Page 10 - Drumul_socialismului_1973_01

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 595 ® SIMBĂTĂ 6 IANUARIE 1973

i973-an hotărî tor în realizarea cincinalului înainte de termen
Vom fructifica din piin toate rezervele

de sporire a efectivelor şi a producţiei animaliere

(Urmare din pag. 1) prevăzut, s-au realizat în a- nem cel puţin 2 500—-3 000 1 ţionează continuu cunoştin­
nul trecut peste 1 100 000 lei, lapte de la fiecare vacă. In ţele profesionale, însuşin-
BILANŢ RODNIC PE ANUL 1972 peste 100 porcine, fiind re de 75 la sută în totalul mă atenţie folosirii judicioa­ du-şl şi aplicînd apoi în
acest scop, se acordă maxi­
zootehnia deţinînd o ponde­
practică tehnologiile înainta­
depăşite prevederile planu­
(Urmare din pag. 1) veniturilor anuale ale coo­ se a celor 100 ha destinate te de creştere a animalelor.
lui pe anul 1972 şi angaja­ perativei. Veniturile din zoo­ producerii nutreţurilor, 50 la Fiind retribuiţi în funcţie de
mentul asumat în întrecerea tehnie însumează peste sută din suprafaţa respecti­
nă a furnizat economiei naţionale cantităţi considera­ producţiile realizate, cîştigul
bile de produse de importantă vitală. S-au dat peste cu celelalte unităţi agricole 280 000 lei la suta de hec­ vă fiind ocupată cu trifo- mediu al îngrijitorilor se ri­
plan, între altele, 92 milioane kWh energie electrică, cooperatiste. tare. liema. In vederea creşterii dică la 1 300—1 600 lei lu­
85 370 tone cocs, 47 700 tone fontă, 35 614 tone oţel, La prima vedere s-ar pă­ Fireşte, rezultatele amin­ producţiei de lapte, s-au asi­ nar. Este posibil însă ca,
din care 11 680 tone aliat, 25 666 tone laminate finite rea că efectivul nu este prea tite nu reprezintă limita su­ gurat i 000 tone nutreţuri perfecţionînd sistemul de co­
pline, 166 tone produse din mase plastice, 2 200 mc Âll mare. Raportat însă la suta perioară a posibilităţilor de suculente, iar pentru ridica­ interesare, prin retribuirea
cherestea, 6 360 mc prefabricate din beton, mobilă în de hectare teren agricol, re­ muncii * în acord global, să
valoare de 3,89 milioane lei şi alte produse. vine o încărcătură de 86 de întărim mai mult răspunde­
Depăşirea substanţială a planului fizic, diversifica­ capete bovine, din care 46 rea cooperatorilor fată de
rea largă a produselor şi îmbunătăţirea calităţii aces­ vaci şi junlnci. Programul soarta producţiei, de creşte­
tora, creşterea preocupării pentru onorarea exemplară naţional de dezvoltare a rea avuţiei obşteşti. Introdu­
a contractelor economice au determinat, pe ansamblul zootehniei ne-a dat jaloane cerea calculului preţului de
judeţului, o realizare suplimentară la producţia mărfi? pretioas-e în orientarea creş­ cost ne va da posibilitatea
vîndută şi încasată în valoare de 164,5 milioane lei. terii animalelor, pe baza ma­ să urmărim şi să acţionăm
De menţionat că la export s-au livrat peste prevederi terializării obiectivelor ce energic pentru reducerea
produse în valoare de 6,3 milioane lei-valută. au fost stabilite puţind valo­ cheltuielilor pe unitatea de
Ansamblul realizărilor din industria judeţului, do­ rifica cu eficientă maximă produs. Aşa cum prevăd in­
bândite în anul trecut, se încadrează armonios în di­ toate resursele existente lia asţiiMţi pentru sporirea dicatorii de plan, în 1975
namismul creşterilor înregistrate de economia naţio­ punlru sporirea producţiei a- vom ajunge la un efectiv de
nală în noul cincinal. Constituie un fapt remarcabil gricole şi a cîştigurilor efectivului de animale şi a 480 bovine, din care 280
că, în primii doi ani ai cincinalului actual, producţia mm membrilor cooperatori. Para­ vaci cu lapte, iar în locul
Industrială a judeţului a sporit cu aproape 1,5 mi­ lel cu creşterea efectivelor ovinelor se va dezvolta
liarde lei, în cea mai mare parte prin creşterea pro­ Wm a existat o preocupare sus­ producţiei de lapte, carne, lină ? creşterea porcilor pentru
ductivităţii muncii. In această perioadă, producţia de ţinută în vederea asigurării carne.
