Page 19 - Drumul_socialismului_1973_01
P. 19
arwp—wn '.'»■un!«»'»."!« 1
DRUMUL SOCIALISMULUI 0 Nr. 5 597 0 MARJI 9 IANUARIE 1973
tasasofsa
CARNE AUTORITATEA TUTELARA M ADUCA 0
Peste 200 de spectatori au evoluţie a căluşarilor din
Simpozion urmărit pe scena căminului Musariu. O remarcă în plus
cultural din Răchitova un pentru cei doi vătafi, Ioan
poSitico-educativ mănunchi de obiceiuri fol Lupu (48 ani) şi Ioan Sandu
(8 ani).
clorice locale în interpreta
rea artiştilor amatori din O tînără formaţie din
In cadrul căminului cul sat. Prin acurateţe şi reper Boiu, amintind de vestiţii
tural din Brănişca, s-a toriu, am remarcat grupul căluşari maturi din acelaşi Grija faiţă de creşterea şl Membrii colectivului de educării minorilor credem că joritatca cazurilor sînt părin
desfăşurat simpozionul „Dez vocal compus din 6 tinere, sat, a atestat, la Vălişoara, educarea tinerei generaţii din sprijin, împreună cu delegaţii se impune pe viitor ca ase ţii minorului. Este cunoscut
voltarea politică, economică printre care şi cadre didac veritabile calităţi interpreta ţara noastră constituie una autorităţii tutelare au efectu menea sentinţe' să fio comu că în primul rînd părinţii
şi social-culturală a comu tice. Am notat aci, ca o tive, mai cu seamă to d in problemele esenţiale ale at vizite la familiile şi mino nicate si autorităţii tutelare, sînt cei care ui obligaţia le
:
nei. Perspectivele dezvoltă piesă rară şi de autentici „Brîul căluşeresc“, atît de politicii partidului şi statului. rii din evidenţa, stabilind împreună cu instanţa de ju gală de a creşte şi educa co
rii sale in viitor". Tema, tate, „Cîntecul bradului“. La specific folclorului coregra Preocuparea statului pentru măsuri menite să preîntîmpi- decată, ca ar putea să facă piii şi numai în situaţii spe
susţinută de Miron Betea, soliştii vocali, deşi s-au fic local. Avem convingerea ocrotirea minorilor rezultă ne comiterea de abateri de vizite periodice la domiciliul ciale ei sînt încredinţaţi al
primarul comunei, Mihai Lă- bucurat de aprecierea pu că la faza finală de la De din însăşi legea fundamenta către minorii în cauză. minorilor, în cursul cărora să tor persoane. In aceste cazuri
pugeanu, inginerul şef al blicului, s-ar cuveni a li se va această formaţie, alături lă a ţării — Constituţia R.S.R. împreună cu organele de se intereseze de comportarea se sesizează Comisia judeţea
cooperativei agricole, Elena recomanda o mai mare grijă de cea alcătuită din maturi, — în care se arată la art. 23 miliţie şi cu sprijinul comi acestora pe timpul cît se află nă pentru ocrotirea minorilor
Dan, învăţătoare, şi dr. Ion în alegerea repertoriului. va stîrni un interes identic că „Statul ocroteşte căsătoria tetului municipal al U.T.C. sub supraveghere deosebită, constituită în baza legii nr.
1
Serghie, directorul preven- Reprezentativă pentru va cu cel din festivalurile pre şi familia şi apără interesele s-au organizat raiduri în lo contribuind în acest fel la 3/1970.
