Page 14 - Drumul_socialismului_1973_01

,
■3Bra.*«wai^«E«ro Bzaaaam'Mgfcg«<MiaMma&S3«BiM«a«3aMWi?g*jMBaji»^
2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 596 • DUMINICĂ 7 IANUARIE 1973

§§|j Partidul Comunist Român prin aruncarea greutăţilor a- lor de constituire a Frontului acord de colaborare comună
între organizaţiile Frontulu'
llâ! iH®ji¡É
||gj§H fj r AAWjwa î s-a dovedit chiar de la crea­ cesteia pe umerii maselor plugarilor, atît in judeţul Hu­ plugarilor şi MADOSZ. Acor­
muncitoare.
nedoara, cît şi în alte jude­
rea sa a fi singurul partid
yuya 1* situat ferm pe poziţia apărării Hotărirea populaţiei satelor ţe din Transilvania şi Banat, dul încheiat la Ţebea, sub go­
SHlSi intereselor ţărănimii munci­ de a se organiza, pentru a-şi un caracter combativ, cu re­ runul lui Horia şi la mormîntul
toare. Călăuzit de învăţătura îmbunătăţi condiţiile de mun­ vendicări democratice, revolu­ lui Avram Iancu, ca semn de
mnrxist-leninistă, care consi­ că şi de viaţă, şi-a găsit ex­ ţionare. cinstire a luptelor duse în
deră ţărănimea muncitoare presia în adunarea miilor de Creşterea pe plan intern a trecut pentru libertatea şi bu­
principalul aliat al proletaria­ ţărani hunedo-reni, ţinută la pericolului fascist, a agresivi­ năstarea maselor muncitoare,
Cînd vorbeşte despre mun­ tul încărcat de bucuriile a- Mai avem puţin aici şi ne seamnă pentru dumneavoas­ tului în revoluţie, P.C.R., în­ Deva, la 8 ianuarie 1933. La tăţii organizaţiilor fasciste, a fost viu salutat, de mişca­
că, despre meserie, lui Si- dunate pe şantierul luminii. retragem la suborizont, la tră munca ? vingând marile greutăţi ale a- Întrunire, ţăranii care au luat iar pe plan extern a tendinţe­ rea muncitorească din tara
mion Pădureanu i se învă­ Aici am făcut cunoştinţă cu galeria de bază 420. Este — Totul. Adică dacă eu dîncii ilegalităţi în care acti­ cuvîntul s-au ridicat Împotri­ lor revanşarde şi revizioniste noastră. Prin semnarea acor­
luie chipul in lumină. Ţi-e cărbunele şi la scurtă vre­ frumos să ştii că prin mun­ muncesc cu dragoste, aceas­ va, a militat neobosit în anii va politicii de jaf dusă de ale Germaniei hitlerlste şi ale dului de La Ţebea, preciza un
drac/ să-l asculţi, să-i simţi me am şi primit conduce­ ca ta dai front de lucru ce­ tă iubire faţă de muncă îmi crizei eoonomifce pentru orga­ acoliţilor el, a ridicat în faţa ziar al timpului, „drumul ma­
căldura vorbelor pornite din rea unei brigăzi. După doi lor de la cărbune, că deschizi dă iubirea de familie şi bu­ nizarea maselor ţărăneşti să­ guvern pe spinarea maselor maselor celor mal largi pro­ rilor realizări, în cadrul şl pe
inimă. ani. mi s-a cerut să preiau drumul producţiei ! curiile de fiecare zi. îmi dă race şi mijlocaşe, pentru cu­ muncitoare, Împotriva exploa­ blema organizării unei riposte platforma Frontului popular
— Nu ştiu dacă zic bine, o brigadă de pregătiri şi — Cu ce viteză înaintaţi totul. Bănuiţi dumneavoas­ prinderea lor în cadrul orga­ tării moşiereşti, a datoriilor, comune şi hotărîte. O aseme- este deschis".
