T.C.,  Anton   ră  se  realizează  la  nivelul   rirea  cantităţii  de  minereu
               ţională  s-a  întrunit  în  şedinţă  jubiliară  pentru  a  ani­  „Ceauşescu - P.C.R.", „Ceauşescu — P.C.R.".  Breitenhofer,  vicepreşedinte  al  Consiliului  oamenilor   fapt  a  iniţiativei  „Nici  un   corespunzător.   La   fiecare   şi  calitatea  acestuia,  minerii
              versa  un  sfert  de  veac  de  la  proclamarea  Republicii   In  prezidiul  şedinţei  jubiliare  iau  loc  tovarăşul   muncii  de  naţionalitate  germană,  Miron  Nicolescu,   vagonet  de  minereu  rebutat",   loc  de  muncă,  prin  depune­  de  la  Teliuc  au  demonstrat
              -  eveniment  de  importanţă  istorică,  victorie  de  sea­  Nicolae  Ceauşescu,  tovarăşa  Elena  Ceauşescu,  tova­  preşedintele  Academiei  Republicii  Socialiste  România,   colectivul  de  muncă  de  aicî   rea  unor  eforturi  susţinute,   că  realizările  din  acest  an
               mă  a  poporului  nostru  în  îndelungata  şl  eroica  sa   răşii  Ion  Gheorghe  Maurer,  Emil  Bodnaraş,  Manea   Brăduţ  Covaliu,  preşedintele  Uniunii  Artiştilor  Plastici,   a  obţinut,  de  la  începutul   s-au  găsit  cele  mai  adecvate   vor  fi  o  bază  solidă  pentru
               luptă  pentru  libertate,  democraţie  şi  progres  social,   Mănescu,   Paul   Niculescu-Mizil,   Gheorghe   Pană,   Ion  Dumitrescu,  preşedintele  Uniunii  Compozitorilor,   anului,  realizări  remarcabile,   procedee  care  conduc  la  de-   producţia  anului  viitor.  Pînă
               act  revoluţionar  cu  profunde  rezonanţe  în  viaţa  ţării,   Gheorghe  Rădulescu,  Virgil  Trofin,  Maxim  Berghianu,   George  Ciucu,  rectorul  Universităţii  Bucureşti,  general   privind  îmbunătăţirea  cali­  rocarea  unor  cantităţi  mereu   acum,  fruntaşi  în  întrecere
              care  a  marcat  instaurarea  celei  mai  democratice  for­  Gheorghe  Cioară,  Florian  Dănălache,  Constantin  Dră-   de  armată  lacob  Teclu,  general  de  armată  în  rezervă   tăţii  minereului  extras.  Nu­  sporite  de  minereu.  Greutăţi­  sînt  minerii  sectorului  I  care
               me  de  guvernămînt  din  istoria  naţiunii  noastre,  trece­  gan,  Emil  Drăgănescu,  Janos  Fazekas,  Petre  Lupu,  Du­  Constantin  Vasiliu  Răşcanu,  general  colonel  în  rezer­  mai  în  ultimile  luni,  concen­  le  inerente  începutului  în   au  extras  peste  prevederile
               rea  la  înfăptuirea  revoluţiei  socialiste.  Proclamarea   mitru  Popescu,  Leonte  Răutu,  Gheorghe  Stoica,  Ştefan   vă  Dumitru  Dămăceanu,  Alexandru  Roşu,  director  ge­  traţia  în  metal  a  crescut  cu   exploatarea  pilierului  de  si­  planului   pe   1972   peste
               Republicii  a  însemnat  împlinirea  idealului  spre  care   Voitec,  Ion  loniţă,  vechi  militanţi  ai  mişcării  muncito­  neral  al  Uzinelor  „23  August",  Elisabeta  Dicu,  Erou  al   aproape  1  la  sută,  insistîn-   guranţă  au  fost  depăşite,   50  000  tone  de  minereu.  Cu
               au  năzuit  şi  pentru  care  au  militat  cu  înflăcărare  for­  reşti  -  Chivu  Ştoica,  Constanţa  Crăciun,  ion  Niculi,   Muncii  Socialiste,  muncitoare  Ia  Filatura  română  de   du-se  în  mod  deosebit  asu­  existînd  posibilităţi  multiple   rezultate  remarcabile  la  ju­
               ţele  cele  mai  înaintate  ale  societăţii,  în  frunte  cu   Constantin  Pirvulescu,  Alexandru  Sencovici  şi  Gheor­  bumbac  din  Capitală,  Gheorghe  Goina,  Erou  al  Mun­  pra selectării minereului.  ca  de  aci  să  fie  transportat   bileul  Republicii  se  prezin­
               Partidul Comunist Român.                       ghe  Vasilichi,  Ştefan  Peterfl,  vicepreşedinte  al  Consi­  cii  Socialiste,  preşedintele  •  C.A.P.  Sîntana,  judeţul   —  Pregătirea  producţiei   spre  uzina  de  preparare  un   tă  şi  ortacii  lor  de  la  sec­
                Sala  Palatului  Republicii  Socialiste  România,  unde   liului  de  Stat,  preşedintele  Consiliului  oamenilor  mun­  Arad,  Constantin  Stanciu,  strungar  la  uzinele  „Timpuri   anului  viitor  ne-a  preocu­  important  volum  de  minereu
                                                                                                                                                                                                                            toarele  II  şi  IV  care,  prin
