Page 97 - Drumul_socialismului_1972_12
P. 97
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 591 0 SIMBÄTÄ 30 DECEMBRIE 1972 3
CUVlNTA REA TOVARĂŞULUI NICOLA E
(Urmare din pag. a 2-a) România. Preocupîndu-se de fiecărui activist de partid este chida cît mai repede reziduu umerii naţiunilor, împiedioln- prieteniei şi păcii, lipsită de ţă luptă are clasa munci noasă a României pînă în
asigurarea capacităţii de a- de a contribui din toate pu rile ruşinosului sistem colo du-le să-şi consacre toate re arme nucleare. toare, care reprezintă o uriaşă anii 1990—2000. Aşa cum se
părare, ţara noastră dezvoltă, terile Ia întărirea în continua nial. sursele progresului şl civiliza Este de la sine înţeles că parte a omenirii de azi şi ca arată în hotărârile Conferinţei
in munca aparatului de stat, totodată, colaborarea pe tărîm re a forţei politice, de or Acţionînd în spiritul coe ţiei. Evident, atît Ia rezolva soluţionarea tuturor acestor re, prin concepţia el înaintată Naţionale, pînă la sfirşilul a-
să se ia măsuri pentru lichi militar cu statele participante ganizare a partidului nostru, xistenţei paşnice, Republica rea acestei probleme cardina probleme complexe privind despre lume şi viaţă, prin spi cestui secol se va asigura un
darea paralelismelor şi simpli la Tratatul de la Varşovia, cu a disciplinei sale de fier, a u- Socialistă România a dezvol le a epocii contemporane, cît securitatea europeană impune ritul ei revoluţionar, prin ca puternic avînt al tortelor de
ficarea structurii organizatori toate ţările socialiste, în ve nltătii de monolit a rîndurîlor tat şi dezvoltă largi relaţii cu şi la soluţionarea celorlalte cu necesitate participarea ac racterul organizat al activită producţie pe baza ştiinţei şi
ce a acestuia, în vederea în derea apărării în cazul unuii «ale. Acestea sînt sarcini de probleme Internationale actua tivă la discuţii şi tratative a ţii sale, se situează în frun tehnicii moderne, perfecţiona
tăririi răspunderii în muncă, atac armat imperialist. cea mai mare însemnătate toate statele lumii, fără deo le, trebuie să participe toate tuturor popoarelor de pe con tea tuturor mişcărilor sociale, rea relaţiilor de producţie şi
sebire de orînduire socială.
soluţionării operative şi efici Chezăşia înfăptuirii marilor pentru asigurarea îndeplinirii Extindem colaborarea şi coo statele — fie ele mari, mij tinent. Numai astfel probleme a bătăliilor de clasă împotriva a raporturilor dintre oameni,
ente a problemelor, în con obiective pe care ni Ie propu cu deplin succes a rolului is locii şi mici —, toate popoa le generale, de care depinde exploatării şi asupririi, împo ridicarea nivelului de trai, de
cordantă cu interesele gene nem este întărirea continuă a toric ce revine partidului nos perarea economică, tehnico-şti- rele avînd dreptul şi îndato pînă la urmă securitatea fie triva marilor monopoluri, în cunoaştere şi cultură al tutu
rale ale construcţiei socialiste. rolului conducător al partidu tru în conducerea poporului jntifică, culturală cu state de rirea de a-şi aduce contribu cărei naţiuni, şi totodată, se lupta pentru pace, pentru co ror celor ce muncesc, adânci
O sarcină de prim ordin a lui în toate domeniile vieţii pe drumul socialismului şi co pe toate continentele, cu ţări ţia, în condiţii de deplină e- curitatea tuturor ţărilor, pot laborare. (Aplauze puternice). rea democraţiei socialiste,
statului nostru socialist este sociale — condiţie esenţială munismului. Şi putem să asi capitaliste dezvoltate, acţio- galitate, la promovarea cola fi rezolvate în conformitate O puternică forţă a progresului participarea activă a întregu
întărirea capacităţii de apăra a făuririi cu succes a socie nînd In acelaşi timp pentru borării şi păcii în lume. (A- cu interesele vitale ale fie şi înnoirii lumii o constituie tî- lui popor la conducerea tării,
re a patriei, perfecţionarea tăţii socialiste multilateral gurăm, de la această tribună amplificarea conlucrării cu a- plauze puternice). cărui popor, ale colaborării şi năra generaţie, sutele de mi crearea condiţiilor pentru ma
întregul nostru popor că Par
dotării tehnice a armatei, dezvoltate în România. Parti tidul Comunist Român îşi va cestea pe arena mondială în Apreciem, de asemenea, păcii pe continent şi în lu lioane de tineri din toate ţă nifestarea plenară a persona
crearea tuturor condiţiilor dul Comunist Român se înfă îndeplini şi în viitor cu cinste vederea afirmării în lume a că, în soluţionarea proble me. Considerînd că proble rile, care aspiră la o viată lităţii umane, aplicarea în via
pentru garantarea vieţii şi ţişează <la această mare sărbă misiunea sa istorică, va sluji noilor principii de relaţii în melor internaţionale actua mele securităţii prezintă cea nouă, mai demnă, mai dreap tă a principiilor eticii şi echi
muncii paşnice a poporului, toare naţională ca un partid cu credinţă, fără preget clasa tre state, pentru destindere şi le, u'n rol de cea mai mare mai mare importantă pentru tă, mai echitabilă. Mai puţin tăţii socialiste, ridicarea gene
a integrităţii teritoriale a Re puternic, călit în luptă, cu o securitate internaţională. La viaţa politică a continen legată de vechile stări de lu rală a societăţii la un înalt
revine
publicii Socialiste România. bogată experienţă revoluţiona muncitoare, întreaga noastră baza raporturilor noastre de însemnătate Naţiunilor Orga tului, în anul ce vine, parti cruri anacronice, tînăra gene nivel de civilizaţie şi bunăsta
naţiune
nizaţiei
Unite,
(Aplauze
socialistă.