toriului T.B.C. Brănişca, s-a tra folclorică a comunei, cedente. Un numeros public mamei şi copilului". In acest caluri publice, cinematografe, realizarea scopului pentru ca Avînd în faţă aceste argu
bucurat de un real interes formaţia de dansuri, prin a urmărit, la Balşa, întrece scop, conducerea de partid şi pieţe şi pe străzi, cu care o- re s-a luat măsura respecti mente ne apare clar pentru ce
în rîndul participanţilor. dansul coregrafic şi costu rea altor 13 cete de căluşari. d'e stat creează necontenit con cazie au fost depistaţi minori vă faţă de minor. e nevoie de o mai mare co
In continuare, formaţii ar maţie, a cules aplauzele şi Prin coloritul costumaţiei şi diţii materiale şi spirituale care se găseau în oraş neîn- La cererea judecătoriei Hu laborare între autoritatea tu
tistice ale căminului — bri aprecierea publicului. prin măiestria paşilor de de formare şi dezvoltate a ti soţiţi şi la ore lîrzii. Cu pă nedoara, autoritatea tutelară telară şi judecătorie. In felul
gada artistică, solişti, dan Spectacolele de duminică joc, fără a excepta metafo neretului, sprijinind prin mul rinţii acestor minori s-a luat a dat avize cu privire la sta acesta se exercită un control
satori — au prezentat, sub din cadrul ştafetei folclorice ra strigăturilor — fapte re tiple măsuri creşterea şi e- imediat legătura, iar. în unele bilirea domiciliului minorilor. efectiv şi continuu asupra
îngrijirea învăţătoarei Livia marcate şi la Vălişoara — duoarea copiilor în familie, situaţii s-au încheiat procese In toate cazurile, aceste avize felului în care părinţii îşi în
Rusu, un aplaudat spectacol. vin încă o dată să confir căluşarii prezenţi la acest instruirea şi completarea edu verbale de contravenţie în au fost date conform intere deplinesc îndatoririle tocmai
me vitalitatea şi trăinicia în scopul ocrotirii intereselor
centru al festivalului s-au caţiei lor printr-o largă reţea baza Decretului 153/1970. selor minorilor. Nu întotdea
Ştafeta folclorică datinilor străbune, interesul constituit în veridici mesa de şcoli de toate formele şi nicipiul Hunedoara care au şi aceasta a dus la tergiver minorilor.
Numărul minorilor din mu
una însă ele au sosit la timp
şi pasiunea artiştilor amatori
geri ai acestui nepieritor o-
de toate gradele.
hunedoreni faţă de acest bicei de iarnă. Spectacolul Pe lîngă aceste condiţii comis fapte penale în anul , sarea soluţionării dosarelor. NICOLAE STĂNCULESCU
judecător
1972 este mai mic faţă de cel
„Căutătorii gen de manifestare artistică. a debutat cu formaţia de e- pentru a se obţine rezultate înregistrat în anul 1970. In unele situaţii autoritatea judecătoria Hunedoara
bune, în munca de educare
levi din Pricaz (clasele III—
A. SIRBU IV). căreia i-a urmat for cu copiii şi tineretul trebuie Pentru cei în cauză, auto tutelară opinează ca minorul
să fie încredinţai spre creş
GHEORGHE TUDORI,
de comori“ maţia de tineri. Aceasta din să se aducă o contribuţie ritatea tutelară din cadrul tere şi educare unei alte per şeful biroului administraţie
Festivalul urmă a impresionat prin deosebită din partea familiei, cipiului Hunedoara a întocmit soane decit părţile din pro locală şi autoritate tutelară
Consiliului popular al muni
şcolii, cît şi a altor factori
bărbăţia şi virtuozitatea pa
„Căutătorii de comori", ti şilor de joc. Omogenitatea, cu atribuţiuna în această di anchete sociale, strîngînd da ces, deşi instanţa solicită a se din cadrul
tulatura sub care s-a declan căluşarilor ritmicitatea şi neaoşele stri recţie, ca de exemplu : comi te cu privire la purtarea pe pronunţa asupra părţilor din Consiliului popular municipal
şat duminică în judeţul gături au caracterizat evolu \ j tetele executive ale consilii oare minorul o are în mod cauza respectivă, oare în nr-a- Hunedoara