               se  desfăşoară  şedinţa,  are  un  aspect  festiv,  trăieşte   cii  de  naţionalitate  maghiară,  Constantin  Stătescu,  se­  noi",  Petruţa  Constantinescu,  preşedintele  C.A.P.  Fier­  pat  în  mod  deosebit,  în  ulti­  cu  un  conţinut  ridicat  de   succesele  obţinute, au  contri­
               atmosfera  caracteristică  evenimentelor  de  seamă.  Pe   cretarul  Consiliului  de  Stat,  Maria  Groza,  Kovacs   binţi,  judeţul  Ilfov,  Mihail  Mareş,  student  la  Academia   mile  luni,  sub  toate  aspectele   metal.
               fundalul  scenei  străluceşte,  în  reflexe  aurii,  stema  Re­  Gyorgy,  Iile  Murgulescu,  Gheorghe  Necula,  vicepre­  de studii economice.        —  ne-a  spus  tovarăşul  mg.   —  Una  din  preocupările   buit  din  plin  ca  planul  anual
               publicii,  străjuită  de  steaguri  roşii  şi  tricolore.  Datele   şedinţii  Marii  Adunări  Naţionale,  loan  Anton,  Aurel                         Ioan  Bîrsan,  directorul  ex­                         să  fie  realizat  în  bune  con­
              jubiliare  „30  Decembrie  1947-1972"  înscriu  simbolic  o   Bozgan,  Constanţa  Ciontu,  general-colonel  Ion  Coman,   In   sală   sînt   prezenţi,   de   asemenea,   mem­  ploatării.  Avem  în  vedere   noastre  principale  este  îm­  diţii, înainte de termen.
               epocă  glorioasă,  bogată  în  transformări  înnoitoare   Constantin  Daicoviciu,  Eduard  Eisenburger,  preşedin­  bri  supleanţi  ai  Comitetului  Executiv  al  C.C.  al  P.C.R.,   pregătirea,  în  primă  fază,  a   bunătăţirea continuă a calită­  Spiritul  de  organizare,  ini-,
                                                                                                              secretari  ai  C.C.  al  P.C.R.,  membri  ai  C.C.  al  P.C.R.,
               şi  mari  înfăptuiri,  strălucit  încununate  prin  victoria   tele  Consiliului  oamenilor  muncii  de  naţionalitate  ger­  ai  Consiliului  de  Stat  şi  ai  guvernului,  conducători  de   încă  două  abataje  în  subte­  ţii  minereului  extras  —  ne-a   ţiativa  minerilor  de  la  Teliuc
               deplină  şi  definitivă  a  socialismului  pe  pămîntul  ro­  mană,  Nicolae  Giosan,  Suzana  Gâdea,  preşedinta                                     ran,  deschiderea  unei  noi   spus tovarăşul Culcea Cosma,   nu  au  întîrziat  să-şi  arate
               mânesc.                                        Consiliului  Naţional  al  Femeilor,  loan  Gluvacov,  Carol   instituţii centrale şi organizaţii obşteşti.  lentile  de  minereu,  revizia   secretarul   comitetului   de   roadele.  Fiecare  brigadă  a
                Ora  17.  Asistenţa  salută  cu  puternice  şi  îndelungi   Kiraly,  Roman  Moldovan,  Dumitru  D.  Petrescu,  Ion  Po-   Alături  de  deputaţi  se  află  numeroşi  invitaţi  —  mem­  şi  repararea  maşinilor  de   partid  pe  exploatare.  O  ini­  înţeles  pe  deplin  sensul  ma­
               aplauze,  cu  ovaţii  şi  urale  sosirea  în  sală  a  tovară­  pescu-Puţurl,  Cristofor  Simionescu,  Ion  Spătărelu  -   bri ai Partidului Comunist Român din anii ilegalităţii,  încărcat.  ţiativă  mai  bună  în  această   jor  al  sarcinilor  trasate  de
               şului  Nicolae  Ceauşescu,  a  celorlalţi  conducători  ai   •membri  ai  Consiliului  de  Stat,  Gheorghe  Petrescu,  vi­                                                       direcţie,  mai  la  obiect  decît   recenta  plenară  a  C.C.  al
               partidului şi statului nostru. Se aud minute în şir,  cepreşedinte al Uniunii Generale a Sindicatelor, Tra-  (Continuare in pag. a 4-a)                   Din discuţiile purtate cu   cea  intitulată  „Nici  un  va­  P.C.R.  şi  acţionează  ferm,
                                                                                                                                                                         cadre de răspundere de la   gonet  de  minereu  rebutat"   sub  conducerea  organizaţiilor
                                                                                                                                                                      E. M. Teliuc a reieşit clar că   nu  se  putea  găsi.  Ea  a  făcut   de  partid,  pentru  a  asigura
                                                                                                                                                                       maşinile de încărcat lucrea-   posibil  ca  la  fiecare  loc  de   un  start  bun  pentru  produc­