Poporul, loti oamenii muncii ră, strîns unit, bucurîndu-se prelungite; se scandează colaborare cu toate ţările a- celorlalte organizaţii interna dul şi guvernul ţârii noastre raţie este profund animată de re materială şi spirituală.
înconjoară cu dragoste şi gri de încrederea şi dragostea în „P.C.R."). şezăm In mod ferm principiile ţionale care au misiunea de dorinţa găsirii căilor spre în Iată, tovarăşi, ce minunate
jă armata — scut de nădejde tregului popor. (Aplauze puter independentei şi suveranităţii a face totul pentru a împie vor pune în centrul activităţii ţelegere şi convieţuire paşni perspective se deschid în fa
al cuceririlor noastre revolu nice, prelungite). Prin întreaga Iată tovarăşi, enumerate naţionale, deplinei egalităţi dica actele de agresiune şl lor internaţionale intensifica că între naţiuni, spre colabo ta naţiunii noastre socialiste!
ţionare, al marilor înfăptuiri sa activitate, partidul nostru succint, cîteva din preocupă în drepturi, neamestecului în război, ingerinţele în trebu rea eforturilor pentru înfăptui rare şi prietenie între popoa Este mai presus de orice în
ale socialismului — fac totul se integrează organic în viata rile de bază ale partidului şi treburile interne şi avanta rile altor popoare, de a apă rea acestui important dezide re, pentru crearea unui cli doială că stă în puterea noas
pentru sporirea forţei şi capaci societăţii, poartă şi îşi asumă statului nostru in lupta pen jului reciproc, ale renunţării ra cu fermitate principiile rat. Considerăm că există toate mat international în care fie tră să realizăm acest program
tăţii ei de.luptă. (Vii aplauze). răspunderea directă pentru tru realizarea programului sta la forjă şi la ameninţarea cu dreptului internaţional, de a premisele ca, prin eforturile care naţiune să-şi poată liber grandios de edificare socială,
conjugate ale tuturor statelor,
Legea privind organizarea a- modul în care se îndeplineşte bilit de Congresul al X-lea şi forţa. Viata internaţională de milita pentru deplina securi şi tuturor popoarelor, anul şi nestingherit afirma forţa care să asigure poporului ro
părării nationale a Republicii politica de edificare a socia de Conferinţa Naţională. Prin monstrează că aceste princi tate a fiecărei naţiuni, pentru 1973 să marcheze un nou creatoare, aspiraţia spre o via mân o viaţă demnă, fericită şi
Socialiste România, votată ieri lismului. Forţa Şi tăria parti eforturile pline de abnegaţie pii sînt recunoscute de un nu colaborare şi pace între po şi important pas înainte în îm tă mai bună. Sîntem convinşi independentă. (Aplauze puter
la Marea Adunare Naţională, dului, capacitatea lui de ale întregului popor, acest măr tot mai mare de ţări, că poare. Este necesar să se gă că tineretul, conştient de răs nice, prelungite). Acum, la a-
subliniind locul pe care îl o- a organiza şi conduce so program se înfăptuieşte în ele se afirmă ca singurele pe sească căile care să asigure bunătăţirea climatului euro punderea ce-i revine în fău ceastă mare sărbătoare naţio
pean, să se înscrie ca anul
cupă forjele armate în socie cietatea, stau în legătura conaitii bune, Să păşim în cel temelia cărora se pot clădi re aplicarea în viată a hotărîri- rirea pe planeta noastră a u- nală, adresez membrilor parti
tatea noastră, preocuparea strînsă cu clasa muncitoare, de-al doilea sfert de veac de laţii sănătoase, trainice, între lor pe care le adoptă Organi conferinţei general-europene, nei lumi mai bune, va şti să dului, întregului popor, che
pentru întărirea ei continuă, cu masele largi populare. O Republică, animaţi de dorin state, se poate asigura cola zaţia Naţiunilor Unite, creş inaugurând o epocă nouă în acţioneze pentru a asigura or marea de a ne uni toate for
prevede totodată obligaţiile importantă deosebită are îm ţa de a face totul pentru borarea şi pacea în lume. (A- terea eficientei întregii sale viata politică a continentului ganizarea mai raţională atît a ţele, de a ne consacra toată
—- de încredere, apropiere si
