Page 11 - Drumul_socialismului_1973_01

DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 595 @ SIMBĂTĂ 6 IANUARIE 1973
graaaæg£g?i3zragag73E3ffgaz^ 'igg&fosgarTi

—- — Rădăcinile le-am evaluat judicios
1

Un tînăr confrate (aflîn- una în alta Iese Ia Iveală că \
du-mă la cumpăna apelor îmi nici nu-l citise. Tot astfel l resursele spre a reali/a
îngădui sâ recunosc tinereţea „nu-i plăcea" nici Macedon- /
altora) ml-a mărturisit admi­ ski, nici Cantemlr, nici Ar- 1
raţia sa entuziastă pentru ghezi, nici Ureche, vornicul, i
scrierile lui Mlchel Butor şl Şi tot aşa, alt amic îmi spu- i cu succes planul pe 1973
- mai mult - intenţia sa de ne fericit că a dat nu ştiu i
a debuta cu un volum de pro­ cîte mii pentru o excursie In ţ
ze în maniera acestuia. Eu în­ Japonia, li înţeleg automulţu- t
sumi am o admiraţie aparte mirea: nu e de lepădat să HUNEDO Anul acesta, în faţa pro­ bazate pe materie primă iei
pentru literatura franceză, lu­ străbaţi asemenea postată din \ ducătorilor de bunuri mate­ tină şi la îndemînă oricînrl,
cru oarecum tradiţional la lume. Dar ceea ce m-a întris- l riale, în faţa tuturor oame­ realizînd produse convena
noi. Intimplător însă, după tat şi de data aceasta a fost i nilor muncii stau sarcini bile ca preţ şi calitate unui
Michei Butor nu mă prea o- descoperirea că omul meu 1 deosebite In industrie, co­ număr cit mai mare de gos
mor cu firea, deşi romanul încă nu-şi atinsese fruntea de ^ Cîniee pentru lectivele au pornit cu hotă- podine. Totodată, vom extln
său Renunţarea, privit meşte­ lespedea sub care odihneşte ^ rîre in realizarea acestor de sistemul bucătăriei do
şugăreşte, îmi pare o carte la Putna Ştefan Voievodul, că .• sarcini sporite. Unităţile de bloc.
remarcabilă. Dar asta e, la încă nu se înfiorase la picioa- \ Poate Ia noapte ninge.. străini servire au datoria să le a- In sezon vom intensifica
urma urmelor, o chestiune de rele mojestăţli lipsite de tru- l sigure producătorilor de bu­ preocupările pentru procura­
gust, aşa că nu găsesc nimic fie a Pietrelor Doamnei, că în- ! Bătrînii nuri materiale o servire rea, producerea şi desface-
nefiresc în admiraţia confra­ că nu văzuse cu ochii Iul pe ) înveşmîntaţi promptă şi civilizată, o apro­ . rea unor produse specifice,
telui meu pentru acest autor. ce temeiuri au înălţat corn- ^ ...Cobora in fiecare an din munţi şi văi, cu mic cu ma­ chipuri de demult, a fetelor în cuvinte înţelepte vizionare oplimă. vara — o gamă diversificată
Se întîmplă în - schimb altce­ patrioţii săi un Monument al i adincul muntelui cu genele re, Frunţile iernii se arătau cu fuiorul linii şi al poveş­ citesc Colectivul T.A.P.L. Deva de răcoritoare, toamna —
va. Să lăsăm deoparte faptul Electrificării Ia Vidraru. 1 încărcate de promoroacă, cu strălucinde, peste fiecare a- tilor cu Feţi-Frumoşi prins în palma pămîntului se numără printre cele care produse specifice sezonului în
că el porneşte la drum cu in­ '* Unora ca aceştia le lipseş- ^ cojocul gros de omăt în spi­ şezare, dîndu-i chip nou. Ca­ la cingătoare, a femeilor în­ viitoarele roade... sînt chemate sâ răspundă cu toate unităţile.