nostru cea de-a treia ediţie ţia căluşarilor din Mada. lor populare, organizaţiile de obişnuit, la starea fizică şi
a ştafetei folclorice, vine să Abia au trecut trei săptă Căminul cultural din Măr- j tineret, organele justiţiei şi mintală a acestuia, la condi
reia şirul tradiţionalelor ma mini de la aniversarea a 75 tineşli a prezentai la faza | Expunere procuraturii etc. ţiile în care a fost crescut şi
nifestări de iarnă ale artiş de ani de atestare documen de la Balşa două formaţii, Dintre aceşti factori, comi a trăit, la modul în care pă
tilor amatori hunedoreni. Pe tară a formaţiilor căluşereşti tineri şi maluri. Paşii de pe teme tetelor executive ale consilii rinţii îşi îndeplinesc îndato Vă răspundem ia întrebare
scenele căminelor culturale din Romos şi Beriu — cu „Romana“ şi „Căluşar" s-au lor populare le revin sarcini ririle lor faţă de minor, pro-
din Răchitova, Balşa şi Zam care ocazie şi-au dat con îmbinat armonios cu croma deosebit dc importante prin punînd instanţei măsurile ce
au fost prezentate o seamă cursul peste 20 de cete de tica costumelor şi clinchetul | medicale investirea lor cu exercitarea trebuie luate. Anonim — Mihăieşti. Aş aţi pierdut diploma. Să plătiţi
de piese autentice din căluşari din judeţ — şi zdrîncanelor. atribuţiunilor de autoritate In funcţie de gravitatea teptăm să no furnizaţi amă la C.E.C. o taxă de 50 lei şi
folclorul local, talentul in „Festivalul căluşarilor", aflat Căluşarii din Voia şi Din i tutelară. Atribuţiile acestora faptelor comise, împotriva a- nunte în situaţia relatată. să solicitaţi prinţr-o cerere
terpreţilor reuşind să con la a patra ediţie a consem eu Mic au evoluat sub acelaşi referitoare la ocrotirea mino cestor minori infractori s-au publicarea pierderii în bule
vingă publicul de nebănui nai duminică alte două faze semn distinct al autenticită In cadrul ciclului de rilor, pot fi de îndrumare şi luat măsuri educative ca Victor Ioan — Pui. La li tinul oficial, menţinând nu
tele resurse estetice ale crea de masă. ţii, prin dans, strigături şi expuneri pe teme medi control, de decizie, de ascul mustrare, libertate suprave ceul energetic examenul de mărul şi seria certificatului
ţiilor populare, fapt ce în La Vălişoara, şapte forma cale de educaţie sani- tare a minorilor, ca parte în gheată, internare intr-un in admitere constă în două pro pierdut. Cînd apare în buleti
deamnă pe mai departe va ţii, alcătuite din copii, ti „comenzi de joc". i tară, iniţiat şi organizat proces etc. stitut special de reeducare, be : matematică şi fizică sau nul oficial vă adresaţi printr-o
Vătaf Încă de la 15 ani,
lorificarea lor cit mai de neri şi maturi, au făcut do Viorel Luca, astăzi de peste | de căminul cultural din In scopul ocrotirii interese iar în unele situaţii deosebite română la alegere. cerere însoţită de numărul în
plină în mişcarea artistică vada virtuozităţii şi elegan 45 de ani, a condus cu mul | Baru — ne-a comunicat lor minorilor şi pentru a lua s-au aplicat pedepse privative care a apărut, şi de declara
dc masă, în limitele respec ţei paşilor „Romanei" şi tă măiestrie formaţia din I tovarăşul Tănase Me- măsuri cît mai eficiente în de libertate. S. D. — Gojdu — Deva. A- ţia legalizată Ministerului E-
tării cu rigurozitate a veridi „Căluşarului". Un stil deose Turdaş, din componenţa că i dani, locţiitorul secre această direcţie, pe lîngă au Ar fi de dorit ca în viitor drosaţi-vă centrului de îndru ducaţiei şi Invăţămîntului
cităţii tradiţiilor şi obiceiu bit în figurile de joc şi reia fac parte interpreţi în tarului comitetului co- toritatea tutelară din cadrul să crească mai mult aportul mare a creaţiei populare şi consiliului popular sau In