de înaltă răspundere patrioti bunătăţirea activităţii organe sporirea în continuare a avu plauze puternice, prelungite). activităţi. In acest spirit a colaborare între popoare. (A- vieţii sociale, cit şi a vieţii energia, priceperea şi puterea
că ce revin tuturor cetăţeni lor şi organizaţiilor de partid ţiei naţionale, înflorirea eco Desfăşurarea evenimentelor fost făcută, la actuala sesiu plauze puternice, prelungite). internationale, pentru a înlă de muncă luptei neobosite
lor pentru apărarea tării, sar în ce priveşte justa repartiza nomiei, ridicarea bunăstării şi confirmă în mod incontestabil ne, propunerea României pri tura exploatarea şi asuprirea pentru realizarea acestui ţel
cinile legate de pregătirea ti re a forţelor, a cadrelor, uni a gradului de civilizaţie a că politica imperialistă de vind întărirea rolului Or Dragi tovarăşi. socială şi naţională, pentru a măreţ, pentru prosperitatea şi
neretului, a întregului popor rea energiei şi elanului crea vieţii întregului popor, pen forţă, ameninţare, dictat şi ganizaţiei Naţiunilor Unite exclude definitiv războiul din bunăstarea poporului, a Româ
tor al tuturor oamenilor mun ingerinţe în treburile altor în viata internaţională. Con viata umanităţii. Trebuie să niei socialiste. (Aplauze puter
pentru a fi gata ca, în caz de tru ridicarea României pe noi Partidul Comunist Român,
cii, îndeplinindu-şi astfel me state, suferă eşecuri după e- detaşament activ al mişcării avem încredere că tînăra ge nice, prelungite ; urale î se
nevoie, să salvgardeze liber nirea de forţă dinamică, mo culmi de progres şi civilizaţie. şecuri, este respinsă cu hotă- sensul unanim şi larga ade comuniste şi muncitoreşti in neraţie va fi în stare ca, uni scandează „P.C.R.").
tatea, suveranitatea şi inde bilizatoare, a fiecărui colectiv. (Aplauze puternice, prelun rîre de către toate popoare ziune pe care le-a întrunit ternaţionale, al frontului anti- tă, să făurească o lume mal Ţin să exprim încă o dată,
propunerea tării noastre din
pendenta Republicii Socialiste Datoria fiecărui comunist, a gite). le dornice să trăiască libere, partea Adunării Generale a imperialist mondial, dezvoltă bună, mai dreaptă. (Aplauze de la această tribună, dorinţa
să decidă singure asupra pre O.N.U. dovedesc încă o dată relaţii tot mai largi de co puternice, prelungite). arzătoare a poporului nostru
Politica externă activă şi zentului şi viitorului lor. Toc că toate popoarele sînt pro nationalistă cu partidele co rul, încredinţaţi că acţionînd laborarea frăţească cu toate
laborare şi solidaritate inter-
de a promova şi în viitor co
Privim cu încredere viito
fund interesate ca Intr-ade
mai de aceea România acţio
principială promovată de partidul nează consecvent pentru res văr, Organizaţia Naţiunilor muniste şi muncitoreşti din unite, popoarele lumii, forţele ţările socialiste, de a conlu
întreaga lume. Milităm pentru
Unite să aducă o contri
cra activ cu toate statele şi
progresiste
de
pretutindeni,
pectarea dreptului sacru al
popoarele
realizarea
pentru
întărirea unităţii şi coeziunii
buţie sporită la normalizarea
pot face să triumfe pe planeta
fiecărui popor de a-şi hotărî
noastră idealurile nobile ale
şi statul nostru se bucură de destinele fără nici un amestec climatului internaţional, la mişcării comuniste, pentru a- păcii şi înţelegerii între na unei lumi a păcii, prieteniei
şezarea relaţiilor dintre parti
instaurarea unor relaţii noi
şi securităţii, de a face totul
din afară, de a fi stăpîn în
între state, la Înlăturarea pe
de pe baze noi, în spiritul de-
pentru eliminarea războiului
ţiuni, cauza progresului şi ci
propria ţară, de a-şi putea
ricolului războiului din viata
preţuirea şi simpatia cercurilor alege calea dezvoltării sociale, Tocmai de aceea, România va .plineî egalităţi în drepturi şi vilizaţiei omenirii. România din Istoria viitoare a societă
neamestecului în treburile in
lumii contemporane. (Aplauze).
va face tot ce depinde de ea
ţii umane. (Aplauze puterni
regimul politic corespunză
terne, al respectării dreptu
ce, prelungite).