                                                                                                                                                                    . . ză încă sub capacitatea pla­  muncă  să  nu  existe  nici  un   ţia anului viitor.
                                                                                                                                                                       nificată şi că în această di­  rabat  de  la  calitate.  După
                                                                                                                                                                      recţie se acţionează cu ener­  cum o .demonstrează faptele,         D. CORNEL



                                            NICOLAE                                                                 CE                                             OAMENI.                                                       Forestierii—




                                                                                                                                                                          Oraşul                                                 ia înălţime

             Dragi tovarăşi,                                                                                                       ce  aplauze).  Dr.  Constantin
             Sărbătorim  astS/i  împlinirea    Crearea Republicii-încununare a                                                     Parhon,  eminent  savant  de
           unui  sfert  de  secol  de  la  pro­                                                                                    notorietate  internaţională,  mi­                                                            In  sectorul  forestier  Baia
           clamarea  Republicii  —  eveni­                                                                                         litant  de  seamă  al  partidului                                                          de  Criş,  anul  1972  a  fost
           ment  de  însemnătate  epocală            luptei seculare a poporului                                                   comunist,  a  devenit  primul          a izbucnit                                          bogat  Sn  realizări.  Copacii
           in  viaţa  poporului  român,  care                                                                                      preşedinte  al  Prezidiului  Re­                                                           falnici  au  căzut  unul  după
           a  marcat  o  nouă  etapă  în  is­                                                                                      publicii.                                                                                  altul   sub   puterea   ferăs-
           toria  României.  Cu  prilejul                                                                                            Realizarea  Republicii  —  ve­                                                           traielor  mecanice,  ajungind
           acestei  mari  sărbători  naţio­           pentru eliberare naţională                                                   che  şi  arzătoare  aspiraţie  a                                                           la  vreme  î   fabricile  de
                                                                                                                                                                                                                                         n
           nale,  Comitetul  Central  al                                                                                           poporului  —  a  găsit  un  pro­  ca un vulcan                                             cherestea  sau  în  casele  oa­
           partidului,  Consiliul  de  Stat                                                                                        fund  ecou  In  conştiinţele  mi­                                                          menilor.  In  toate  parchete­
           şi  guvernul  adresează  tuturor                                                                                        lioanelor  de  oameni  ai  mun­                                                            le  s-a  lucrat  ni  spor,  pla­
           oamenilor  muncii  de  la  oraşe                              şi socială                                                cii  din  întreaga  ţară.  Masele                                                          nul  a  fost  realizat  ritmic,