rilor. „plimbarea jocului“ au fpst ! munal de partid — me- Consiliului popular al munici autorităţii tutelare la educa a mişcării artistice de masă, spectoratului şcolar de care a-
două atribute elevate ale că tre 40—50 de ani. j dicul Adrian Nicolae a piului Hunedoara a fost con rea minorilor. In acest scop,
La Balşa am urmărit evo luşarilor de la Liceul din Intre toate formaţiile pre i făcut o expunere în fa- Deva, str. Eminescu nr. 17. parţine şcoala care a elibe
luţia grupului vocal din Al- Certej. Pe acompaniament zente, cea care a atins o co I ţa cetăţenilor din Baru stituit un colectiv de sprijin ar fi bin’e ca atunci cînd au rat certificatul. Acesta va în
maşu Mic de Munte, lăuda de fluier — lucru remarcat tă valorică deosebită a fost I pe tema: „Măsuri pen compus din deputaţi, delegaţi toritatea tutelară este citată A. Şerbănoiu — Hunedoara. tocmi o adresă către şcoală.
bil atîl prin repertoriul a- şi la formaţia din Certej — formaţia căluşarilor din O- tru prevenirea şi com ai organizaţiilor de masă, ce în procesele cu minori, să-i Pentru obţinerea unui dupli La şcoala absolvită veţi pre
borclat cît şi prin calităţile căluşarii din Bîrsău au adus prişeşti-Poiana, mai ales prin baterea gripei la copii tăţeni cu o comportare corec fie comunicată şi ei hotărîrea cat după diploma de absolvire zenta o cerere însoţită de a-
sale vocale. Alaiuri de ta în scenă naturaleţe, dove complexitatea paşilor. i şi adulţi". tă în familie şi societate, ca judecătorească. Este adevărat o necesar să legalizaţi la no ceastă adresă şi de două fo
raful din Voia am consem dind multă agilitate, mai dre didactice, medici, jurişti că text de lege în acest sens tariatul de stat o declaraţie tografii şi veţi obţine astfel
nat maniera de interpretare ales la „trecerea bîtei". Două Pe această scenă, au evo etc. nu există, dar în scopul re privind împrejurările în care duplicatul solicitat.
a soliştilor Rusalina Bălşan, luai căluşarii din Ardem şi
Maria Crişan şi Maria Mîn- generaţii de căluşari, copii şi Balşa. întregind calitativ at
tineri din Vărmaga, au de
zat. Ţinuta artistică şi deo monstrat că acest atractiv mosfera festivalului. V. BOTA
sebitul talent al Doinei To- joc şi-a dobîndit continuita
dea, din Mada, au încununat tea. Căluşarii de la Şcoala
finalul spectacolului. generală din Rapolt s-au re Spectacol
La Zam. în prezenţa a 64 marcat prin ţinuta artistică
de spectatori (! ?) , taraful şi şi tehnica jocului. Amintind de teatru HOCHEI de sportivi şi sportive din 13
soliştii căminului cultural au de variantele moţeşti ale că Doua luni pînă la reluarea campionatului ţări.
susţinut un spectacol de o luşarului. formaţia din Ţe- Primele două meciuri ale celei BASCHET
oră şi jumătate. Chiar dacă bea. în frunte cu vătaful Pe scena căminului cultu de a patra runde a campiona
formaţiile din Almaş-Săliş- Constantul Leac (învăţător), ral din Godineşti a fost tului naţional de hochei pe VARŞOVIA 8 (Agerpres). —
te şi Godineşti au evoluat eleganţa în mişcare şi in prezentată piesa de teatru 1 9 f i gheaţă, disputate pe patinoa In cadru) turneului internaţio
cu cîieva săptămini în urmă tr-o autentică costumaţie, „Mireasa cu maşină" de I rul artificial din parcul spor nal de baschet, rezervat echi
'în cadrul altor manifestări, s-a bucurat de aprecierea ci Hans Kehrer, in regia învă tiv „23 August", s-au încheiat pelor de juniori, de la Kielce
credem că s-ar fi putut a- tit a publicului cit şi a ju ţătorului Antonie Ionaş. Din cu următoarele rezultate tehni (Polonia), s-au întîlnit repre
duce în scenă şi alte forma riului. Insă revelaţia fazei colo de reuşita spectacolu ce ; Steaua — Dunărea Galaţi zentativele Bulgariei şi R.D.