pentru a-şi aduce contribuţia
tor intereselor şi aspiraţiilor
activa în continuare în direc
Inaugurăm un nou sfert de
largi ale opiniei publice mondiale sale fundamentale. (Aplau ţia creşterii autorităţii şi in lui fiecărui partid de a-şi ela la promovarea în viaţa inter veac al Republicii noastre cu
bora de sine stătător linia po
naţională a unei politici noi,
ze prelungite). Totodată, mi
fluentei Organizaţiei Naţiuni
litică, strategia şi tactica re
de egalitate şi respect între
convingerea fermă că între
lităm ca problemele litigi
oase dintre state să fie solu lor Unite în promovarea voluţionară, în conformitate naţiuni, de destindere şi secu gul popor va munci cu ener
Stimaţi tovarăşi, Congresul al X-lea şi de considerente, România îşi ma ţionate nu prin ^înfruntări mi destinderii, înţelegerii şi coo cu principiile marxism-leninis- ritate. Procedînd astfel, ne în gie şi pasiune pentru a în
Conferinţa Naţională asupra nifestă hotărîrea de a acţiona litare, nu pe cale armată, ci perării între naţiuni. mului, cu condiţiile concrete deplinim datoria sacră fată de făptui şi de acum înainte, eu
Tn decursul ultimului sfert proceselor şi tendinţelor dez şi în viitor, cu toată fermi!a- prin metode politice, prin tra Ca urmare a activităţii in social-politice în care îşi des propria noastră naţiune şi, în deplin succes, politica internă
de secol care a trecut de la voltării contemporane. Apre tea, pentru afirmarea în lume tative purtate în spiritul răs tense depuse de ţările socia făşoară activitatea, cu intere acelaşi timp. ne achităm de şi externă a partidului, pentru
proclamarea Republicii, în lu cierile de politică externă fă a noilor principii de relaţii in punderii, al respectului recb liste pentru colaborare şi sele şi aspiraţiile poporului înaltele îndatoriri internaţio propăşirea economico-socială a
din care face parte. Pe aceas
naliste fată de cauza generală
me- ş-au produs mari şi pro cute de Conferinţa Naţională tre state, pentru lichidarea ' co proc, înţelegerii şi păcii. Con destindere în Europa, a depla tă bază se va putea realiza o a progresului, colaborării, tării, pentru asigurarea trium
funde transformări social-poli- din acest an îşi păstrează în lonialismului şi neocolonialis- siderăm că acestea sînt sin sărilor pozitive produse în unitate nouă, trainică, indes securităţii şi păcii. (Aplauze fului comunismului în Româ
tice, au avut loc adinei mu treaga valabilitate şi, de a- mului, a oricăror forme de a- gurele modalităţi de evitare a opinia publică a continentu tructibilă, întărirea solidarită puternice, îndelung repetate). nia. (Aplauze puternice ; urale
taţii în raportul de forte. U- cea, nu mă voi referi în ce suprire şi dominaţie a altor po încordării şj tensiunii interna lui spre colaborare şi înţele ţii internaţionaliste a mişcării şi ovaţii. Se scandează
niunea Sovietică, prima tară le ce urmează decît la cîteva poare, pentru accentuarea ţionale. de eliminare a con gere, a contactelor multilate comuniste — condiţie impor Dragi tovarăşi. „Ceauşescu-P.C.R.“).
rale şi bilaterale care s-au des
a socialismului, • — căre şi-a aspecte ale situaţiei interna cursului destinderii. Republica flagraţiilor între popoare. făşurat între state, au fost crea tantă a creşterii forţei de Trăiască scumpa noastră pa
sărbătorit zilele trecute se tionale actuale. Socialistă România militează Alături de foiţele păcii din luptă şi a unităţii întregului Dacă primii 25 de ani care trie — Republica Socialistă
micentenarul. —a. parcurs un Unul din fenomenele ce neobosit pentru realizarea u- întreaga lume, Republica So te condiţii pentru trecerea front antiimperialist. (Aplauze au trecut de la instaurarea România. (Aplauze puterni
concretă la pregătirea şi ti
drum glorios cucerind remar le mai importante ale dezvol pei atmosfere de, încredere şi cialistă România acţionează nerea conferinţei general-eu- puternice, prelungite). Republicii au fost anii trium ce ; urale îndelungate).
cabile succese în construcţia tării social-politice din zilele conlucrare fructuoasă între consecvent pentru lichidarea ropene. Este pozitiv faptul că Dezvoltăm, de asemenea, re fului deplin al socialismului Trăiască Partidul Comunist
economică şi socială, transfor- noastre continuă să fie afirma naţiuni, pentru înfăptuirea as focarelor de conflicte şi în în cadrul fntîlnirii de la Hei-, laţii de colaborare cu celelal în România, următorul sfert Român .— conducătorul în
mîndu-se într-o putere socia rea pregnantă în viaţa inter piraţiilor popoarelor de a se cordare care mai persistă pe sinki s-a ajuns la o serie de te organizaţii politice ale cla de veac al noii noastre istorii cercat al poporului pe drumul
listă de prim rang. Apariţia a naţională a forţelor socialis dezvolta nestingherit, în mod diferite meridiane ale globu- înţelegeri privind adoptarea sei muncitoare, cu mişcările naţionale va marca, fără în luminos al socialismului şi co
încă 13 noi ţări socialiste în mului. Datorită succeselor ob liber şi suveran, în condiţii de lui. 'Ne exprimăm îngrijorarea unor norme de importantă sindicale, cu partidele socialis doială, victoria societăţii so munismului ! (Aplauze puter
nice ; urale şi ovaţii. Se scan
Europa, Asia şi America La ţinute în dezvoltarea econo pace şi colaborare internaţio faţă de măsurile de intensi principiala pentru organizarea te şi social-democrate, cu miş cialiste multilateral dezvolta
tină a făcut ca socialismul să mici şi socială,, precum şi ac nală. Avem satisfacţia să con ficare a actelor de război îm conferinţei europene. Româ cările de eliberare naţională, te şi trecerea la întruchipa dează ,,P.C.R.").