energie electrică a crescut de peste 2 ori, s-au reali­ unor condiţii cît mai bune Acordînd întreaga atşnţie
zat mai mult cu 110 000 tone cărbune net, 128 000 to­ pentru obţinerea de produc­ dezvoltării sectorului zoo­
ne fontă, 170 000 tone oţel, cu peste 50 la sută mal ţii ridicate. Cantitatea de care dispunem. Analizele e- rea gradului de consumab'li- tehnic, care în prezent deţi­
multe mase plastice, 40 000 mc prefabricate şi alte lapte marfă este, în medie, fectuate de organizaţia de tate şi digestibilitate a fura­ ne mai puţin de 30 la sută
de peste 800 1 pe cap de
nroduse. vacă, ceea ce a permis uni­ partid şi consiliul de con­ jelor s-a cumpărat o tocă­ în structura producţiei glo­
de-al doilea an al cincinalului a ridicat la noi ducere al cooperativei agri­ bale a cooperativei, vom a-
te potenţialul economic al judeţului, prin materia­ tăţii să livreze suplimentar cole evidenţiază rezerve în­ toare cn care se poate pre­ sigura ca în următorii ani,
para zilnic hrana necesară
lizarea unui volum de investiţii de peste 2,5 miliarde fată de planul anual mai semnate de creştere a pro­ furajării a 500 vaci. aşa cum subliniază documen­
mult de 15 000 1. In acelaşi
lei. Prin eforturile constructorilor, care au depăşit cu ducţiei şi a veniturilor. Pro­ tele de partid, zootehnia să
1 la sută sarcinile pe 1972, u fost construite şi puse timp, s-au valorificat aproa centul de natalitate este în­ îndeplinirea şi depăşirea ocupe ponderea cea mai
a
în funcţiune noua mină Livezeni, furnalul nr. pe 53 tone carne, revenind prevederilor pe 1973 — 400
9 şi banda nr. 3 de aglomerare de la Hune­ ca producţie marfă peste că nesatisfăcător, iar în e- bovine şi 1 980 hl lapte li­ mare în producţia agricolă
11 000 kg la suta de hecta­
doara, precum şi alte obiective industriale şl agro­ re. Adăpostirea şeptelului feotiv mai avem animale cu vrat la fondul de stat — au a unităţii, fiind posibil ca
zootehnice, mii de apartamente. nu ridică probleme, în anul randament necorespunzător. creat toate premisele. Co­ în 1975 să obţinem cel pu­
Rod al abnegaţiei şi dăruirii în muncă a tuturor co­ In vederea îmbunătăţirii sub­ muniştii Maxim Carmăzan, ţin 50 la sută din producţia
lectivelor din judeţ, bilanţul de prestigiu pe 1972 trecut construindu-se un Laurean Sorinca, Elena Ne­
grajd pentru 150 capete bo­
constituie o temelie solidă pentru demararea optimă stanţiale a activităţii fermei grită, Ana Laurean şi Maria globală a C.A.P. din secto­
a producţiei în noul an, baza trainică de pornire spre .HUNEDOARA. Noul şl modernul laminor de strmă — linia de vine. De asemenea, este re­ zootehnice, s-au stabilit o Negrită, cooperatorii Dumi­ rul zootehnic.
succese mai mari în bătălia pentru îndeplinirea cin­ răcire. zolvată problema alimentă­ serie de măsuri care vizează tru Haida, Teofii Moise, Pe­ ANANIE GHEARA
reproducţia, selecţia şi va­
tru Magda, Iuţea Gheara,
V. cinalului înainte de termen. rii cu apă a fermei. lorificarea mai deplină a po­ Lucretia Dumitru, care lu­ secretarul
w Eforturile depuse de coo­ tenţialului fiecărui animal crează cu multă tragere de organizaţiei de partid
peratori, Îndeosebi de cei ca­ printr-o bună furajare, adă- inimă în sectorul zootehnic, TRAIAN SUBA
.......... ..............