           şi  sate,  întregului  nostru  po­                                                                                      largi  populare  au  salutat  cu   Oraşul  Vulcan  —  aşezare   şi,  dacă  la  conducerea  ţă­  lună  de  lună.  Organizaţia
           por,  un  salut  fierbinte  şi  cele                                                                                    neţărmurită  satisfacţie  şi  bu­  minerească din Valea Jiului  rii  nu  ar  fi  venii  comuniş­  de  partid  şi  conducerea  sec­
           mai  cordiale  felicitări.  (Aplau­                                                                                     curie  măreaţa  victorie  obţinu­  —  trăieşte,  in  aceste  zile  de   tii,  clasa  muncitoare,  locali­  torului  au  manifestat  grijă
           ze puternice, prelungite).    noi  împliniri  ale  idealurilor  de   şi  preţuire  faţă  de  glorioase­  principal  l-a  avut  Partidul   tă  prin  luptă,  exprimîndu-şi   sjirşit  de  an,  prin  entuzias­  tatea  nu  s-ar  mai  fi  trezit   deosebită  pentru  recrutarea,
                                         libertate  şi  progres  ale  popo­  le  popoare  sovietice  care,  cu   Comunist  Român.  (Aplauze pu­                    mul  oamenilor  săi,  prin  at­  niciodată   la   viaţă.   Ar   fi   pregătirea   şi   stabilizarea
             Aniversînd  proclamarea  Re­  rului  român.  In  urma  încheie­  neînchipuite  jertfe  şi  sacrifi­                   hotărîrea  nestrămutată  de  a-şi
           publicii,  nu  putem  să  nu  evo­  rii  primului  război  mondial,   cii, ducînd  pe  umeri  greul răz­  ternice,  prelungite).  In  primele   închina  toate  forţele  consoli­  mosfera  tonifiantă  a  muncii   rămas  o  comună  a  pensio­  forţei  de  muncă.  In  vederea
           căm  cu  îndreptăţită  mîndrie   în  care  poporul  nostru  şi-a   boiului,  au  adus  principala   rînduri  ale  luptei  s-au  aflat   dării  şi  înfloririi  continue  a   însufleţite  pe  care  ei  o  de­  narilor  sau  poate  o  aşezare   uşurării  efortului  fizic  al
           istoria  eroică,  de  secole,  a                            contribuţie  la  distrugerea  ma­  militanţii  comunişti,  patrioţi   Republicii  noi,  populare,  apă­  dică,   cu   generozitate   ani­  a  nimănui.  Dar  despre  a-   oamenilor  şi  a  creşterii  pro­
                                                                                                     înflăcăraţi,  activişti  progresişti
                                                                                                                                                                                                       perioadă
                                                                                                                                                                                               ceastă
                                                                                                                                                                                                                 vorbeşte
                                                                                                                                                                   versării  a  25  de  ani  de  la
           poporului  român,  în  decursul   apărat  cu  jertfe  grele  pămîn­  şinii  de  război  germane,  la                    rării  libertăţii  şi  suveranită­                                                         ductivităţii  muncii  prin  in­
           căreia  a  ars  mereu  vie  flacă­  tul  patriei,  s-a  făurit  statul   eliberarea  popoarelor  cotropi­  care  n-au  precupeţit  nimic,   ţii  sale,  ridicării  ei  la  un  loc   proclamarea   Republicii.   O-   detaliat,  aşa  cum  am  spus,   troducerea  unor  maşini  şi
           ra  luptei  pentru  libertate  şi   naţional  unitar  —  eveniment                        nici  chiar  suprema  jertfă,  pen­  demn  în  marea  familie  a  na­  raşul,  deşi  trecut  abia  cu   istoria.  Aş  vrea  să  vă  rela­  utilaje  moderne  —  aşa  cum
                                         de  o  covîrşitoare  importanţă   te  şi  salvarea  civilizaţiei  de                      ţiunilor  lumii.  (Aplauze  puter­  doi  ani  de  vîrsta  majoratu­  tez  despre  Vulcanul  de  azi.   s-a  apreciat  la  plenara  C.C.
           neatîrnare,  pentru  scuturarea   în  procesul  dezvoltării  istori­  pericolul  robiei  fasciste.  Vor   tru  victoria  cauzei  revoluţio­             lui,  şi-a  încrustat  numele  a-   Aşezarea  s-a  retrezit  la  via­  ai  P.C.R.  din  noiembrie  a.c.