iasă din cadrul unui singur ţiunilor de politică externă semnăm in acest an jubiliar al potriva ooporului vietnamez, nia este hdlărîtă să-şi aducă cu partidele şi organizaţiile rea, pe pămîntul României, a Trăiască prietenia, colabora
stat şi să se afirme ca o u, întreprinse în ultimul timp, se Republicii că tara noastră în acte ce vin în contradicţie în continuare contribuţia ac democratice, progresiste de visului de aur al omenirii -— rea şi pacea între toate na
riaşă forjă mondială, care manifestă tot mai puternic ro treţine relaţii diplomatice şi flagrantă cu paşii pe calea tivă, atît la pregătirea cît şi pretutindeni, contribuind pe ţiunile ! (Aplauze puternice,
joacă un rol de prim-ordin în lul Uniunii Sovietice pe arena consulare cu 109 state şi dez, destinderii realizaţi în cursul la tinerea cît mai grabnică a această cale la întărirea luptei a comunismului. (Aplauze pu
determinarea dezvoltării isto mondială, aportul ei la lupta voltă schimburi economice şi anului 1972, cu cerinţele opi conferinţei, astfel ca aceasta mondiale împotriva imperialis ternice, îndelungate). urale îndelungate).
rice cpntemporane, în desfă pentru progres social şi pace în de cooperare cu 110 ţări. (Vii niei publice mondiale pentru să corespundă aşteptărilor tu mului, pentru progres social, Prima etapă a acestei peri In încheiere vă urez dum
şurarea vieţii politice interna lume. De asemenea, a sporit şi puternice aplauze). o politică nouă de colaborare turor popoarelor, să marcheze securitate şi pace internaţio oade istorice este jalonată de neavoastră, întregului • popor,
tionale. Un eveniment remar contribuţia celorlalte state Ca ţară socialistă, acordăm şi pace. Intensificarea războ un pas 'important pe calea hotărârile Congresului al X- noi şi noi succese în muncă
cabil a fost victoria revolu socialiste din Europa, Asia şi o importantă deosebită dezvol iului contrazice voinţa fermă normalizării vieţii politice în nală. lea al partidului, a căror în şi viată, multă sănătate şi fe
ţiei socialiste şi formarea Re America Latină în soluţiona tării şi întăririi prieteniei şi de pace a popoarelor, inclusiv Europa şi în întreaga lume. In lumea de astăzi există făptuire va asigura accelera
publicii Populare Chineze, care rea problemelor cruciale ca colaborării multilaterale — pe dorinţa şi aspiraţiile poporului Ca şi alte state, România uriaşe forţe sociale şj politice ricire ! (Aplauze puternice, u-
a sporit în mod considera re frămîntă omenirea azi. tărîm politic, economic, telmi- american care, în cursul re noastră consideră necesar ca profund interesate în dezvol rea dezvoltării economico-so- rale. Cei prezenţi în sală ova
bil forţele mondiale ale so Prin politica pe care o promo co-şlimţific şi cultural — cu centelor alegeri prezidenţiale, viitoarea conferinţă europea tarea progresistă a societăţii, cjale a societăţii. Totodată, ţionează îndelung pentru Re
cialismului, ale frontului anti- vează, prin activitatea pe care toate statele socialiste, conso ca şi cu alte prilejuri, s-a pro nă să consfinţească principiile în lichidarea politicii imperia Conferinţa Naţională din a- publica Socialistă România,
imperialist. Ca urmare a vic o desfăşoară în spiritul prin lidării şi perfecţionării relaţii nunţat clar pentru o politică ce trebuie să stea la baza re liste de dominaţie şi dictat, cest an a schitat liniile direc pentru Partidul Comunist Ro
toriilor obţinute de popoarele cipiilor noi de egalitate şi res lor de tip nou, bazate pe prin de încetare a războiului, laţiilor dintre toate statele în instaurarea unor relaţii noi toare ale prognozei dezvoltă
ce făuresc noua orînduire ne pect între naţiuni, al colabo cipiile marxism-leninismului şi pentru colaborare şi pa continentului — şi anume res de prietenie şi colaborare în mân şi Comitetul său Central,
toate planurile vieţii materi rării, destinderii şi păcii, fie internaţionalismului socialist, ce între state. Un indiciu pectarea independentei şi su tre toate naţiunile lumii. rii societăţii socialiste româ pentru secretarul general al
ale şi spirituale, socialismul a care tară socialistă contribu e pe încredere, egalitate şi sti puternic al năzuinţei fierbinţi veranităţii naţionale, egalita Un rol deosebit de im neşti în viitor, oferind între partidului, tovarăşul Nicolae
cucerit poziţii puternice în lu la creşterea autorităţii şi for mă, pe respect reciproc şi în a cercurilor largi ale opiniei tea deplină în drepturi, nea portant în această mărea- gului popor imaginea lumi- Ceauşescu).