dar eu aşa cred că munca iată-mă şi azi, după 12 ani, în adîncuri ? tră cită frumuseţe găsesc eu nizaţiilor de masă, conduse Perioada ce a urmat sem­
face parte din însăşi fiinţa în familie cînd plec bucuros sau aflate sub îndrumarea sa. nării acordului de la Ţebea a
mea. Astfel n-aş simţi-o aşa de la şut ? Să vă spun ce­ Lupta comuniştilor pentru fost marcată de o serie de noi
cum o simt. Vedeţi, eu am va : am doi copii — Remus făurirea alianţei clasei mun­ eforturi întreprinse, sub în­
deprins munca la anii ado­ şi Simona. Şi ei sînt fruntaşi, citoare cu masele ţărănimii a drumarea şi conducerea P.C.R.,
lescenţei, pe Şantierul na­ ca şi mine. Ei la carte şi la dobîndtt un conţinut mai bo­ de'către organizaţiile de ma­
ţional de la Salva Vişcu. A- Munca îmi dă foto!“ purtare. Tot muncă, se chea­ gat, mai profund şi cu rezul­ să raliate pe platforma de
colo am văzut şi ce înseam­ ?! mă. Fetiţa e şi preşedintă tate evidente ca urmare a in­ 40 de ani de la luptă antifascistă, printre ca­
nă mineritul. Mai tîrziu, du­ de detaşament de pionieri pe fluenţei pe care luptele revo­ re Frontul plugarilor, de a a-
pă armată, am plecat iar pe clasă. E şi la panoul de o- luţionare ale proletariatului trage în Frontul popular anti­
şantier — la Bicaz. In tu­ noare. Oare asta nu înseam­ din ianuarie — februarie 1933 fascist noi şi noi partide şi
nelul de aducţiune, unde tot în sectorul III, tot la lu­ — Mergem cu 75 de metri nă că şi lor le place să au avut-o asupra dezvoltării organizaţii democratice.
m-am înfrăţit în muncă cu crări de pregătiri. pc lună, dar am realizat şi muncească ? luptei generale a maselor Rod al luptei maselor, or­
alţi mineri, m-am calificat, — Dar munca la pregătiri 90 metri. In anul care a tre­ — Ce doriţi să vă aducă populare pentru democraţie, crearea Frontului ganizate şi îndrumate de co­
adică mi-am insicşit mese­ vă dă satisfacţii ? cut, numai intr-o singură amd în care am păşit de independenţă naţională şi pro­ munişti, succesul forţelor de­
ria de care nu m-am mai — Cum să nu ! Iată, de lună nu am realizat viteza, cîteva zile ? gres social. Eroicele bătălii mocratice obţinut în alegerile
putut despărţi. In 1957, ctnd un an şi jumătate încoace, dar n-a fost vina ortacilor, — Sănătate, ca să am pu­ proletare de la începutul anu­ din judeţele Hunedoara şi
Bicazul era prima noastră împreună cu ortacii din bri­ că noi ne-am străduit. Ne-au tere de muncă. Atunci ştiu lui 1933 an dus la creşterea Mehedinţi în februarie 1939
mare hidrocentrală, şi cind gadă, am pregătit straturile dat de furcă profilul locului că nu-mi va fi ruşine nici prestigiului proletariatului în Plugarilor— a dovedit justeţea punr-tului
nu mai era nevoie de mun­ de muncă, care era foarte de ortaci, nici de familie. faţa maselor şi îndeosebi a
ca noastră, am venit aici, la VII, VIII şi IX, acum pre­ mic, şi greutăţile tectonice. ţărănimii. au dovedit cu de vedere al P.C.R. că în
România existau, în acea vre­
mina Vulcan, avind sufle­ gătim stratul IV în blocul 4. — Ne puteţi spune ce în­ LUCIA LICIU toată vigoarea capacitatea re­
voluţionară a clasei munci­ me, condiţii obiective, favo­
toare, hotărirea- sa nestrămu- rabile închegării unui larg
tată de a lupta pentru apăra­ organizaţie demo­ front popular antifascist care
rea intereselor celor ce mun­ să bareze drumul fascismului,
La Uzina chimică din 0- cesc de la oraşe şi sate. O- al războiului.