tenţia precisă de a semăna te ceea ce aş numi „senti- i nare. Povesteau bătrînii, la se cu cuşme albe, garduri călzind cu bucurie la sini promptitudine la solicitările Evident, sarcinile de plan
cu altul, de a nu fi el însuşi, mentul rădăcinilor": acea gura sobei. aţiţînd cu învăluite în zeghe miţoase, pui de om răsăriţi în lumina Grea palmă întinsă producătorilor de bunuri ma­ sporite se reatizează cu oa­
sub soare nou
ceea ce înseamnă că n-are conştiinţă, uneori activă, al- ţ vreascuri văpaia jucăuşă, ţarina mîngîiată de duna primei zăpezi. Iarna femeilor imi e ţara rotundă... teriale, ale celorlalţi locui­ meni calificaţi şi competenţi
şanse să ajungă prea depar­ teori latentă, întotdeauna în- i cum o întîlneau în cîte-o zi caldă de fulgi, pomii cu trei încălzind cojoace şi arzînd tori ai municipiului Deva şi Şi îd această direcţie, a ca
te. Mi s-a părut însă mai în­ să prezentă, a permanentei , de toamnă prin desişul pă­ rînduri de crengi albe şi de zahăr la ţuica fiartă bărba­ Palmă cu linia vieţii oraşului Simeria, în această lificării oamenilor necesari
tristătoare descoperirea că a- aderenţe la solul şi trecutul 1 durii. rătăciţi la lemne ori gheaţă, munţi pierduţi în ţilor, veniţi de la■ lucru şi Carpaţii sferă a servirii, Tocmai pri­ unităţilor de desfacere, noi
junsese la Michsl Butor nu patriei. E un sentiment funda- ^ Ia vînat. Iarna nu glumea. cerul de zăpadă — cînlec de năpădiţi de zburdălnicia co­ - inel de piatră' vind prin prisma asigurării ne înscriem într-o acţiune
printr-o evoluţie firească, ci mental fără de care oricine i Le aşternea dintr-o dată în basm şi de bucurie... piilor. in care ne descifrăm unor- servicii calitativ supe­ continuă. Anul trecut am
după ureche, sau prin salt, a- riscă să rămînă mereu la cî- J cale ţundra albă şi miţoasă. Iarna bărbaţilor — răsă­ Şi a copiilor. A lor în pri­ frămîntata istorie... rioare, ca şi prin cea a spo­ şcolarizat prin şcoli comer­
dică fără să parcurgă în teva palme bune depărtare ţ Miţele i se agăţau în brazi, riţi în preajma ei şi gonind mul rînd e bucuria zăpezii, Lipiţi-vă tîmplele ririi continue a populaţiei ciale 15 lucrători care în
prealabil teritoriul propriei sa­ de adevărata cultură. ^ pe căciuli, pe frunţile cailor, sălbăticiunile stîrnite de a jocului de fulgi, a poveş­ de huma dulce-a doinelor municipiului, colectivului nos­ prezent exercită meseria de
le culturi. Nu-mi place Ion peste tot. îşi dezvelea biciul geros spre aşezările tilor scrise noaptea cu lite­ sub care dorm tru i-a revenit pe 1973 un ospătar în unităţile noastre.
Ghica, mi-a spus, dar din RADU CIOBANU *| chipul vătuit de cojoace, cu calde, 'de vrajă şi fum. re de gheaţă la ferestre. A bunii mei... plan de producţie mai mare Planul de şcolarizare pe a-
obrajii sărutaţi de ger, cu Iarna bătrînilor slrînşi la omuleţilor de zăpadă şi a Şl vă vor creşte-n suflete cu 11 la sută faţă de anul cest an prevede că alţi 15
ochii fierbinţi. Şi o lua la lumina cu miros de brazi gheţuşului, a săniuţelor ros­ - ¡nalte - trecut. O creştere substan­ absolvenţi de şcoală profesio­
fugă, întinsă pe o aripă de arşi a jarului şi depănînd a- togolite pe derdeluş şi a ne­ iubirea şi cintul... ţială prezintă în cadrul cifrei nală vor lucra încă în 1973
vint. Nimeni n-o ajungea. mintiri fabuloase cu zmei şi ostenitelor bătăi cu zăpadă. totale do plan ponderea pro­ în unităţile T.A.P.L. Deva. In