mea contemporană, şi-a sporit te! socialismului în întreaga trajutorare în făurirea noii o- publice spre o politică nouă, mestecul în treburile interne
prestigiul şi autoritatea, exer- Iun e. Un rol tot mai important rinduiri sociale, în scopul a- de colaborare şi destindere în şi avantajul reciproc, renun
citînd o tot mai mare putere firmării puternice a fiecărei lume au reprezentat şi rezulta ţarea la forţă şi ameninţarea
cu forţa în raporturile inter
de înrîurire asupra tuturor în viaţa lumii contemporane, naţiuni socialiste în parte, tele alegerilor care au avut statale. Totodată, conferinţa ar
evenimen
desfăşurarea
în
popoarelor lumii. (Aplau telor internaţionale are Re precum şi sporirii forţei şi lc.c în ultima vreme în Repu trebui să adopte măsuri co
ze puternice, prelungite). publica Populară Chineză, prestigiului socialismului în blica Federală a Germaniei, în
Noi şi noi naţiuni îşi ex al cărei prestigiu se re ansamblu. Depunem consec Olanda, Japonia, Australia, respunzătoare pentru extin ORAŞUL CAKE A IZBUCNIT CA
derea, fără nici o îngrădire
primă astăzi într-o formă sau flectă şi în recunoaşterea ei vent eforturi pentru de Noua Zeelandă şi care au sau discriminare, a colaboră
alta, opţiunea pentru modul ca stat de către- un număr păşirea dificultăţilor existente constituit expresia unui NU rii — economice, ştiinţifice,
de organizare socialistă a e- tot mai mare de ţări, în relua în raporturile dintre ţările so împotriva războiului, un vot culturale şi în alte domenii
conomiei şi vieţii sociale, ur rea locului cuvenit de drept 'n, cialiste, milităm stăruitor pen dat pentru politica de priete — între toate statele din Eu (Urmare din pag 1) mina Vulcan şi Paroşeni, la
mează un drum de transfor Organizaţia Naţiunilor Unite. tru întărirea unităţii şi coe nie Şi înţelegere între po ropa. In cadrul conferinţei ar T.C.M.M. ducţie globală de peste 1
miliard de lei.
mări democratice, revoluţio Trebuie menţionate, de ase ziunii lor. poarele lumii. (Vil aplauze). trebui să se ajungă la consti
nare în vederea înlăturării a- menea, ca fapte deosebit de România dezvoltă relaţii România îşi manifestă de tuirea unui organism perma conduce oraşul este astăzi Din noianul de cifre şi Pentru ca potenţialul lor
supririi şi exploatării, dezvol pozitive în viaţa internaţio largi cu tinerele state indepen plina solidaritate cu lupta po nent care să urmărească dez subinginer. Dar ciţi din con fapte, de înfăptuiri cile o- de muncă să fie şi mai bine
tării lor libere şi indepen nală, încheierea Tratatului cu dente, Avem acorduri comerci porului vietnamez pentru a- voltarea colaborării multilate ducătorii de azi ai Văii Jiu feră azi Vulcanul, toate folosit, iar rezultatele mun
dente. ale şi de cooperare economică părarea independentei şi fiin rale dintre naţiunile continen lui nu au o biografie ase realizate în anii Republicii, cii şi mai rodnice, în pe
privire la bazele -relaţiilor nu ştii asupra căreia să te rioada 1973—1975 un accent
Una din marile victorii re dintre Republica Democra şi tehnico-ştiinţifică cu un ma ţei sale naţionale, militează tului şi să constituie cadrul mănătoare ?). opreşti mai mult. S-au con deosebit se va pune pe dez
purtate de popoare în această tă Germană şi Republica Fe re număr de ţări în curs de consecvent pentru încetarea organizat pentru pregătirea de Din anul 1951 de cînd struit multe. s-au realizat voltarea minelor existente,
epocă a fost prăbuşirea odio derală a Germaniei, precum dezvoltare, sprijinim eforturi războiului dus de Statele U- noi reuniuni şi pentru soluţio s-a turnat prima cupă de multe şi s-au înfăptuit mul pe crearea de noi capacităţi
sului sistem colonialist, eli şi recunoaşterea de către tot le acestora de a-şi valorifica nite ale Arnericii în Viet narea diferitelor probleme ce beton pentru construirea te ! Toate cu un singur de producţie, cum ar fi de
berarea a zeci şi zeci de po mai multe ţări a Republicii De bogăţiile naţionale în interes nam, în întreaga Indochi- apar în relaţiile dintre state de locuinţe s-au ridicat in scoppentru afirmarea oa pildă o secţie de cadre pu-
nă. Ne exprimăm speranţa că
poare care s-au constituit în mocrate Germane, a Republi propriu, le acordăm asistentă le continentului. Vulcan 5 000 de aparta menilor. Vulcanul a adunat şitoare la Fabrica de stîlpi
noi naţiuni, hotărîte să-şi valo cii Populare Democrate Coree tehnică în producţie şi în pre Jn cadrul tratativelor de la înfăptuirea aspiraţiilor po mente, astfel că acum mai muncitori din toată ţara. hidraulici, un atelier la
Paris se va ajunge cît mai
rifice bogăţiile naţionale şi ne şi a Republicii Democrate gătirea cadrelor necesare. Vi grabnic la o înţelegere meni poarelor europene de a trăi mult de 70 la sută din Sînt aici ardeleni, olteni, T.C.M.M. unde să se execu
roadele muncii în interesul Vietnam. zita pe care am făcut-o în pri tă să pună capăt acestui răz în securitate şi pace presu populaţia oraşului — care moldoveni, oameni din di te o gamă mai largă de re
propriu, decise să-şi spună Pe arena internaţională se măvara acestui an în opt state boi, astfel ca poporul vietna pune, de asemenea, adoptarea numără circa 30 000 de ce verse zone ale ţării şi de pere, de confecţii metalice
—
in
locuieşte
tăţeni