răştie sînt numeroase colec­ d-ată cu anul 1933, lupta pen­ Se remarcă în această pe­
tivele pentru care îndemnul tru Front unic muncitoresc rioadă şi o febrilă activitate
„Conştiinţă socialistă, dem­ s-a ridicat pe o treaptă supe­ cratici a ţărănimii desfăşurată de către Frontul
nitate, onoare" a devenit rioară, cu o sferă mai largă, plugarilor sub îndrumarea
deviză de muncă şi viaţă. care creştea pe măsură ce P.C.R., împotriva pregătirilor
Hotărirea comuniştilor de partidul revoluţionar se lega de război. Ca o recunoaşiere
aici de a face din colectivul de masele populare de la ora­ a acţiunii pentru parc dusă
uzinei o familie a muncii ab- şe şi sate pe probleme de In­ de Frontul plugarilor. pre
negate, a corectitudinii, teres vital pentru întregul po­ din România şedinţele acestei orqaniznfii
cinstei a fost îmbrăţişată por muncitor; procesul de dr. Petru Groza, a fost ale«
cu căldură şi de echipa con­ făurire a alianţei între clasa vicepreşedinte al Comitetulu '
1
dusă de lăcătuşul matriţer muncitoare şi ţărănimea mun­ român pentru pace.
loan Itu. Fotoreporterul nos­ citoare presupunea şi rezol­ După instaurarea dictaturi’
tru, Virgll Onoiu, l-a surprins varea acestei probleme de regale, înfnmlîml avalanşa
la locul de muncă, cu o par­ bază a mişcării revoluţionare de măsuri teroriste aie auto­
te din membrii echipei sale, din România, iar succesele pe rităţilor, îndrumat în perma
printre care se află şi loan tărîmul alianţei au urmat, în împotriva avocaţilor hrăpăreţi, nea ripostă putea fi realizată nenţă de P.C.R.. Frontul plu­
Niculescu, Ion Pascu, loan linii esenţiale, succesele pe împotriva strâmbelor legi ale numai în condiţiile ralierii în- garilor a folosit eu pricepere
Cazan, Augustin Lupu, mun­ tărîmul înfăptuirii frontului conversiunii. „Nn trebuie tr-un front comun a tuturor posibilităţile ce îi stăteau la
citori cu o frumoasă condui­ unic al proletariatului. dreptate — să vie lume nouă" categoriilor sociale şi forţelor îndemînă şi a continuat
tă profesională şi morală. In atmosfera de maximă e- — au cerut răspicat vorbitorii politice interesate în propăşi­ în perio-ada febru-arie 1938 —
Ce înseamnă colectivul fervescenţă revoluţionară cre­ ţărani. Demascînd caracterul rea democratică a tării, apă­ 23 August 1944— să acţione­
condus de loan Itu ? Roadele ată în timpul marilor lupte şi substratul de clasă al legi­ rarea integrităţii teritoriale, a ze, alături de forţele democra­
lor conversiunii, precum şi
culese, lună de lună, de a- muncitoreşti din ianuarie— independenţei şi suveranităţii tice, în lupta contra fa'e’smn
ceastă echipă vorbesc de la februarie 1933, .s-au pus baze­ putredul politicianism bur­ ei naţionale. Pornind de la a- lui şi a criminalului războ
:
sine. O dovedeşte şi Vasile le Frontului plugarilor, orga­ ghez, dr. Petru Groza a che­ ceste considerente, comuniştii, antlsovietic.