Demaraj optim spre cotele nceputul celui de al re lucrează Sin sectorul zoo­ postire şi îngrijire a între­ unii fiind îngrijitori de 6*—14 preşedintele C.A.P.
gului efectiv. Prin finaliza­
ani, depun strădanii susţi­
8 treilea an al actua­ obţinerea unor venituri su­ rea măsurilor propuse este nute pentru a-şi realiza cu TEODOR SOLOMON
tehnic, s-au concretizat în
lului cincinal a gă­
posibil ca în anul acesta să
cinste sarcinile de produc­
inginer-şef
sit, alături de celelal­
maximale a le din judeţ, şi colectivul perioare celor planificate. dublăm producţia de lapte, ţie ce le revin. La cursurile şeful fermei zootehnice
Ing. MONICA MIAT
te întreprinderi industria­
Faţă de 771 000 lei, cît s-a
agrozootehnice el îşi perfec­
Iar în anii viitori să obţi­
de salariaţi de la întreprin­
(Urmare dîn pag. 1) timentele fizice nominalizate zate pe forţele şi posibilităţile derea de prefabricate din
mai multe, mai diverse, iar co­ noastre, prin urmare vor fi beton Bîrcea în plină des­
titi ca oricînd. Vom fi printre lectivul nostru de forestieri îndeplinite cu toată certitudi­ făşurare de forţă. Hotărîrea
primii din judeţ care ne vom s-a angajat să îmbunătăţească nea. fermă a muncitorilor de aici
realiza sarcinile la export. în continuare şi indicatorii de Notate lapidar, acestea ar fi de a face totul pentru rea­ Competenţa organului sindical
Continuăm discuţia cu tova­ calitate — ne spunea tovară­ primele sublinieri ale pornirii lizarea integrală a sarcini­
răşul luliu Dicu, şeful servi­ şul Ioachim Dănilă, şeful ser­ la muncă în acest an hotărî- lor de plan pe 1973 se ma­
ciului plan. viciului exploatare de la tor pentru îndeplinirea cinci­ terializează, încă din prime­
U.E.I.L. Orăştie. nalului înainte de termen, în le zile, in frumoase succese.
— Fată de planul iniţial la
producţia marfă, cota maximă La sortimentele de bază, ce­ cele trei întreprinderi din O- Cu mult avînt şi entu­ să se facă mai
a fost ridicată cu aproape 50 le mai solicitate de industrie, răştie. Dar sublinierea cea mai I ziasm au ocupat locurile de
milioane lei. Această cotă o cum ar fi ¡^buşteni gater răşi- esenţială este cea a entuzias­ muncă echipele conduse de
vom realiza fără nici o aba­ noase, buşteni fag, cherestea mului şi hotărârii unanime cu Constantin Bîrsan, Sabin
Coroiu, Iustin Loghin de la
care s-a pornit la muncă. Sar­
tere. de fag, lemn de mină răşinoa- cinile de plan defalcate pe zi, secţia tuburi premo, Maria
— Din anii trecuţi cunoaş­ se, lobde industriale şi multe schimburi, echipe se îndepli­ Lazâr, Elena Neacşu, de la
tem că în fabrica dumneavoas­ altele, indicatorii de plan s-au nesc ritmic, la un, nivel de secţia armături, Dumitru Ni- activitate a
tră, ultimul trimestru, ultime­ stabilit la limita maximă, prin calitate superioară. Este o ga­ cula, Vasile Ianohiş, Denes
le luni erau cele de asalt ma­ hotărîrea unanimă a colectivu­ ranţie a succeselor ce se vor Kovacs, Nicolae Antonesi, j
siv pentru îndeplinirea sarcini­ lui nostru de forestieri din înregistra în acest an 1973 — de la secţia prefabricate.