cuvîntul cu fermitate în via afirmă tot mai activ tinerele africane, înţelegerile şi decla mez, celelalte popoare din unor măsuri ferme de dezan blocuri confortabile. Pentru naţionalităţi diferite. Toţi şi din beton. Edilii oraşului
ta internaţională, să se opună state independente, popoarele raţiile semnate cu acest prilej Indochina să-şi poată hotărî gajare militară a statelor de satisfacerea nevoilor locui se consideră băştinaşi ai sînt preocupaţi de a crea
activ politicii imperialiste, .co care au păşit de curînd pe au deschis noi perspective dez în mod liber şi de sine stătă Pe continent. Este de înţeles Vulcanului şi aşa este. Fie un aspect şi mai frumos o-
lonialiste. calea dezvoltării economico- voltării relaţiilor cu aceste tor dezvoltarea viitoare, fără că la discutarea problemelor torilor s-au înfiinţat un nu care a contribuit şi contri raşului, de a mări numărul
măr de 60 de unităţi co
Aceste schimbări au dus la sociale de sine stătătoare. ţări, constituind totodată un nici un amestec din afară, (A- militare trebuie să participe merciale. Numai în ultimii buie la prosperitatea loca de blocuri, de unităţi co
toate statele europene, deoa
slăbirea forjei colonialismului Au. avut şi au loc în ulti aport de seamă la cauza ge plauze puternice, prelungite). doi ani s-au ridicat aici lităţii. Oamenii au înfăp merciale, de şcoli, grădini
şi imperialismului, au făcut să ma vreme în viaţa politică nerală a luptei antiimperiaiis- Considerăm de asemenea rece nici nu se poate conce două complexe comerciale tuit multe prin muncă şi-şi ţe.
pe securitatea europeană fă
încline tot mai mult balanţa mondială o serie de tendinţe te. Profund solidară cu popoa necesar să se facă totul pen ră a se adopta măsuri în do moderne. Pentru copiii mi doresc să facă şi mai mul De la geamul unui birou,
raportului de forţe de partea favorabile cauzei păcii, cum rele ce se ridică pentru scu tru a se ajunge la soluţiona meniul militar, în sensul re nerilor. ai energeticienilor te. Recenta vizită de lucru secretarul cu problemele de
socialismului, progresului, de sînt intensificarea contactelor turarea jugului colonial şi cu rea pe cale politică a conflic ducerii înarmărilor, a trupe din Vulcan s-au înălţat 6 întreprinsă de secretarul propagandă al comitetului
mocraţiei şi păcii, dintre reprezentanţii diferite cerirea dreptului la viată li tului din Orientul Mijlociu, pe lor, al dezangajării militare. şcoli generale şi un liceu, general al partidului nostru, orăşenesc de partid Vulcan,
tovarăşul Nicolae Ceausescu,
In această epocă istorică, lor ţări şi popoare, promo beră, România sprijină activ baza rezoluţiei Consiliului de Desigur, la început se pot a- care însupiează 86 săli de în Valea Jiului, i-a însufle tovarăşul Aurel Birlea. ne-a
România, ca rezultat al mari varea tot maj susţinută a spi mişcările de eliberare naţiona Securitate din 1967, care să dopta şi măsuri parţiale cum clasă, 22 laboratoare şi 12 ţit în muncă pe minerii din descris panorama unui vii
lor succese obţinute pe pla ritului tratativelor, care au fă lă. lupta popoarelor împotri ducă la retragerea trupelor ar fi retragerea trupelor străi ateliere, unde învaţă pen Vulcan. Indicaţia dată de tor cartier. Secretarul ne-a
nul edificării lumii noi, socia cut să se înregistreze pro va colonialismului şi neoco- israeliene din teritoriile arabe ne d pe teritoriile altor sta tru a deveni oameni de nă secretarul general de a se arătat cu privirea un deal
e
liste, al politicii ei consecven grese însemnate pe calea des lonialismului, a oricăror for ocupate, la respectarea inde te, lichidarea bazelor militare dejde peste 4 700 de elevi. pune în concordanţă sarci molcom ce se ridică dea
te de promovare fermă a prin- tinderii. me de dominaţie şi asuprire. pendentei şi suveranităţii na străine şi reducerea trupelor In oraş funcţionează şi 4 nile de plan cu posibilităţile supra Coroieştiylui. la poa
lele muntelui Straja. „Acolo,
mpiilor noi de relaţii între Cu toate acestea nu tre Salutăm cu bucurie succesele ţionale a fiecărui stat din a- naţionale, renunţarea la efec grădiniţe cu 500 de locuri. locurilor de muncă s-a dove printre mestecenii aceia,
stale, a egalităţii, respectului buie să uităm că în lume mai obţinute de mişcările de elibe ceastă zonă, la rezolvarea* tuarea de manevre militare şi Pentru, apărarea sănătăţii dit deosebit de vreţioasă. vom ridica, începînd din
oamenilor s-au construit un
şi conlucrării rodnice între na continuă să existe cercuri im rare naţională în lupta împo iprdblemei populaţiei palesti demonstraţii de forţă, trece spital modern cu 300 de Brigăzile de mineri conduse 1973, un cartier frumos cu
ţiuni, se bucură de preţuirea, perialiste, colonialiste, forţe triva asupritorilor colonia niene în conformitate cu inte rea la reducerea bugetelor mi paturi, o policlinică şi 6 de Vespasian Cătang. Mihai peste 2 200 de apartamen
s.mpatia şi consideraţia cercu retrograde, reacţionare, néo lişti. (Aplauze puternice). A- resele sale legitime. litare. circumscripţii medicale în Dude seu şi Balaş Szabo de te, cu complexe comerciale,
rilor largi ale opiniei publice colonialiste, interesate să îm preciem ca deosebit de pozi Asigurarea păcii face im Dezangajarea militară trebuie cadrate cu 166 cadre me- la mina Vulcan, cele condu cu grădiniţe, creşe, şcoli.