           jugului,  exploatării  şi  asupri­  ce  a  naţiunii  noastre,  împlini­  rămîne,  de  asemenea,  neşterse   nare.  Un  rol  de  seamă  în  a-   nice, prelungite).  lături   de   localităţile   de   ţă  în  anul  1949.  cînd  parti­  —  noi  am  încheiat  de  cu-
           rii,  pentru  afirmarea  deplină   re  a  unui  secular  vis  al  ro­  în  memoria  noastră  aportul   ceastă  epocă  de  tumultuoasă   Instaurarea   Republicii,   în   frunte   ale   judeţului,   care   dul  ne-a  trasat  sarcina  de  a   rînd  un  nou  curs  de  califi­
           şi  neîngrădită  a  geniului  său   mânilor  din  toate  cele  trei   adus  la  zdrobirea  fascismului   activitate  politică,  de  profun­  condiţiile  cînd  rolul  decisiv  în   obţin  an  de  an  realizări  de   redeschide  mina.  La  9  apri­  care  în  meseria  de  meca­
                         1
           creator,   pentru    asigurarea   provincii.                de  popoarele  celorlalte  ţări   de  deplasări  în  viaţa  socială   conducerea  ţării  îl  avea  clasa   prestigiu   în   bătălia   pentru   lie  1951  s-a  scos  prima  to­  nici  pentru  ferăstraiele  me­
           progresului  şi  civilizaţiei  pa­  Lupta  pentru  independenţă   ale  coaliţiei  antihitleriste,  pre­  a  ţării,  au  avut  Gheorghe   muncitoare,  în  alianţă  cu  ţă­  mai  mult  şi  mai  bine.  E  de   nă  de  cărbune.  De  atunci  şi   canice,  la  care  au  partici­
                                                                                                                                   rănimea  şi  intelectualitatea,  cu
           triei   noastre.   S-au   scris   naţională  şi  realizarea  statu­  cum  şi  lupta  eroică  desfăşu­  Gheorghiu-Dej,  care  îndepli­  celelalte  mase  muncitoare,  în   ajuns  să  amintim  —  deşi   pînă  acum  am  urcat  treap­  pat  45  dintre  cei  mai  buni
           cu   litere   nepieritoare   în   lui  naţional  unitar  s-a  conto­  rată  de  popoarele  cotropite   nea  funcţia  de  secretar  general   frunte  cu  partidul  comunist,   exemplul nu este singular  tă  după  treaptă  spre  podiu­  muncitori  din  întreg  sec­
           cronica   timpurilor   marile   pit  cu  lupta  împotriva  ex­  de  nazişti,  larga  mişcare  anti­  al  Comitetului  Central  al  par­  a  marcat  trecerea  la  revoluţia   —   că  în  acest  an  oraşul   mul  afirmării.  In  1956  s-a  pus   torul.   Ultimul   examen   a
           bătălii  desfăşurate  de  ma­  ploatării  şi  asupririi,  împotri­  fascistă  internaţională,  jertfa   tidului,  şi  dr.  Petru  Groza,   proletară  şi  la  edificarea  so­  Vulcan  a  luat  premiul  I  pe   sub   tensiune   termocentrala   confirmat  buna  pregătire  a
           sele   populare   sub   condu­  va  dominaţiei  străine,  pentru   milioanelor  de  luptători  de­  preşedintele  primului  guvern   cietăţii socialiste în România.  judeţ  în  întrecerea  patrioti­  de  la  Paroşeni.  In  1965  s-a   cursanţilor,  interesul  mani­
           cerea  lui  Mircea  cel  Bă-   pace  şi  libertate.  (Aplauze  pu­  mocraţi antifascişti, din întrea­  cu  adevărat  democratic  din                    că   pentru   gospodărirea   şi   dat   în   exploatare   prepara-   festat  pentru  cit  mai  buna
           trîn,  Ştefan  cel  Mare,  Mi-   ternice,  îndelungate).  Lupte­  ga  lume  care  n-au  precupeţit   istoria  patriei  —  şi  care,  din   O  deosebită  însemnătate  a   înfrumuseţarea   localităţilor.   ţia  de  la  Coroieşti  iar  în   însuşire a meseriei.
           hai  Viteazul  şi  a  altor  legen­  le  sociale  au  luat  amploare   nimic  pentru  înfrîngerea  bar­  însărcinarea  Comitetului  Cen­  avut  pentru  desfăşurarea  cu   Lucrări  in  valoare  de  pe­  1968 mina de la Paroşeni“.  Colectivul  sectorului  fo­
           dare  figuri  de  domnitori  pa­                            bariei naziste.               tral  al  partidului,  au  contri­  succes  a  procesului  revoluţio­  ste  26  milioane  lei  au  execu­  Primul  secretar  al  comi­  restier  Baia  de  Criş  rapor­
           trioţi,  pentru  păstrarea  fiinţei   sub  influenţa  ideilor  revoluţi­  Crearea  Republicii  constitu­  buit  nemijlocit  la  actul  aboli­  nar  în  ţara  noastră  făurirea   tat   prin   muncă   voluntar-   tetului   orăşenesc   Vulcan   tează  rezultate  deosebile  la
                                         onare  promovate  de  socia­                                rii monarhiei.                partidului  unic  muncitoresc.