lor de plan. Acum este ştiut toate sectoarele de exploata­ In ansamblul măsurilor pre­ In ţara noastră, sindicatele majore ale producţiei şl ale staţiuni balneoclimaterice, din­ vagabonda, se apucase de fu­
că secretarul general al parti­ re. Dezbătute cu toţi comu­ căruia îi revine un rol de ma­ conizate pe, anul curent de au un loc bine definit în ca­ muncii, ale vieţii salariaţi­ tre care la 20 11 s-au acordat rat. L-am chemat pe Ion Dută
dului a indicat ca eşalonarea niştii, cu salariaţii din parche­ ximă însemnătate pentru ceea conducerea întreprinderii drul colectivelor de muncă, lor. îndreptar preţios în mun­ bilete pentru întreaga fami­ — dealtfel un bun muncitor
planului să fie mai mobiliza­ te, cifrele de plan ale acestui ce ne-am proipus cu toţii: în­ s-au avut în vedere posibl- ©le constituind o verigă pu­ că ne este programul elabo­ lie. Muncitoarea Molnar Iuli­ — la comitetul sindicatului şi
toare în primele luni şi tri­ an au la bază un angajament deplinirea planului cincinal ternică, permanentă, în orga­ rat de Conferinţa Naţională a an a, turnătorul Gojan Ludo­ am discutat despre soarta fiu­
mestre, făcînd loc, astfel, de­ unanim, nestrămutat, sînt ba­ înainte de termen ! nizarea şi desfăşurarea pro­ partidului, ,pe care ne stră­ vic, curăţătorul Gheorghe Io- lui său, despre metodele de
păşirilor de plan, atingerii — cesului de producţie, în edu­ duim să-l transpunem exem­ vănescu, preparatorul Gheor­ educaţie prin care să-l rea­
în ultimele luni — a parame­ înoadrull.P.B. BTreea carea oamenilor muncii, în plar în practică, în viată. ghe Nanciu slnt doar clţiva ducă pe drumul cel bun. A-
trilor ceruţi de producţia a- viaţa socială a acestora. Or­ Călăuziţi de aceste docu­ dintre cei care şi-au îngrijit cum copilul îşi vede de şcoa­
nului viitor. Care este situa­ ganul sindical, ale cărui aitri- mente de excepţională valoa­ sănătatea prin bilete date de lă, se îndreptă, cum se spu­
ţia, în această direcţie, în a- buţiuni au fost subliniate în­ re, ne preocupăm să cultivăm sindicat şl s-au întors refă­ ne. La fel am procedat cu
cest an ? — îl întrebăm pe to­ Construcţii metalice pentru Măsuri operative, că o dată la Conferinţa Naţio­ tot mai mult la muncitori in­ cuţi la locurile de muncă. muncitorul Ion Rain care a-
varăşul Iulian Dicu. nală a partidului, are sarcini teresul pentru muncă, pentru In faţa organului nostru vea un caz similar. Similar —•
importante, multiple, a căror
— Eşalonarea planului s-a eficiente pentru rezolvare impune competenţă înfăptuirea sarcinilor de plan, sindical stă sarcina de mare adică bun — a fost şi rezul­
făcut mult mai judicios. Nu e- agregatele siderurgice şi responsabilitate, exigenţă să le transmitem simţul da­ răspundere de educare a sa­ tatul.
xistă acele mari diferenţe în­ toriei şi hotărîrea de a lucra lariaţilor, sarcină trasată de Mă opresc aici cu exem­
tre trimestre. Iată: 24 la su­ desfăşurarea şi înţelegere muncitorească. mai bine, aşa cum ne îndeam­ Programul de educaţie comu­ plificările din activitatea co­
tă — în primul trimestru, cîte Sindicatele trebuie să milite­ nă partidul, secretarul nostru nistă a maselor adoptat de mitetului sindicatului din sec­
ze consecvent — pe multiple
25 în trimestrele II şi III şi 26 HUNEDOARA. Acţiunea ce se desfăşoară în Com­ general, tovarăşul Nicolae Plenara C.C. al P.C.R. din no­ ţia turnătorie I a U.V. Călan.