Perţa, care, crescînd in echi­ nizaţie democratică a ţărăni­ mat ţărănimea să se unească toate celelalte forţe patriotice
pa matriţerului loan Itu, a mii, condusă de dr. Petru pentru a putea deveni o for­ conduse sau influenţate de Experienţa dobîndită în r>ri-
fost ales, în toamna trecută, Groza, eminent om politic şi ţă. „Puterea voastră e mare P.C.R. au înregistrat succese mii săi ani de activitate a
fost fructificată de Frontul
să conducă organizaţia revo­ înflăcărat patriot. In Întreaga — spunea Petru Groza — cu deosebite în mobilizarea ma­ 1
o singură condiţie, să vă u-
luţionară de tineret din u- sa activitate de două decenii, selor la acţiuni în cele mai plugarilor după 23 Auqus
1944, cînd, îndrumată îndea
zină. Frontul plugarilor a urmat cu niţi şi să vă organizaţi... Eu diferite probleme şi în jurul proape de P.C.R.. organizaţia
unor variate revendicări ge­
cred în viitorul vostru". In-
credinţă cuvîntul partidului cepînd din a doua jumătate a neral-democratice, antifasciste, democratică ţărănească şi-a
comunist, conducătorul încer­ lunii ianuarie, s-a trecut la antihitleriste. adus tot mai eficient contri­
cat al maselor muncitoare din înfiinţarea organizaţiilor Fron­ Unul dintre momentele deo­ buţia la lupta pentru reali­
Rezervele de sporire România. mună. Zecile de procese ver­ sebite ale luptei P.C.R. pen­ zarea alianţei clasei muncitoa­
tului plugarilor în fiecare co­
re cu ţărănimea muncitoare
Constituirea pe meleagurile
tru crearea Frontului popular
Zilnic - 300 litri de ¡apte marfă j hunedorene a organizaţiei de­ bale întocmite în adunările antifascist l-a constituit ralie­ înfăptuirea reformei agrare
mocratice ţărăneşti apare ca de constituire reflectă starea rea pe o platformă comună instaurarea puterii populare si
a producţiei - Sectorul zootehnic al cooperativei agricole de produc- j un punct luminos pe fundalul grea în care trăia ţărănimea, de luptă antifascistă la 6 de­ înaintarea cu paşi siguri a
marilor frămîntări ale ţărăni­
României pe drumul spre Ii
ţie din Cristur — ne informează tovarăşul Loan Ţeter, pre- 1
şedinţele unităţii — livrează zilnic, începînd cu data de 1 mii muncitoare, ? cărei situa­ precum şi hotărirea ei de a cembrie 1935, la Ţebea, a bertate, pace şi socialism.
duce lupta în mod organizat
ţie grea se agravase la ma­
principalelor organizaţii demo­
ianuarie 1973, cîte 300 litri lapte marfă la I.C.I.L. Simeria. ximum în anii crizei economi­ împotriva apăsătorului regim cratice de masă ce activau în
fructificate integral I mulgători pentru buna îngrijire şi hrănire a vacilor. Canti- i ce, ca urmare a politicii anti­ burghezo-moşieresc. acea vreme în România. In Prof. MIRCEA VALEA
Aceasta se datoreşte muncii pe care o depun îngrijitorii- \
director
| tatea de lapte marfă ce se livrează la I.C.I.L. este în con- j populare a burgheziei şi mo- Eroicele lupte din februa­ prealabil, la 24 septembrie al Muzeului judeţean
i linuă creştere şi ca urmare a intrării in iactaţie şi a altor ; şierimii de ieşire din criză rie 1933 au imprimat adunăxi- 1935, se semnase la Băcia un Hunedoara-Deva
i vaci gestante.