           naţionale  şi  apărarea  gliei   lişti,  de  mişcarea  muncito­  ie  deci  o  încununare  a  luptei                     Aceasta  a  asigurat  unitatea   patriotică  cetăţenii  Vulcanu­  ne-a  vorbit  cu  mîndrie  de­  jubileul  Republicii  şi  păşeş­
           strămoşeşti.  Ne  gîndim,  de   rească.  După  crearea  Partidu­  duse  de-a  lungul  secolelor  de   Ca  rezultat  al  procesului   organizatorică  şi  ideologică  a   lui.       spre   schimbările   profunde   te  în  anul  1973  cu  hotărîrea
           asemenea,   cu   veneraţie   la   lui  Comunist  Român,  care  a   poporul  român,  de  forţele  sale   dezvoltării  istorice,  al  luptei   clasei  muncitoare  —  necesi­  —  Oraşul  nostru  —  ne   ce  au  avut  loc  în  Vulcan,   de  a  se  situa  la  înălţimea
           marile  mişcări  sociale  şi  răs­  înscris  pe  steagul  său  ţelul   înaintate,   pentru   eliberare   revoluţionare  a  maselor  popu­  tatea  obiectivă  a  îndeplinirii   spunea  tovarăşul  Petru  Bar-   în  viaţa  oamenilor  săi  (pri­  sarcinilor  ce  Ie  sînt  încre-
           coale  populare  conduse  de   cuceririi  puterii  politice  de   naţională  şi  socială,  pentru   lare  conduse  de  partid,  la  30   cu  succes  a  rolului  ei  istoric   bu,  primul  secretar  al  co­  mul   secretar,   fost   mun­
           Horia,  Cloşca  şi  Crişan,  de   către  clasa  muncitoare,  in­  neatîrnare,  progres  social  şi   Decembrie  1947  poporul  ro­                      mitetului  orăşenesc  de  par­  cilor   miner,   activistul   de   dintaie.
           Tudor  Vladimirescu  şi  de  alţi   staurarea  domniei  întregului   o  viaţă  mai  bună.  Făurirea   mân  şi-a  luat  soarta  în  pro­  de  clasă  conducătoare  în  ma­  tid  Vulcan,  este  aşezat  pe  o   partid   căruia   i   s-a   în­  GHEORGHE BULZ
                                                                                                                                                                                      Despre
                                                                                                                                                                                               credinţat sarcina de a
                                                                                                                                                                   temelie
                                                                                                                                                                            străveche.
           tribuni  ai  poporului,  mişcări   popor  şi  făurirea  orînduirii   Republicii  a  devenit  posibilă   priile  mîini,  instaurînd  Repu­  rea  operă  de  transformare  re­  Vulcan   istoria   consemnează                  secretarul
           care  au  aprins  şi  mai  puter­  socialiste  şi  ,comuniste,  pro­  în  condiţiile  sociale  nou  cre­  blica  Populară  Română,  pa­  voluţionară  a  societăţii.  A  fost   o   seamă   de   fapte   triste.   N. PANAITESCU  organizaţiei de bază
           nic  vîlvătaia  setei  de  liberta­  letariatul  organizat  a  desfăşu­  ate  după  eliberarea  ţării,  ale   tria  tuturor  celor  ce  muncesc   creat astfel un detaşament re-  Vulcanul   a   murit   în   anul       de Ia sectorul forestier
           te  şi  o  viaţă  mai  bună  a  ma­  rat  larg  asaltul  împotriva  re­  profundelor  schimbări  demo­                                                  1931 prin închiderea minei   (Continuare in pag. a 3-a)              Baia de Criş
           selor  asuprite  şi  împilate,  au   gimului  burghezo-moşieresc,  a   cratice,   revoluţionare   care   cu  braţele  şi  cu  mintea  de  la
           contribuit  la  accelerarea  dez­  înfeudării  ţării  puterilor  străi­  s-au  produs  în  societatea  ro­  oraşe şi sate. (Vil şi putemi-  (Continuara  in  pag.  a  2-a)
           voltării  sociale  a ţării.  Un  mo­  ne,  împotriva  fascismului,  a   mânească  şi  ale  acţiunilor  de
           ment  de  seamă  al  istoriei  lup­  războiului  antisovietic,  pentru   masă  pentru  răsturnarea  cla­  r—-----------------------------------------
           telor  pentru  libertate  naţiona­  o  politică  de  apărare  a  inte­  selor  exploatatoare  şi  cuceri­
                                                                       rea  puterii  de  către  proletari­
           lă  şi  socială  a  fost  revoluţia   reselor  naţionale,  pentru  dez­  at, în alianţă cu ţărănimea.  Expuneri şi        drul   căreia   secretarul   comite­                      strai de sărbătoare, au adus  V-a),   Viorica   Sav   (clasa   a
                                                                                                                                                 de
                                                                                                                                                    partid,
                                                                                                                                                          Vlo-
                                                                                                                                          comunal
                                                                                                                                     tului
           burghezo-democratică   de   la   voltarea  democratică,  progre­  In  fruntea  acestor  lupte  s-a                        rel   Demian,   a   vorbit   partici­                     —   prin  cîntece,  recitări  şi  un   VII-a),   Voichiţa   Plrva,   Dorin
                                                                                                                                                                                               frumos montaj literar-muzical
                                                                                                                                                                                                                                             din
                                                                                                                                                                                                                                        Popa
                                                                                                                                                                                                                                 Cornelia
           1848  —  desfăşurată  în  toate   sistă a ţării.            situat  permanent  Partidul  Co­                              panţilor   despre   Însemnătatea                          —   calde   mulţumiri   partidului   Joia,  VlII-a.   Revista   literară  clasa