în trimestrul IV. Aceasta a- binatul siderurgic Hunedoara pentru realizarea cu for­ normală a planuri — la realizarea sar­ Ceauşescu. In acest scop fo­ iembrie 1971. In această di­ Ştim c§ nu am făcut tot ceea
vînd în vedere şi specificul ţe proprii a unui cît mai mare volum de maşini, uti­ cinilor de producţie, să rezol­ losim, pe lîngă discuţiile des­ recţie, pe lîngă formele amin­ ce trebuie, tot ceea ce ne stă
întreprinderii noastre. Avem laje şi instalaţii este puternic susţinută de colectivul ve, cu tact şi răspundere, chise, de la om la om, prin­ tite — gazeta de perete, cea în putinţă şi ne cade în com­
producţia toată nominalizată, secţiei construcţii metalice. In cursul anului trecut, a- procesului de toate doleanţele masei de sa­ cipiale, gazeta de perete şi satirică şl brigada de agita­ petenţă. Dar ne vom strădui
conducătorii proceselor de pro­ cest colectiv a realizat, peste prevederile de plan, mai lariaţi, să se preocupe de a- gazeta satirică, brigada artis­ ţie — am organizat cercuri să ne îmbunătăţim activitatea,
mult de 130 tone confecţii metalice, necesare construc­
ducţie cunosc indicatorii pla­ producţie * I sigur-area unor condiţii opti­ tică de agitaţie. Gazeta sati­ de educaţie socialistă, frec­ s-o ridicăm la nivelul sarcini­
nului, ştiu ce au de făcut pe ţiei furnalului nr. 9, precum şi reparaţiilor capitale la me de muncă şl de viaţă rică „Ariciul" nu-i iartă pe ventate de toţi salariaţii care lor ce ne revin, al atributiu-
secţii, schimburi şi echipe. De­ furnale, caupere, cuptoare Martin şi cu propulsie etc. muncitorilor, să acţioneze cei care fac nemotivate sau nu sînt cuprinşi în vreuna nilor lărgite cu care sînt in­
altfel planul lunar este pre­ Pentru noul an, muncitorii Ioan Savu, Nicolae Moise, competent şi autoritar în di­ dau lucru de calitate neco­ din formele învăţămîntului de vestite organele sindicale. Va
lucrat şi dezbătut cu colecti­ Ion Roşianu, Angliei Alic, Gheorghe Gostan, Ionel Ma- lităţile reale care să asigu­ recţia educării oamenilor, respunzătoare, încondeindu-i partid. Pînă acum s-au predat
vul de muncă cu ocazia adu­ teescu şi ceilalţi lucrători ai secţiei s-au angajat să re creşterea rapidă a eficien­ creşterii gradului lor de con­ în caricaturi sugestive şi epi­ opt teme, între care amintim : trebui să ne exprimăm mai
nărilor grupelor sindicale — sporească volumul şi complexitatea tehnică a con­ ţei economice. Astfel, a fost ştiinţă. Ne cunoaştem bine grame caustice, iar brigada „Rolul familiei în educarea curajos şi mai autoritar per­
ni se răspunde. strucţiilor metalice necesare investiţiilor şl reparaţi­ asigurată încă de la sfîrşi- atributiunile, sarcinile, răs­ artistică de agitaţie le dedi­ sonalitatea, să milităm mal
ilor capitale. punderile, dar trebuie să re­ că melodii adecvate prin care copiilor", „Munca — izvor al
— Producţia de masă lem­ V. GRIGORAŞ tul anului trecut repararea cunoaştem că nu acţionăm activ şi mai energic pentru
noasă ce se va realiza în par­ coresp. voluntar tuturor utilajelor şi instala­ întotdeauna cu oportunitate le combate atitudinile, com­ demnităţii umane" şi altele. înfăptuirea sarcinilor de pro­
portamentul.