Tuturor le pişcă obrajii şi zîne din poveşti, cu animale Iarna poveştilor şi a bucu­ Ascultînrlu-mi ducţiei proprii — 34 la sută afară de aqeasta, calificăm la
le trimitea din înalturile din de spaimă, cu Feţi-Frumoşi riei. a pluguşorului şi bră­ strămoşii fată de 29,3 la sută anul locul de muncă un număr
care plutea sărutări albe le­ şi comori dezgropate sub duţilor încărcaţi cu de toa­ in al Carpaţilor trecui. mare de oameni pentru me­
neşe — fluturi mii încinşi flăcările jucăuşe în bătaia te. de piatră inel Sarcinile sînt mobilizatoare seria de ospătar. 50 de lucră­
in hora nunţii fără vîrstă. lunii. Iarna bătrînilor aple­ Iarna tuturor. A cerului şi etern încremeniţi dar sînt pe măsura resurse­ tori cu studii între 8 şi 12
Cîteodată o fereca gerul în caţi cu povara zecilor de a pămîntului, a bucuriei şi la un sfat înţelept - lor colectivului nostru. Şi ce­ clase calificăm în prezent la
văgăunile lui rătăcite în ani peste adincul gliei, logo­ a tristeţei. am învăţat le din anul trecut reprezen­ locul de muncă pentru a sa­
munte şi anul prea bătrin diţi cu căldura pămîntului, ...Povestesc şi acum bălrî- istorie şi viaţă... tau creşteri faţă de anul pre­ tisface încă în acest an ne­
n-o mai puica ajunge. O dătător de muguri noi, de nii, la gura sobei, despre Imi creşte-n suflet cedent însă le-am realizat şi voia de ospătari calificaţi a
scotea Anul nou plimbînd-o sămînţă şi primăvară, de ti­ frunţile strălucite ale iernii. setea de viaţă depăşit. reţelei noastre de desfacere.
triumfător în ritmuri ances­ nereţe şi viaţă. Iarna bătrî­ Ascultă copiii cu ochii mari cit setea de moarte Care sînt acele resurse la Colective de muncă cum
trale. în pocnele de bici şi nilor cu tinereţea aplecată de mirare şi visează pirtia a străbunilor mei daci care vom apela ? Diversifi­ sînt cele de la restaurantele
plinset de buhai. în veselie in robie şi maturitatea coap­ bătucită de săniiLţă şi omul cu inimi calde carea reţelei noastre de des­ Transilvania, Bachus, Izvorul
de ţurcă şi vers de sorcovit, tă în răsturnări. Cu bătrî- de zăpadă neclădit. desfoliate-n maci... facere, extinderea şi moder­ veseliei, de la bodega
în clinchet de zurgălăi şi neţea străluminată de îm­ Şi adorm din nou murmu- MIHA1 DRAGOLEA nizarea ei, Dealtfel, această Mercur, restaurantul lacto-
zvon de bucurie. Ii ieşeau plinirile răscolirilor lor. Iar­ rînd in vis : poate la noap­ Liceul de cultură acţiune reprezintă o conti­ vegetarian, bufetul Lacto-bar,
în cale. sărutindu-i straiul na femeilor ginditor îndoite te ninge! generală Petroşani nuitate în activitatea noastră. bufetul Piaţă, de la cofetări­
diafan, risipii cu dărnicie pe peste alesăturile culese cu ILEANA LASCU premiul II Anul acesta, vom deschide ile Dacia şi Arta de la labo­
două unităţi specializate, o ratoarele de cofetărie şi car­
rotiserie şi un pati-bar prin mangerie din Deva, de la
care vom desface numai pro­ Feroviarul şl cofetăria Tran­
ducţie proprie. silvania din Simeria înt al­
s
Introducerea meniului-pen- cătuite din lucrători pe care
siune, la toate unităţile care ne bizuim cu toată nădejdea.
au bucătărie proprie va fi o O susţinută muncă politi­
altă modalitate de a obţine că şi de educare desfăşurăm
cu toţi salariaţii pentru a a-
realizări superioare cu deose­
Pîinea din moşi-sfrămo bire la producţia proprie. sigura populaţiei o servire
Anul trecut am experi­
promptă şi civilizată.