                                                                                                                                                                                                                            a
                                                                                                                                                                                                                                                   a
           cele  trei  provincii  româneşti   Un  moment  crucial  în  desti­  munist  Român,  care  a  înmă­  spectacole festive    zilei   de   30   Decembrie,   susţi-   Manifestări       pentru   minunatele   condiţii   de   şcolii,   „Paşi   spre   viitor",   şi-a
                                                                                                                                     nînd  expunerea  „25  de  ani  de
           —    animată   de   aspiraţia   nele  istorice  ale  poporului  ro­  nuncheat  într-un  front  unic                       la   proclamarea   Republicii“.   In                      viaţă şi învăţătură create.  dedicat   ultimul   număr   jubi­
                                                                                                                                                                                                                                   Republicii.
                                                                                                         In cadrul acţiunilor politice
                                                                                                                                              elevii
                                                                                                                                                         gene­
           creării  condiţiilor  pentru  sfări-   mân  a  fost  înfăptuirea  insu­  toate  forţele  înaintate  ale  na­  şi culturale închinate marelui   continuare,   localitate   şcolii   prezen­                       leului   desene   „Pionierii   Concursul
                                                                                                                                                                                                                            de
                                                                                                                                                                                                                                               slăvesc
                                                                                                                                                    au
                                                                                                                                     rale
                                                                                                                                         din
                                                                                                                                                                                                                                  s-a
           marea  şi  înlăturarea  rînduie-   recţiei   armate   antifasciste,   ţiunii,  asigurînd  cucerirea  de   eveniment ce se aniversează   tat  un  variat  şi  bogat  program   consacrate   „La mulţi ani,        patria"   reuşite   încheiat,   iar   cele
                                                                                                                                                                                                                                             au
                                                                                                                                                                                                                                       lucrări
                                                                                                                                                                                                                                                 fost
                                                                                                                                                                                                                            mai
           lilor  feudale,  pentru  dezvolta­  răsturnarea  'dictaturii  militaro-   noi  şi  noi  poziţii  în  viaţa  so­  astăzi, la Vaţa de Jos s-a des­  artistic,  la  care  şi-au  dat  con­                          expuse   în   cadrul   expoziţiei,
                                                                                                                                           şi
                                                                                                                                              copiii
                                                                                                                                                   preşcolari
                                                                                                        făşurat un amplu program,
                                                                                                                                                           —
                                                                                                                                     cursul
                                                                                                                                                                                                                                           sub
                                                                                                                                                                                                                                                gene­
                                                                                                                                                                                                                                  organizate,
           rea  forţelor  de  producţie  şi   fasciste  şi  întoarcerea  arme­  cială  şi  politică,  realizînd  izo­  urmărit de peste 400 de par­  prin  recitări,  scenete  —,   pre­  sărbătorii   Republică iubită!“   anume   „La   mulţi   ani,   Republi­
                                                                                                                                                                                                                            ricul
           instaurarea  unor  relaţii  socia­  lor  împotriva  Germaniei  na­  larea  reacţiunii  şi  înlăturarea   ticipanţi. Secretarul comitetu­  cum  şi  cei  din  clasa  a  IV-a  şi                                  că iubită !“.