chetele U.E.I.L. Orăştie este ţiilor, introducerea în pro­ şi hotărîre pentru realizarea De asemenea, organizăm dis­
mai mare ca anul trecut, sor- ducţie pentru a fi rodate, lor. Estp necesar ca organul Dar pretinzînd oamenilor cuţii cu unii salariaţi care au ducţie la termen şi de bună
a unor tipare noi pentru să lucreze mal mult şi mai calitate, să slujim cu cinste
prefabricatele nominalizate sindical să-şi .facă mai mult bine, să fie modele în viata abateri de la normele de eti­ interesele masei largi de oa­
în planul pe acest an. In ve­ simţită prezenţa, competenţa, socială, să se înscrie neabă­ că socială sau care neglijea­
derea continuităţii ritmice a în întreaga activitate a co­ tut în limitele stricte ale eti­ ză educaţia copiilor. Sîntem meni ai muncii pe care-i re­
(Urmare din pag. 1) industria republicană produ­ In acest domeniu, ne pre­ producţiei, s-au luat măsuri lectivului de muncă pe care-1 cii şi echităţii socialiste, noi prezentăm.
cem reductori, peste 25 de ocupă atît respectarea con­ pentru aprovizionarea din reprezintă. Este necesar, de bucuroşi să constatăm că a-
acest scop, s-au stabilit mai subansamble pentru maşina tractelor cît şi creşterea efi­ timp cu materii prime şi asemenea, ca organul sindi­ le şi satisfacem doleanţele cu semenea discuţii dau bune re­ DIONISIE MUNTEAN
care ni se adresează, căutăm
multe măsuri care vizează, de cusut industrială şi alte cientei. Acum se fac mai materiale. cal să fie ajutat şi îndrumat zultate. Iată un exemplu —
de fapt, perfecţionarea între­ produse. Avînd în vedere multe studii pentru creşterea O deficienţă care s-a sem­ mai atent de comitetul de sâ-i înţelegem Şi sS-i ajutăm. fiul muncitorului nostru Ion preşedintele
Cei mai merituoşi sînt ajutaţi
gii activităţi- Paralel cu lup­ experienţa acumulată, am rea- valorilor produselor destina­ nalat încă din anii prece­ partid, să colaboreze mai Dută apucase pe o cale greşi­ comitetului sindicatului
ta pentru timp, anul acesta nalizat posibilităţile existente te exportului şi, mai ales, a denţi, a fost la sectorul de strîns cu organizaţia de tine­ să primească locuinţe confor­ tă : nu mai mergea la şcoală, din secţia turnătorie I
tabile, să beneficieze de bile­
vom acţiona mai insistent în pentru creşterea productivită­ produselor din metal. Vrem desfacere, unde produsele ret din întreprindere, din te de odihnă şi tratament. a U.V. Călan
vederea diversificării pro­ ţii muncii şi îmbunătăţirea şi trebuie să realizăm mai' finite nu erau depozitate şi secţie. Numai în anul 1972 prin gri­
ducţiei şi pentru dezvoltarea calităţii. Ca să răspundem mult şi mai eficient decît a- expediate în timp util, în In ceea ce ne priveşte, co­ ja organului nostru sindical,
colaborării cu industria re­ mai bine sarcinilor care ne nul trecut. concordantă cu cerinţele mitetul sindicatului de la sec­ peste 100 de muncitori din A
publicană. Mai multe măsuri revin pe linia valorificării — Deci, în toate domeni­ producţiei, creînd aglomera­ ţia turnătorie I a U.V. Călan cei peste 700 cîţi numără sec­
ile, eficienţa maximă ! rea în depozite, blocînd li­ şi-a orientat atenţia, în ulti­ ţia, au primit bilete de odih­ In discordanţă cu spiritul
— Nici nu se poate alt­ niile tehnologice şi căile de ma vreme, spre problemele nă şi tratament în diferite
fel ! Ne aflăm în anul hotă­ acces, producînd perturbări
râtor al cincinalului. Fiecare în procesul de producţie a de buni gospodari
Criteriul creşterii salariat din industria locală secţiilor. In vederea elimină­ Lucrări de sezon In livezi Anul oare s-a încheiat de ci- pasivitatea de care au dat do­
are datoria să acţioneze cu
toată competenta pentru în­ rii acestor deficiente au fost teva zile a fost bogat în reali­ vadă preşedinţii, brigadierii, in­
adoptate o serie de.măsuri.