mentat desfacerea produselor Acestea sînt citeva din căi­
tip „Gospodina" şi prin uni­ le pe care le urmăm, citeva
Urcăm dealul spre salul La puţini paşi în faţă. pe înapoi. Stolul de păsări a t tăţile O.C.L. alimentara. A- din posibilităţile pe care
acela mic, ascuns intre pă­ cărăruie, citeva vrăbii rup năvălit din n'ou pe miezul } niii acesta vom diversifica le-am evaluat şi sîntem con­
duri. peste care stăpinesc cu ciocurile lor mici din- de piine. ) gama produselor respective, vinşi că, folosindu-le bine, no
capriciile acestei ierni. Că­ tr-un miez de piine căzut — Pîinea... Se cuvine s-o \ continuînd să le desfacem în vor duce la realizarea şi în
răruia îngustă, bătătorită de cine ştie din ce mină. Cind privim cu sfinţenie... Nici- 1 acelaşi sistem mixt, prin uni­ acest an a sarcinilor de plan
paşii oamenilor, apropie sa­ ne apropiem, vrăbiile pără­ cum şi niciodată să nu fie I tăţi proprii specializate şi sporite.
tul. ureînd muchia dealului. sesc pîinea. Zboară. O ridi­ călcată cu piciorul... Din 1 prin unităţile alimentara. MARIN BĂLESCU
In faţă merge moş An­ că cu grijă, o priveşte cu Vom da prioritate reţetelor directorul T.A.P.L. Deva
I drei, unul dintre cei mai ochi calzi. Ceva mai încolo moşi-strămoşi lăudăm pii- l
■ vinstnici săteni. . Povesteşte. de. cărăruie o pune jos, nea... Pîinea cea adevărată, i
cîştigată cu sudoarea muncii /
„Ziua Uroiulul“. \ Din cînd in cind se opreş­ pentru a o feri de paşii oa­
Desen de V. MIHAIIÆSCU te pentru a apăsa pe sem­ noastre — grăieşte în răs- j
\ nificaţia unor vorbe şi ade­ menilor şi a o dărui vieţui­ timpuri moş Andrei. i ACŢIUNE EDUCATIVĂ
\ văruri şi a se face mai bi­ toarelor. Apoi ne continuăm
Posta literară t ne înţeles. drumul spre sat. Privim G. IGNAT | I9AN ŞEU „Chemarea cin- l.UPENI. La Grupul şcolar minerii Văii Jiului au răs­
L tecului“. minier din Lupeni a avut puns chemării partidului de
Valeria Bârgău, George „Gorunul lui Iancu" — Hu­ loc o instructivă şi plăcută a spori producţia de cărbu­
ne în acei ani grei ai răz­
Mai lin, Tortor Dezideriu, Au­ nedoara. Trecînd peste lacu­ întîlnire a elevilor cu to­ boiului.
varăşul Wiliam Szuder, ge-
rel Manta, Virgil Dimoite — nele ortografice care se cer
Hunedoara ¡ Mirón Ţie — Ilia¡ urgent remediate, poeziile neral-colonel în rezervă. Intîlnirea, care a avut o
Steluţa Martin, Eugen şi Ma­ „Imagine", „Zile de lumină", Simt ţara Oaspetele a vorbit tinerilor caldă audienţă, s-a încheiat
cu un program artistic în
ría Linia —Simeria; Vasile „Nu veni" dovedesc certe în­ Brâncuşiana despre acţiunile întreprinse care montajul literar-muzical
de Partidul Comunist Român
Năstuţa — Boita; loan lones- clinaţii poetice. Renunţaţi la in raidurile poporului şi ale
cti — Rin de Mori; Einanojl pseudonimul neinspirat pe ca­ Voi creşte un cînt armatei pentru mobilizarea „Doitana", cintecele şi ver­
Diaconescu — Ormindea; Eu­ re vi l-aţi ales şi trimiteţi Pe măsura acestui pămint Ameţitoare romburi de granit surile cu adine fior patrio­
gen Serendendiuc — Păclişa; semnătura proprie. Cind Din inima Carpaţilor adus, tuturor iorţelor in lupta de tic s-au bucurat de mul!
Petru Selagea — Bulzeştii de Zaharie ITorea — Ţeben. Ochi-mi odihnesc lingă măduva ierbii In cer albasiru-nfipt spre infinit eliberare a României de sub succes.