                                                                                                        lui comunal de partid, Aron
                                                                                                                                                      interpretat
                                                                                                                                                   au
                                                                                                                                              care
           le  mai  avansate.  Datorită  lup­  ziste,  eliberarea  întregului  te­  de  la  conducerea  ţării  a  par­  Medrea, a expus in faţa au­  a   IX-a,  „Pomul   de   iarnă",   in      Pionierii  de  la  Şcoala  gene­   Cei mai mici pionieri — din
                                                                                                                                     sceneta
           tei  maselor  populare  şi  a  per­  ritoriu  al  ţării  cu  sprijinul  e-   tidelor  politice  burgheze,  a   ditorilor tema „Un sfert de   regia   învăţătoarei   Victoria        rală  de  10  ani  din  Păuliş  in-   detaşamentele claselor II—IV
           sonalităţilor  luminate  ale  po­  roicei  armate  roşii  şi  partici­  claselor  exploatatoare.  Aboli­  veac de la proclamarea Repu­  Gherga.                de la                tîmpină   cu   entuziasm   şi   fru­  —  au  pregătit  un  frumos  pro­
                                                                                                                                                                                               moase  realizări  ziua  de  naşte­
                                                                       rea  monarhiei  şi  proclamarea
                                                                                                        blicii — creaţie a luptei ma­
           porului,  s-a  putut  realiza  Uni­  parea  oştilor  române,  alături                        selor populare conduse de                                                              re  a  Republicii  dragi.  Membrii   gram  artistic  la  care  au  fost
           rea  Principatelor  Române  —   de  Uniunea  Sovietică  şi  cele­  Republicii  au  fost  impuse,  ca   P.C.R.“ A urmat apoi un bo­  Omagiu partidului                               cercului   de   creaţie   literară   invitaţi   ca   oaspeţi   colegii   lor
                                                                       o  necesitate  obiectivă,  de  e-
                                                                                                                                                                                                             au
           Muntenia  şi  Moldova  —  im­  lalte  puteri  aliate,  la  războiul                          gat program artistic la care                                        30                 „Nicolae   Labiş“   poezie,   prezentat   mai  mari.  Un  alt  dar,  închi­
                                                                                                        şi-au dat concursul formaţiile
                                                                                                                                                                                               un
                                                                                                                                                                                                                  intitulat
                                                                                                                                                                                                  recital
                                                                                                                                                                                                        de
           portant  pas  spre  împlinirea   antifascist  pînă  la  zdrobirea   voluţia  luptei  revoluţionare,   de amatori ale căminelor cul­                                                 sugestiv   „Ţării,   inima   şi   ver­  nat  Republicii,  este  primul  nu­
                                                                                                                                           căminului
                                                                                                                                      Sala
                                                                                                                                                           din
           năzuinţei  de  unire  a  români­  totală   a   Germaniei   hitle-   de  transformarea  democratică   turale din Căzăneşti, Vaţa de   Şerel,   comuna   Pui,  cultural  găzduit      sul",   unde   au   fost   prezentate   măr   al   gazetei   „Semafor"   —
                                                                                                                                                      a
                                                                       a  societăţii  româneşti.  Toate
           lor  într-un  singur  stat.  Cuce­  riste.   La   fel   ca   şi   ce­  aceste  transformări  au  fost   Sus, Prăvăleni, TIrnava, pre­  zilele   trecute   unul   dintre   cele   Decembrie  cele  mai  frumoase  creaţii  ori­  iniţiat de revista „Cutezătorii"
                                                                                                        cum şi taraful „Doina Crişu-
           rirea  independenţei  în  1877,   lelalte   popoare   care   au   rodul  luptei  eroice  a  maselor   lui“ din Vaţa de Jos.  mai  reuşite  spectacole  ale  pio­                    ginale   închinate   partidului,   —   care  va  apare  astăzi,  şi
           plătită  cu  sînge  de  ostaşii  şi   cunoscut  dominaţia  hitleris-   populare,  al  activităţii  poli­  Ar              nierilor   şi   şcolarilor   din   sat,                   patriei   dragi,   marelui   eveni­  este   în   exclusivitate   dedicat
           dorobanţii  români  în  redute­                                                               O acţiune similară s-a des­  intitulat   „Omagiu   partidului".                       ment.   Au   citit   din   creaţiile   marelui   eveniment   din   viaţa
                                         mului,  poporul  român  va  păs­  tice  a  forţelor  sociale  revolu­  făşurat şi la Bucureşci, In ca­  Micuţii artişti, îmbrăcaţi în
           le  de  Ia  Smîrdan,  Plevna  şi   tra  întotdeauna  vii  în  suflet   ţionare,  democratice,  patrioti­                                                                            lor elevii Ioan Briciu (clasa a  poporului nostru.
           Griviţa,  a  deschis  calea  unor  sentimentele  de  recunoştinţă  ce,  în  cadrul  cărora  rolul
   90   91   92   93   94   95   96   97   98   99   100