ţii de pe raza comunei, încît de la Vălişoara au consti lui, urmărit de numeroşi ce 6—0 (3—0, 1—0, 2—0); Di- Germane. Baschetbaliştii bul
ele să fi întregit varietatea tuit-o cele două formaţii din tăţeni ai satului, amintim ca namo — S.C. Miercurea Ciuc gari au terminat învingători
9—0 (3—0, 3—0, 3—0).
şi bogăţia spectacolului. Aş Musariu — o reuşită com o curiozitate „de culise" : in cu scorul de 86—54 (43—22).
binaţie între dansatorii copii grupul interpreţilor s-au re
teptăm o prezenţă mai con SCHI HANDBAL
şi maturi. Precizia jocurilor marcat fraţii Maria şi Ion
vingătoare la faza de dumi de ponturi şi desenul core Nicoară. precum şi fraţii A- Pe zi ce trece din noul an, Jiul, echipa ce şi-a cucerit te, ci prea multe goluri. Şi,
SOFIA 8 (Agerpres). — La
BELGRAD 8 (Agerpros). —
nica viitoare de la Burjuc. grafic au dominat întreaga na şi Mircea Hodor. fotbalul reintră tot mai insis binemeritate aprecieri — dar returul programează mai mul Cea de a 19-a ediţie a con Sofia, s-a disputat returul
tent in actualitate. Fireşte! şi critici — după evoluţia din te deplasări I Iar pentru ca cursului internaţional de schi meciului dintre echipa locală
Returul campionatului diviziei tur, va trebui să perfecţione dorinţa declarată public pen fond de la Bohin j (Iugoslavia), Locomotiv şi formaţia I.F.K.
A începe la 11 martie. Dacă ze şi să finalizeze cu succes tru 1973 — „cel puţin locul s-a încheiat cu disputarea pro Helsinki, contînd pentru opti
ţinem cont că Jiul îşi reia noua sa prezenţă în campiona 4“ — să se împlinească, tre belor de ştafete. mile de finală ale „Cupei cam
pregătirile săptămâna aceasta, tul primei divizii. In primul buie ca echipa să se gîndeas- pionilor europeni“ ia handbal
în 12 ianuarie, înseamnă că rînd, de la Jiul se aşteaptă căi să socotească la activ şi Cursa feminină de 3X5 km masculin. La capătul unui joc
D E F E C T O S C O P Prin formaţiei — surpriza turului trecerea cu buretele peste a- puncte din deplasare. (Nina Paramonovn, Calina De- echilibrat, victoria a revenit
a revenit formaţiei U.R.S.S.
cele evoluţii ce au fost su
i-au rămas aproximativ
—
Se vor lua, desigur, măsuri
| două luni la dispoziţie pentru puse criticilor îndreptăţite în le necesare pentru asigurarea reeva şi Maria Voronina) cro gazdelor ou scorul de 23—22
(11—10).
nometrată în lh 16'8", urmată
contribuţia preparativele necesare trans tur. Ne gîndirn, desigur, la desfăşurării unui retur la pa de S.tl.A. — lh 17'15” 7/10 şi ticjat şi primul meci (scor 30—
Lokomotiv Sofia, care a cîş-
evoluţiile în deplasare, la în-
formării surprizei in certitu
rametrii evolutivi superiori.