Sus; Anonim, Silvia Jeleriu Balada „Mu.reşu" are caracte­ înecaţi in furnale şi sonde Străjer la Porţile Săruturilor pus. jugul fascist. Au impresionat TUDOR MUCUŢA
— Geoagiu; Teodor Cionca — ristici ale creaţiei populare o- Pierduţi intre piaiuri şi piscuri profund exemplele de abne­ corespondent
Lupeni
Veţel; Paul Şomăcescu, Vic­ rale. Fluent versificată, poe­ Atunci Nerotitoare cercuri de granit gaţie şi dăruire prin care
tor Solomon — Deva. zia se rezumă la o simiplă în­ Simt ţara, cum inimă bate in mine. In farmecul tăcerii pe o vatră
Redacţia vă mulţumeşte şiruire epică. Cind, Pe-o vatră românească ce-a găsit
pentru frumoasele dumnea­ T. G. — Călan. Prea „inti­ Buzele-mi gustă dulceaţa pămintului, lubirea-n masa liniştii de piatră.
voastră rînduri dedicate ani­ me" poeziile „Ce-mi pasă Cind \
versării a 25 de ani de la pro­ mie?", „Un nume scump", Argintul zăpezilor mă trece în aurul holdelor, Fermecătoare poartă de granit
clamarea Republicii. „Nu mă opri", „Ce-mi pasă Ruginit de frunze, mă limpezesc cu lacrima cerului Prin care trec fiinţele de lut, Aflăm din
de-s umbră sau soare". Oi ti ti Şi atunci
Numai lipsa de spaţiu a fă­ mai mult şi căutaţi să reali­ Fiinţele eterne ce-au iubii
cut ca lucrările în vers sau zaţi imaginile artistice abso­ Simt ţara, cum inimă bate in mine. Şi s-au pietrificat într-un sărut.
proză, în oare domirfă oma­ lut necesare adevăratei poe­ GHEORGHE S1COE
giul creatorilor de frumos a- zii. Liceul industrial de construcţii Deva Ameţitoare romburi... SE RĂSPUNDE „DA" CU 990, 31 -AB-528, 31-AB-497, i
dus patriei şi partidului, să nu P. Droxa — Deva. Mai tri­ premiul III Nerotitoare cercuri... MAI MULTA CHIBZUINŢĂ 31-AB-554, 31 -AB-524. Ajuta- /
ţi-ne să punem „stop" aces- I
poată vedea lumina tiparului. miteţi. Fermecătoare poartă... tor nereguli" — ne roagă ce- l
Brâncuşiene forţe de granit... Numărul căsătoriilor înche­
iate în judeţ între anii 1965— tăţenii străzii Lenin, din O- t
1972 e in uşoară scădere.
GHEORGHE HARĂU Cauzele fenomenului sînt lo­ răştie. ţ
Liceul nr. 2 Hunedoara
Intre periodicele editate Rezultatele cercetărilor în­ clasificare tipologică a statui­ documente inedite culese din Premiul I la concursul judeţean „Tinere condeie" gic explicabile. In anii a- „CADOURI" |
do muzeele de istorie un loc treprinse (amintim aici săpă­ lor drapate provenite din ate­ arhive, aduce noi mărturii ceştia au ajuns la vîrsta că­
important prin amploarea, va­ turile arheologice- de la Ba­ lierele unor meşteri pietrari documentare privitoare la lup­ sătoriei cei născuţi în timpul Locuitorilor Aninoasei ie-au \
rietatea şi v’aloarea contribu­ niţa, Cozia, Micia, Deva, mate­ din capitala Daciei romane, ta muncitorimii hunedorene, războiului sau in primii ani fost oferite daruri din prima l
ţiei la cunoaşterea istoriei pa­ rialele documentare privitoare Ulpia Traiana Sarmizegetusa. condusă de P.C.R., împotriva de după el. zi a noului an. Nu trecuse- i
triei îl ocupă anuarul Mu­ la lupta muncitorimii şi ţă­ Pornind de la descoperirea regimului burghezo-moşieresc Dacă aşa stau lucrurile cu ră decit 5 ore şi jumătate J
zeului judeţean Hunedoara— rănimii hunedorene, conduse unei săbii medievale la Grid, In perioada 1918—1944. încheierea căsătoriilor, la din tinărul an, nu se înche- L
Deva — „Sargetia“, care as­ de P.C.R., împotriva exploatării Radu Popa, în articolul „O spa­ O atenţie deosebită în ca­ desfacerea lor, in schimb, iase nici programul Tv. dedi- t
tăzi a ajuns la al IX-lea vo­ capitaliste), a căror importan­ dă medievală din Valea Stre- drul volumului este acordată s-au hotărit mult mai puţini cat nopţii de revelion, cînd >
lum. ţă depăşeşte de multe ori in­ iului şi citeva consideraţii is­ activităţii desfăşurate de să procedeze. Numărul aces­ aşezarea minerească s-a )