(Urmare din pag. 1) efectuărli lucrărilor de îmbu­
nătăţiri funciare, respectiv L____________ ____________
pentru desecări şi irigaţii, de­
bal, pe secţiile de mecanizare şi timpul este favorabil des­
şl mecanizatori. Acum este făşurării acţiunilor amintite.
momentul să se treacă la fer­ La C.A.P. Deva, Şoimuş, Ban- Producţia maximală
tilizarea suplimentară a griu­ potoc, Bejan, Hărău şi altele
lui şi orzului, iar pe suprafe­ nu s-a întreprins încă nici o
ţele unde bălteşte apa să fie lucrare, deşi din programul de oţel o vom realiza
efectuate lucrări pentru scur­ judeţean de îmbunătăţiri fun­
gerea ei. Nu mai puţin impor­ ciare ale cooperatorilor din lo­
tant este ca şi terenurile ce calităţile respective le revine
se vor cultiva în primăvară sarcina să asigure în acest an in ritm susţinut,
să fie repartizate pe membri combaterea excesului de umi­
cooperatori pentru ca aceştia ditate, a eroziunii solului sau
să treacă la fertilizarea lor. irigarea a cîte 50-150 hectare.
De asemenea, ţinînd seama de Punerea în valoare deplină a ia parametri
necesitatea generalizării retri­ tuturor rezervelor de sporire
buţiei în acord global, este de a producţiei agricole necesită
maximă însemnătate că pro­ ca încă din primele zile ale
ducţiile să se stabilească di­ calitativi superiori
ferenţiat pe tarlale şi să fie acestui an să se .treacă cu ho-
explicate temeinic sarcinile de târîre la pregătirea temeinică (Urmare din pag. 1) In realizarea c u succes a
producţie ce revin fiecărui a recoltei, organizaţiile de sarcinilor mari ce le avem în
cooperator. Din constatările de partid de la sate, consiliile are o importanţă hotărâtoare acest an, un rol primordial ro­
în procesul de elaborare. Pen­
pînă acum reiese că se acţio­ populare comunale şi condu­ tru aceasta vom transforma vine omului, celui ce dirijea­
ză agregatele şi acţionează
nează anemic la fertilizarea cerile C.A.P. să mobilizeze două maşini de şarjare de la conştient pentru obţinerea de
terenurilor pentru legume, car­ toate forţele existente la fi­ 10 la 12,5 tone, avînd în ve­ producţii cît mai mari şi de
tofi şi sfeclă, fiind transpor­ nalizarea grabnică a acţiuni­ dere că va creşte şi greutatea buna calitate. De aceea, ne
pe troaca de fier vechi.
preocupăm cu multă grijă şi
tate în cîmp cantităţi mult lor care reclamă maximă ur­ Deşi in privinţa metodei şi răspundere de înzestrarea oa­
prea mici de îngrăşăminte or­ genţă — respectiv Io fertili­ timpului cit durează o repara­ menilor noştri cu noile meto­
ganice. zarea terenului şi ogorîrea lui, ţie La cald a vetrelor la cup­ de şi tehnologii de lucru, ast­
O serie de ,neajunsuri con­ cît şi la efectuarea lucrărilor Drumul integrării în producţie şi formarea deprinderilor de muncă începe din atelierul şcolii. Iată un aspect de la ora de toare, a întreţinerii vetrelor, fel ca fiecare la locul său de
pregătire practică a elevilor anului II-lăcătuşerie de la Şcoala profesională din Călan. Foto: V. ONOIU în general, a.m ajuns la nişte muncă să cunoască cu exacti­
tinuă să persiste şl în privinţa de îmbunătăţiri funciare. indicatori ce concordă cu ni­ tate rolul şi menirea ce o are,
velul celor mai avansate teh­ să acţioneze conştient, în nu­
nologii pe plan mondial, şi în mele bunului mers al produc­
acest domeniu vom căuta noi ţiei, fiecare să-şi rezolve în­
economice şi a ridicării con­
(Urmare din pag. 1) ştiinţei socialiste a oamenilor. soluţii în vederea reducerii tocmai şi cu responsabilitate
0 ACTIVITATE Cu alte cuvinte, în această productive a cuptoarelor.
sarcinile.