zări
şi
pentru
lucrătorii
ogoa­
din
deplinirea exemplară a pla­ Astfel s-a format un colec­ LĂPUŞNIC. In vede­ Intre altele, s-au fă­ relor, la principalele culturi ob- ginerii şefi şi cooperatorii îngă­
unităţile
amintite,
peste
eficientei - caracteristică nului şi valorificarea eficien­ I tiv din cadrele de conduce­ rea obţinerii unor recol­ cut cîte două stropiri ţinîndu-se producţii plan. superioare duinţa manifestată de consiliile
de
prevederilor
Deşi
tă a rezervelor interne. Eu
populare faţă de coi ce se fac
fost
trecută
de
apreciez că se poate realiza re ale întreprinderii care să te sporite de fructe, la împotriva dăunătorilor la toamna în lunile a noiembrie capri­ şi vinovaţi limitele decalarea eu mult
intervină şi să găsească ce­
cioasă,
C.A.P. Lăpuşnic se a-
peste
stabilite
unor
a
peste 2 200 pomi şl se
mai mult şi mai bine. le mai bune soluţii de eli­ cordă grijă sporită apli­ va începe efectuarea tă­ decembrie timpul s-a menţinut acţiuni de maximă însemnătate
dominantă a activităţii — Vor intra în funcţiune minare a acestor aglomerări, cării lucrărilor de sezon ierilor şi fertilizarea li­ lucrărilor continuării hotărăsc cîmp a pentru De soarta producţiei că agrico­
în
favorabil
care
soarta
este
nici
neînţeles
le.
noi capacităţi de producţie? a fost adoptată o nouă în livezi. vezii. recoltei acestui an. Ca urmare, organele agricole judeţene nu
unităţilor
— Desigur, vom pune în schemă de depozitare, s-au în majoritatea s-au eliberat agri­ au intervenit cu promptitudine
terenurile
de
cole,
industriei locale pentru noi problema deose­ reorganizat formaţiile de resturi vegetale, s-au efectuat ajunsuri, de tolerînd cu uşurinţă
în curmarea unor astfel de ne­
funcţiune noi capacităţi. Dar
lucru la nivelul cerinţelor,
pe
suprafeţele
arături
stabilite
situaţii
celor
natura
amin­
bită care solicită multă aten­ iar graficul de mişcare a şi s-a acţionat energic la trans­ tite.
ţie este folosirea raţională a trenurilor a fost revăzut. portul îngrăşămintelor destina­ Este o cerinţă imperioasă ca
te fertilizării solului.
an
pentru
celpr existente, dezvoltarea După cum s-a desprins din Pe agenda cooperatorilor şi în acest Înainte hotăritor termen a
realizarea
de
se referă la lărgirea gamei resurselor locale şi asigură­ şi modernizarea acestora cu cele arătate, aceste posibili­ mecanizatorilor din unele loca­ obiectivelor din actualul cinci­
lităţi se întîlnesc însă şi o serie
nal să fie mobilizate toate re­
bunurilor de larg consum, rii unor materiale necesare forţe proprii. Ne-am propus tăţi luate în calculele de e- de „goluri", care fac notă dis­ zervele de sporire a producţiei
spiritul
mai ales în ramurile chimică altor unităţi ale economiei ca în acest an să asigurăm, ficientă determină buna rit­ cordantă cu găsindu-se de buni agricole, să se pregătească te­
şi
încă
gospodari,
şi confecţii metalice, unde locale, s-a început încă din prin autodotare, maşini şi in­ micitate a producţiei, creş­ acum in restanţă lucrări a că­ meinic de pe acum bazele re­
pînă acum nu s-au obţinut anul trecut o largă acţiune stalaţii în valoare de circa terea rapidă a productivită­ ror finalizare a fost raportată coltei anului 1973. Materializa­
rea
rezultatele aşteptate. Atît în pentru diversificarea şi îmbu­ 3,5 milioane de lei. ţii muncii prin adoptarea u- în lunile noiembrie sau decem­ pune unui faţa asemenea deziderat
organizaţiilor
în
de
brie ale anului trecut (I).