Deşi încă din momentul a- teresul local, au fost concreti­ torice legate de ea" prezintă, „Frontul Plugarilor", organi­ tora a scăzut din 1965 pină „trezit" in întuneric. Pe sem- i
paritiei, în 1937, revista îşi zate în numeroase lucrări ce pe baza documentelor medie­ zaţie condusă de P.C.R., in 1972 de peşte patru ori. ne că cei care răspund de
propunea un profil larg de sînt trecute la sfîrşitul arti­ vale, rolul jucat de cnezii ro­ de la a cărui înfiinţa­ Au contribuit la aceasta le­ iluminatul public au dorit să 1
preocupări, dezideratul aces­ colului. mâni de pe valea Streiului şi re se împlinesc în curînd 40 gile statului nostru care au înceapă surprizele din prime- L
ta se împlineşte abia azi, cînci de. ani. Acestei teme îi sînt fost elaborate în spiritul con­ le ore ale lui 1973. Numai i
istoriei vechi, care în primele consacrate două importante solidării familiei. Dar tot aşa că asemenea surprize au l
două numere a avut prepon­ studii : „Congresele Frontului de sigur e şl faptul că la continuat şi in cursul zilei. !
derenţa, i se adaugă istoria Plugarilor, tribune de afirma­ clasica întrebare a ofiţerului Autobuzele locale, care fac r
evului mediu, istoria modernă 1Â U re a voinţei de luptă a ţără­ stării civile se răspunde da cursa Anlnoasa — Petroşani l
şi contemporană. Este de re­ lIvE 1 nimii din România" de M. după mult mai multă chib­ şi retur, de regulă din ju- i
marcat că antichitatea conti­ i/ii i Cretu şi M. Valea şi „Con­ zuinţă. Aşa se face că şi nu­ mătate in jumătate de oră, '
nuă să ocupe un loc însemnat. tribuţia Frontului Plugarilor mărul celor care solicită des­ au oferit pasagerilor un orar i
Actualul volum, recent ieşit la victoria în alegerile gene­ facerea căsătoriei după un sui-generis: curse din două l
de sub tipar, înmănunchează \ rale din noiembrie 1946" de an-doi de convieţuire s-a re­ in două ore sau chiar ia trei )
studii de istorie veche, medie, voi. 1}î I. Avram. dus cu mult mai mult decit ore. ţ
modernă şi contemporană, rod Enreric Hoxovitz, într-un totalul celor ce solicită acest (
r
a] activităţii de cercetare ar­ amplu studiu, p ezintă munca lucru. „CARTOFII DE ţ
heologică, istorică şi 'arhivisti­ plină de abnegaţie şi dăruire SARMIZEGETUSA" i
că întreprinsă de personalul a maselor hunedorene, care la CU AUTOBUZUL
muzeului şi al arhivelor sta­ chemarea Partidului Comunist DUPĂ... TÎRGUIEU începuse la noi - afirma
tului, precum şi de profesori Descoperirea întîmplătoare a din Ţara Haţegului în sec. Român „Totul pentru front, Vasile Zgîrcea, primarul co­
de istorie din judeţ sau cerce­ unui depozit de vase de pro­ XIII—XIV. totul pentru victorie", alături „La autogara din Orăştie munei Sarmizegetusa — să se
tători de la alte instituţii şti­ vizii dacice lucrate la roata In articolul „Contribuţii pri­ de întreg poporul muncitor unii şoferi se plimbă cu au­ încetăţenească ideea că tre­
inţifice din Cluj şi Bucureşti. olarului, la Costeşti, în zona vind frămîntările sociale din din tara noastră, şi-au înzecit tobuzele pe care le conduc buie să renunţăm la cultiva­
Aceste studii constituie, prin cetăţilor dacice din Munţii O- comitatul Hunedoara după eforturile, dînd dovada unui după tirguieli personale, ba rea cartofilor. Ani de-a rin-
ineditul şl importanţa materia­ răştiei a dat prilejul prezen­ răscoala lui Horia, Cloşca şi înalt patriotism, pentru creş­ chiar şi la frizerie, deşi au­ du! nu obţineam producţii
lelor prezentate, prin ideile tării lor în cadrul unui arti­ Crlşan (1784—1790)“ Mihai terea producţiei industriale în togara este la cîţiva paşi de nici măcar la nivelul canti­
noi şi interpretările persona­ col semnat de L. Mărghitan. Cerghedean prezintă, cu aju­ vederea susţinerii eforturilor frizeria din centrul oraşului. tăţii de sămînţă folosită la
le, o reală contribuţie la cu­ In articolul „Cohors II His- torul unor materiale docu­ României la războiul antihi­ In timp ce îşi rezolvă trebu­ hectar.