la minimum a staţionării ne­
bine pregătite pentru toate do­ perioadă s-a depăşit faza, de­ Avem oameni buni, comu­
meniile de activitate, perfec­ sigur nu peste tot, de a mun­ Ştiut fiind că Insuflarea o- nişti înaintaţi, care şi-au do­
ţionarea stilului şl metodelor ci şi conduce de unul singur, xigenului în cuptoare produ­ vedit în repetate rîijdur; pro­
de muncă pentru a asigura, pe de a aştepta pentru fiecare ce şi o uzură mai accentua­ bitatea comunistă, capacitatea
de o parte, o legătură vie, problemă, mare sau mică, in­ tă a acestora — cu cît creş­ profesională şi morală. Ei sînt
permanentă cu masele, iar pe dicaţii şi soluţii, de a acţio­ te cantitatea de oxigen insur experimentaţii Teodor Fiţu,
de altă parte o asemenea con­ na mai mult prin măsuri or­ flat creşte şi gradul de u- Augustin Maier, loan Baş’ea,
ducere politică care să ţină ganizatorice şi foarte puţin zură — colectivul nostru de loan Botău, Gheorghe Ihiitu-
seama de cerinţele în conti­ prin pîrghiile muncii politice. oţelari s-a angajat să menţi­ reanu, Gheorghe Beder, -a şi
nuă evoluţie ale ştiinţei con­ Au fost mai eficient antrena­ nă procentul actual de 8 la tinerii de curînd promovaţi,
ducerii societăţii. te, mai convergent, am spu­ sută staţionare pe cuptor, din prdm-topitorii loan Băirescu,
fel ca ele să exercite la ni­ de conlucrare cu masele, co­ După Congresul al X-lea şi gii, s-ou elaborat — pentru timpul total de funcţionare şi Adrian Drăgulescu, Gheorghe
Prin atenţia deosebită care prima dată — programe de ne, în activitatea politică, sin­
Conferinţa Naţională a parti­
s-a acordat întăririi rîndurilor velul cerinţelor rolul condu­ mitetul judeţean, organele şi dului, organele şi organizaţi­ perspectivă de perfecţionare a dicatele, organizaţiile U.T.C., în condiţiile cînd vom Insufla Bărbuş şi mulţi alţii. Ei sînt
partidului, asigurării de orga­ cător, să-şi perfecţioneze mo­ organizaţiile de partid au a- pregătirii profesionale a ca­ de femei, cadrele din condu- aproape 4 000 mc oxigen pe oameni de nădejde, pe ei ne
nizaţii de partid puternice, îm­ dalităţile de conlucrare cu vut şi au ca înalt model acti­ ile de partid din judeţ au luat drelor. rile unităţilor. oră. Acest timp va fi un nou bizuim în toate împrejurările,
bunătăţirii în funcţie de noile masele, legătura vie, dialogul vitatea conducerii partidului, a o seamă de măsuri pentru Ridicarea rolului conducător, In munca organizatorică au cîştig măsurabil în mii de to­ ei au o mare înrâurire în bi­
îmbunătăţirea muncii cu ca­
ne de otel.
cerinţe a structurii organizato­ permanent cu ele. In acest tovarăşului Nicolao Ceauşescu. drele din toate domeniile — perfecţionarea continuă a ac­ existat şi mai există încă şi ne asupra celor ce-şi mai ne­
rice, s-a creat cadrul organi­ sens organele şi organizaţiile Din această inestimabilă sur­ condiţie de bază în creşterea tivităţii organelor şi organi­ unele deficienţe, rămîneri în Am amintit ceva mai sus glijează uneori obligaţiile.