acest domeniu cît şi pe linia nătăţirea activităţii în ramu­ — Din relatările dumnea­ nor forme superioare de or­ Sub paravanul aşa-ziselor partid de la sate, a consiliilor
comunale
colaborării cu industria re­ ra materialelor de construc­ voastră rezultă că este un ganizare a producţiei şi a „cauze obiective“, la cooperati­ populare unităţilor şi a condu­
sar­
agricole
cerilor
publicană urmărim să reali­ ţii. Ca urmare, s-a perfecţio­ an cu mari răspunderi. muncii. La aceste măsuri se vele agricole din Ilia, Unirea, cina de a se preocupa cu în­
zăm cît mai multe valori din nat procesul de fabricare a — Tocmai acest aspect do­ adaugă şi altele care vizea­ Burjuc, Pricaz, Aurel Vlaicu şi treaga răspundere de eliberarea
Geoagiu
tărăgănat
în
aceeaşi tonă de materiale. cărămizilor şi se asigură ma­ ream să-l subliniez. In toate ză sporirea exigentei şi con­ inadmisibil s-a încheierea unor mod neîntîrziată a tuturor suprafe­
lu­
Acest lucru presupune o pre­ teriale sortate şi spălate pen­ unităţile noastre trebuie să trolului la recepţia şi folo­ crări care privesc recolta anu­ ţelor. de efectuarea ogoarelor şi
—
fertilizarea
terenului
acţiuni
lucrare superioară a metalu­ tru prefabricate din beton. se acţioneze cu răspundere sirea materialelor, . întări­ lui trecut şi împiedică pregăti­ decisive in ansamblul măsurilor
rea în bune condiţii a produc­
lui, lemnului şi altor mate­ — Ce obligaţii are indus­ şi competentă pentru rezol­ rea spiritului de ordine în ţiei viitoare. Fie că este vorba ce se aplică în vederea fructi­
a
potenţialului
riale şi îmbunătăţirea calită­ tria locală fată de beneficia­ varea problemelor majore, gospodărirea mijloacelor de despre întirzierea peste aştep­ ficării depline pămîntului, cunos­
al
productiv
ţii produselor. rii externi şi cum le va o- pentru ca şi industria locală producţie, măsuri care asigu­ tări a acţiunilor de înmagazi- cut fiind că principalul criteriu
nare a recoltei sau de eliberare
— Acestea sînt cerinţe nora ? a judeţului Hunedoara să se ră un demarai bun în rea­ a tuturor suprafeţelor, pînă la de apreciere a eficienţei activi­
pentru toate întreprinderile? — Anul acesta avem sar­ integreze în efortul general lizarea sarcinilor de plan pe ultimul hectar de resturi vege- tăţii desfăşurate de lucrătorii
— Absolut! Sînt atribute cini la export cu circa 40 la pentru ritmicitate, calitate şi acest an. | tale, de ignorarea fertilizării ogoarelor îl constituie producţii­
generale. In colaborare cu sută mai mari decît în 1972. eficienţă. Uzina chimică Orăştie : Instalatorul loan Cintlroiu şi sudorul I sau a efectuării ogoarelor, nu le ce se obţin la unitatea de
AL. MODY Aurel Bildea, evidenţiaţi in întrecere. | se poate trece cu vederea peste suprafaţă.