’ dine atestatoare a faptului că frîngerile la scor, care au di Se vorbeşte şi despre unele Canada — lh 17'56" 9/10. E- 24), s-a calificat pentru sfer
chipa României (Rodica Clin-
locul trei nu este o întîmpla- minuat aprecierile pentru îmbunătăţiri ale lotului. Gra- turile de finală ale competiţiei,
în bani si re. Cel puţin aşa trebuie, aşa jocur le pe teren propriu. Ne ma, de la Progresul Bucureşti, ciu, Marcela Leampă şi Elena unde va întilni formaţia S.K.
Băşa) a ocupat locul 5 în lh
gîndirn, de asemenea, la fap
vrem să credem, aşa doresc
se află la Petroşani şi, se pa
jucătorii Jiului, acest lucru îl tul că înspre finalul primei re, va primi drept de joc. Sînt 2I'02" 9/10. Leipzig (R.D. Germană).
★
Proba masculină de 3X10
manşe s-au® resimţit o serie
. în muncă aşteaptă suporterii. Deci, la 12 de slăbiciuni în evoluţia e- aşteptaţi Szelmesy II, de la km a fost cîştigată de selec VARŞOVIA 8 (Agerpres). —
ianuarie, Jiul îşi reia antrena
Metrom Braşov, şi Lucaci de
mentele sub o coordonare pro chipei, chiar şi în jocurile pe la Crişul Oradea. De plecat, ţionata Cehoslovaciei (Henith, In ziua a doua a turneului in
ternaţional masculin de hand
vizorie, pînă la întoarcerea teren propriu. La acest ultim dintre componenţii primei e- Beran şi Rezac) ou rezultatul bal de la Opole (Polonia), e-
a cetăţenilor antrenorului Ştefan Coidum aspect a fost evidenţiată, la chipe, nu pleacă nimeni. Toţi de lh 40T3" 9/10. Po locurile chipa locală Gwardia a învins
următoare s-au situat echipele
timpul ei, apariţia unei stări
din R.F.G., unde participă la
un curs de specializare. Sub de nervozitate la mulţi jucă echipierii se vor pregăti cu U.R.S.S. — lh 40’53" 5/10 şi cu scorul de 11—10 (7—6)
sîrg pentru cucerirea unui loc
Banik
formaţia
cehoslovacă
conducerea .secunzilor" C. tori, repercutată asupra jocu în formaţia de bază, formaţie R.F. a Germaniei lh 4U5"
Locuitorii satului Cîr- Szabo şi Petre Libardi, după lui şi randamentului echipei, rare este datoare să ofere sa 2/10. Formaţia României (Ni- Karvina. Intr-un alt joc, for
jiţi — ne relatează to un riguros examen medical, prin manifestări indisciplinare, tisfacţii complete in acest colac Sfetea, Gheorghe Voicu maţia Vavelj Krakovia (care
activează în divizia secundă a
varăşul Gheorghe O- jucătorii Jiului vor începe an soldate cu cartonaş roşu la campionat, să şteargă aminti campionatului), a obţinut o
prean, secretarul orga trenamentele de pregătire fizi Mulţescu şi galben mai mul rea eliminării din „Cupa Româ şi Nicolae Cojocarii) a ocupat
nizaţiei de partid săteşti că generală, ce se vor desfă tor jucători. De asemenea, a locul 13 cu timpul de lh surprinzătoare victorie cu sco
şi deputat comunal — şura pînă în jurul datei de 18 scăzut eficacitatea echipei, în niei” atît de timpurie, să con 49’48" 4/10. rul de 8—6 (3—4) în faţa e-
au hotărît să construias ianuarie, după care întregul ansamblu, şi a golgeterului vingă că Jiul din tur n-a fost La întreceri au luat parte 88 chipei S.K. Leipzig (R.D. Ger
că prin contribuţia în lot va urma, alăturat antrena Roznai, în special. o întîmplarc, ci va fi, în re mană).