noaşterea trecutului istoric panorum la Micia". C. Peto- mentare inedite scoase din ar­ tlerist. rile şi Interesele personale, Se făcea o mare eroare.
mai îndepărtat sau mai apro­ lescu, pe baza cercetărilor în­ hive, un tablou al vieţii so- Volumul, editat în întreprin­ autobuzele sînt oarcate pe Experienţa anului 1972 a de
piat al judeţului Hunedoara. treprinse în ultimii ani la Min­ cial-economice a comitatului derea poligrafică Deva, are ca str, Lenin, lingă ferestrele monstrat că la Sarmizegetusa
Primul studiu al volumului, tia, aduce date deosebit de in­ Hunedoara. principale calităţi o înaltă caselor noastre. Am arătat, se pot obţine recolte bum
aflat sub semnătura dr. doc. teresante privitoare la prezen­ „Craiului Munţilor" — A- tinută grafică, acurateţe a ti­ în scris şi verbal, conduce­ de cartofi - realizindu-se n-
Octavian Floca — cel care a ţa acestei formaţiuni militare vram Iancu — şi epocii sale îi parului, claritate a fotografiei rii autogării această situaţie nroape 14 000 kg tubercu'i ia
fost organizatorul şi directo­ la Micia, de care se leagă, sînt consacrate citeva studii şi un aspect exterior plăcut. si ni s-a răspuns că s-a pus hectar. „Secretul ?" S-a folo­
rul muzeului timp de mai probabil, construcţia băilor pe care le amintim doar cu Apariţia volumului IX al in vedere şoferilor să nu mai sit sămînţă de calitate, s-a
multe decenii, precum şi ini­ romane încă în timpul împă­ titlul : „Protocollum Regii revistei „Sargetia“ se înscrie procedeze astfel, dar că a- fertilizat terenul, cultura a
ţiatorul revistei „Sargetia" — ratului Hadrian. Gimnasii Zalathnensis“ de Iacob ca un succes pe linia valorifi­ ceştia nu respectă dispoziţia fost bine întreţinută. Ca ur­
este consacrat prezentării ac­ Statuile feminine drapate Mîrza, „Organizarea judecăţii cării şi răspîndirii călre pu­ dată. lată şi citeva autobu­ mare, s-au putut livra la fon­
tivităţii de cercetare istorică din colecţia muzeului din De­ şi desfăşurarea procesului în blicul larg a ultimelor rezul­ ze care zi de zi sînt văzute... dul de stat 200 tone cartofi.
a Muzeului judeţean Hune­ va constituie cea mai impor­ satele din Munţii Apuseni în tate ale muncii de cercetare plimbindu-si şoferii inutil, aş- Acum se află în pregătire
doara—Deva desfăşurată în tantă colecţie din ţară din timpul revoluţiei de la 1848“ de întreprinse în judeţul nostru, teptindu-i să-si facă tirpule- recolta anului 1973. Opti­
perioada 1932 -1972, relevîn- punctul de vedere al rarităţii N. Wardegqer şi „Cinci petiţii muncă ce aduce noi şi va­ iile şi alte interese oe stra­ mişti, cooperatorii speră ca
du-se, în special, avîntul luat formelor şi valorii artistice. inedite din 1852 ale lui A- loroase contribuţii la cunoaş­ da noastră : 31-AB-1266, 31- rezultatele să se situeze la
de cercetarea istoriei şi com­ vram Iancu“ de Simion Rete- terea istoriei ţinutului hune- MATYAS IOSIF. „Oţolarii Hunedoarei“. AB-494, 31-A8-994, 31-AB- cote superioare.
plexitatea problemelor studia­ Lucia Ţeposu Marinescu în­ gan. dorean. I
te în ultimul sfert de veac, cearcă şl reuşeşte să facă o Ion Frăţilă, pe baza unor Prof. IOAN CRĂCIUN