zatoric propice exercitării e- de partid municipale, orăşe­ să de învăţăminte, organele şi rolului conducător. Pe această zaţiilor de partid este indiso­ urmă faţă de fluxul înnoitor despre necesitatea sporirii Comitetul de partid, comu­
fective a conducerii poliiice neşti şi din întreprinderi au organizaţiile de partid au des­ lubil legată de respectarea al întregii noastre activităţi, greutăţii pe troaca de fler niştii din secţia noastră, între­
în toate compartimentele, la fost ajutate şi au reuşit să-şi prins şi trebuie să desprindă linie se înscriu asigurarea principiului muncii Şi condu­ faţă de pretenţiile' pe care le vechi. Trebuie să mai spu­ gul colectiv, conducerea sec­
concentreze activitatea spre în continuare că a întări şi fondului de cadre necesare, nem că în această privinţă ţiei avînd sprijinul permanent
toate locurile de muncă, spo­ repartizarea lor mai corespun­ cerii colective în toate dome­ ridică oamenii, viaţa. De a-
ririi neîncetate a influentei problemele majore, rezolvarea multiplica legăturile cu mase­ zătoare, perfecţionarea pregă­ niile, de întărire a răspunde­ ceea, este de o deosebită în­ mai întîmpinăm o serie de al comitetului de partid şi l
a
comuniştilor în rîndul mase­ operativă a sarcinilor, genera­ le de oameni ai muncii nu în­ tirii profesionale. Se cunosc, rii personale a fiecărui comu­ semnătate să tragem maxi­ necazuri din partea conduce­ conducerii combinatului sîn-
lor. Organizaţia judeţeană în­ lizarea experienţei pozitive, să seamnă doar a te deplasa „cu dealtfel, insistentele măsuri nist şi, totodată, de stimulare mum de învăţămdnte din rii secţiei alimentarea oţelă- tem pe deplin conştienţi de
riilor. Deşi la această secţie
mănunchează peste 74 000 de mute centrul de greutate al regularitate“ pe teren, ci pe luate pe plan judeţean pentru largă a spiritului de iniţiativă, sublinierea făcută de tovarăşul s-au adus prese pentru balo- sarcinile mari ce le avem în
sporirea producţiei de oţel,
comunişti, fiecare al 5-lea ce­ muncii în organizaţiile de ba­ baza unor obiective precise, reciclarea cadrelor din între­ a receptivităţii faţă de nou, Nicolae Ceauşescu, la plena­
ză, să reducă numărul de şe­ riguros stabilite, acolo unde ra C.C. al P.C.R. din 20—21 tarea fierului vechi, iar con­ în realizarea parametrilor ma­
tăţean major fiind membru al dinţe şi să dezbată şi soluţio­ prinderi şi instituţii, din în- faţă de metodele înaintate. Se ducerea combinatului a făcut ximali ai planului pe acest an.