bani şi î muncă un mentelor, şi o cură de ozoniza In primul rînd, Jiului îi este tur, o confirmare edificatoare
n
magazin sătesc mixt. i re. In jurul datei de 22 ianua necesar mai mult curaj şi o P R O N O S P o R I
Cetăţenii — în frunte ! rie, pregătirile vor fi prelua mai bună orientare în jocurile a noului ce s-a instalat în ca
cu comuniştii — au tre te de antrenorul Coidum. drul secţiei de fotbal a pres REZULTATELE CONCURSULUI NR. 1, DIN 7IANUARIE 1973 .
cut la fapte. S-au confec Cam aşa s-ar desfăşura, în din deplasare. Este de admi tigiosului club din Petroşani. 1. Atalanta — Fiorentina 1-1 X
ţionat pe plan local, I mare, cu eventuale mici mo rat jocul deschis, este specta 2. Bologna — Milan 3-2 1
prin muncă voluntar-pa- j dificări, programul precompe- culos, dar el nu aduce punc- N. STAN CI U 3. Internazionale — Juventus 0-2 2
triotică, 12 000 bucăţi tiţional al Jiului, program ca 4. Napoli — Sampdoria 0-0 X
cărămizi, s-a procurat j re — esfe în dorinţa tuturor 1 5. Roma - Palermo 0-0 X
varul, balastul, nisipul i Poşta rubricii 6. Ternana — Lanerossi 2-0 1
şi ţigla. Fundaţia nou- .; — va trebui să confere echi 7. Torino - Cagliari 0-0 X
lui magazin sătesc a j pei un potenţial fizic supe Anonjme — Hunedoara, Si- 8. Verona — Lazio 1-1 X
I. I. V. — Certeju de Sus.
fost turnată. Se aşteap- I rior, un barem ridicat de for meria. Am sesizat conducerea Lucrările de amenajare vor 9. Brescia — Bari Anulat
tă doar vremea bună ! ţă şi rezistenţă, de tehnică şi C.J.E.F.S., care va întreprinde 10. Catania — Varese 1-1 X
pentru a se începe lu- i tactică, menite să asigure în unele cercetări asupra legali continua în acest an. , 11. Cesena - Perugia 2-0 1
crările de înzidire. retur o evoluţie de mai mare tăţii emiterii unor asemenea Ion Coţoi — Brad. Aţi pri 12. Lecco — Como 2-1 1
constanţă şi un randament programe ale manifestărilor mit răspunsul nostru cînd aţi 13. Taranto - Reggina 2-2 X
sporit. sportive. fost la redacţie. Fond de premii : 295 536 lei
ŢaŢrtrţtrr»j*v
IMAGINI DIM ŢARĂ
Politica partidului şi statului nostru de industria
lizare a ţării, de dezvoltare armonioasă a tuturor ju
deţelor în vederea accelerării perfecţionării noastre
economico-soclale se resimte adînc în fiecare colţ al
patriei socialiste.
Ca urmare a hotărârilor luate de Congresul al
X-tea al partidului au fost construite noi obiective
industriale de o importanţă economică covîrşitoare.
Exemplul grăitor îl constituie şi imaginea de faţă în
care este prevCVută vederea de ansamblu a Combi
natului chimic din Rîmnflcu Vîlcea. Combinatul care
produce anual 60 000 tone de sodă caustică, electroli
tică, 33 000 tone oxoaicoold, 36 000 tone poLiiclorură
de vinii Şi alte produse satisface în mare măsură
nevoile interne şi de export ale ţării.
Gigantul de la Rîmruicu Vîlcea a determinat
schimbări esenţiale şi în ce priveşte ponderea şi
structura profesională a muncitorilor, tehnicienilor şi
inginerilor din judeţ, fapt însoţit de adînci mutaţii
în spiritualitatea celor ce muncesc.
Combinatul — considerat unul dintre cele mal
mari din ţară de acesi tip — constituie o mîndrie 4
şi bază solidă a industriei noastre chimice.