mondiale, are prieteni pe piedice normalizarea relaţiilor tivă recunoaşterea de către perios necesară depunerea u- să-şi găsească, de asemenea, dico-sanitare. se de Titu Tiacenco şi Ni ...Aici — şi a arătat cu mi
nor eforturi energice şi .con
toate meridianele lumii. (Vii şi dintre state, să perpetueze stă Adunarea Generală a Or secvente pentru soluţionarea expresie în realizarea de în Economia oraşului cu colae Brutu de la mina Pa na într-o altă parte a ora
puternice aplauze). Viata, e- rile de încordare şi nelinişte, ganizaţiei Naţiunilor Uni şi a altor probleme internaţio ţelegeri regionale privind in noaşte profunde transfor roşeni au contribuit substan şului va fi în viitor centrul
venimentele au pus şi pun pu să menţină sursele de domina te a faptului că mişcările nale spinoase. Un deziderat staurarea înţelegerii de bună mări. o impetuoasă dezvol ţial la extragerea celor 7 000 pe care-l vom broda cu o
vecinătate şi colaborare, în
ternic în evidenţă justeţea şi ţie şi războaie. Desigur, carac de eliberare din teritoriile do vital al popoarelor este, după crearea de zone denucleariza- tare. Numai în perioada tone de cărbune în plus faţă magistrală frumoasă, mare,
realismul acestei politici care teristica dezvoltării vieţii in minate de portughezi sînt sin cum se ştie, înfăptuirea dez te în diferite regiuni ale con 1968—1972 s-au construit de sarcinile de plan pe tri pe care se vor înălţa
răspunde pe deplin aspiraţiilor ternationale actuale este do gurele reprezentante legitime armării generale, interzicerea tinentului. Considerăm că o mestrul IV al acestui an. blocuri...".
şi năzuinţelor poporului român, rinţa energică a popoarelor de armelor de exterminare în importantă deosebită ar avea aici o fabrică de stîlpi hi Secretarul a repetai de
precum şi intereselor genera a păşi pe calea destinderii, ale popoarelor respective, rea masă şi în primul rînd a celor crearea unui climat de înţe draulici, o modernă instala Mulţi oameni de nădejde nenumărate ori cuvintele
le ale popoarelor dornice să colaborării, înţelegerii şi con firmarea dreptului inalienabil 'atomice. Realizarea acestui legere şi conlucrare paşnică ţie de brichetare, 2 puţuri are oraşul Vulcan, care se „viilor" şi „frumos". Da.
trăiască in pace şi securitate, vieţuirii paşnice, dar nu tre al acestor popoare la auto comandament imperios al vre între statele care fac parte de extracţie şi un număr remarcă în muncă. Cei 10 000 aşa este / Vulcan — oraşul
in înţelegere şi colaborare. buie să se creeze iluzia că a- determinare şi independenţă. murilor noastre este singura din zona Balcanilor, transfor însemnat de ateliere dotate de salariaţi care lucrează care a izbucnit ca un vul
Cursul luat în politica ex cest proces se poate desfăşu modalitate de eliberare a po marea acestei regiuni geogra cu utilaje perfecţionate la aici realizează anual o pro can în anii socialismului —
ternă mondială confirmă pe ra de la sine, fără greutăţi şi Poporul român va face totul poarelor de coşmarul unui fice, altădată pretext pentru are un viitor măreţ!
deplin concluziile analizei fără luptă. pentru a sprijini mişcările de război termonuclear nimicitor, declanşarea unor mari înfrun
marxist-leniniste făcute de Tocmai pornind de la aceste eliberare în efortul de a li de uriaşele cheltuieli ce apasă tări militare, într-o zonă a