partidului. De asemenea, neze problemele direct cu oa­ se cerc adîncirea cunoaşterii văţămînt, cultură, din aparatul poate afirma că asemenea noiembrie 1972: „Trebuie să eforturi pentru a dota secţia Ştim cu toţii că acest spor de
structura sa organizatorică ac­ menii muncii din unităţile e- realităţii, impulsionarea rezol­ de partid şi de stat. De ase­ trăsături caracterizează marca ne fie clar că rolul conducă­ cu toate cele trebuitoare, re­ producţie v trebui să-l reali­
a
tuală, compoziţia membrilor conomico-sociale. De un aju­ vării mai operative a unor menea, circa 50 000 de munci­ majoritate a organelor şi or­ tor al partidului nu este o zultatele nu sînt cele scontate. zăm pe seama aceloraşi capa­
de partid, nivelul lor de pre­ tor multiplu — prin instructa­ probleme sau măsuri, stabili­ tori, maiştri, tehnicieni şi alţi ganizaţiilor de partid, a co­ noţiune abstractă, ci o realita­ La alimentarea oţelării.lor, con­ cităţi de producţie, pe care va
gătire constituie o garanţie je, consfătuiri, schimburi de rea — cu sprijinul maselor — oameni ai muncii din judeţ muniştilor — formarea lor fi­ te vie care se exprimă în mo­ ducerea secţiei mai are de trebui să le exploatăm mai bi­
sigură a înfăptuirii şi în con­ experienţă, dar mai ales la a altora şi mai eficiente, sînt cuprinşi în forme de cali­ ind rezultatul unei perseve­ dul în care organele şi orga­ rezolvat multe probleme de ne, să le întreţinem cu grijă,
tinuare, cu tot mai mult suc­ faţa locului — au beneficiat transpunerea în viată a unor ficare şi perfecţionare a pre­ rente munci politico-organiza- nizaţiile sale, fiecare comunist organizare. Dacă vom arăta să descoperim fiecare resursă
ces, a sarcinilor încredinţate organele şi organizaţiile de idei, iniţiative şi metode va­ gătirii profesionale. O activi- torice şi de educaţie partini­ acţionează pentru unirea e- că în cursul anului 1972 au care ar putea duce ia sporuri
de partid judeţului nostru. loroase. Astfel, aceste depla­ tate responsabilă se desfăşoa­ că desfăşurată de organizaţia iorturilor oamenilor muncii, fost perioade cînd cuptoarele de producţie.
partid de la sate în ce pri­ sări în întreprinderi, mine, pe judeţeană. S-a creat, mai ales
Principala preocupare în do­ veşte cuprinderea sarcinilor şi ră în această privinţă la C.S. pentru soluţionarea cu succes noastre staţionau din lipsă de Acum, la începutul acestui
meniul muncii organizatorice organizarea practică a înfăptu­ şantiere sau ogoare au căpă­ Hunedoara, T.C.M.M. Hune­ după plenara C.C. al P.C.R. a tuturor problemelor pe ca­ fier vechi, iar combinatul plă­ an hotărîtor pentru cincinal,
din noiembrie 1971, în sînui
a fost şi este sprijinirea orga­ irilor, activizarea tuturor co­ tat, în ultimul timp, tot mai doara, U.V. Călan, U.C. Orăş- re le ridică activitatea prac­ tea alocaţie pentru vagoanele angajamentul solemn al oţe-
nelor şi organizaţiilor de par­ muniştilor. mult un caracter de lucru, de tie şi I.I.L. Orăştie, la minele organizaţiilor de'partid, al co­ tică, concretă pentru con­ cu fier vechi ce nu se des­ larilor este de a face tot ce
tid, îndeosebi a comitetelor Desigur, în acţiunea comple­ dialog fructuos cu minerii, si- din Valea Jiului şi în alte u- lectivităţilor de muncă o in­ struirea societăţii socialiste". cărcări în timp, credem că am le stă în puptinţă, în numele
comunale şi a organizaţiilor xă de perfecţionare a stilului derurgiştii, constructorii, lu­ nităţi. Merită să fie subliniat tensă emulaţie pentru a veni In condiţiile actuale, orga­ spus totul la adresa muncii îndeplinirii cu cinste a sarci­
de bază din întreprinderi, crătorii de pe ogoare, cu cei­ faptul că, pe baza hotărîrii cu iniţiative, cu idei şi solu­ nizarea, conducerea ştiinţifică din această secţie, cu impor­ nilor trasate de partid, de se­
ţii îndrăzneţe în sprijinul rea­
şcoli, unităţile de ocrotire a şi metodelor de muncă, a în­ lalţi oameni ai muncii hune- constituie o problemă cardi­ tanţă deosebită în funcţiona­ cretarul său general, tovară­
sănătăţii şi de deservire ast- tăririi legăturii şi modalităţii doreni. partidului şi a prevederilor le­ lizării exemplare a sarcinilor nală a muncii de partid ! rea ritmică a cuptoarelor. şul Nicolae Ceauşescu !