Page 2 - Drumul_socialismului_1973_01
P. 2
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 593 © JOI 4 IAI
mnsESKsmBOB^maBamaasm
• - ^ytfr>T^ avupv'w » • ■ wyiBfof&ñ* >pyp-,ry: y wyy
11
DEZVOLTAU 111« 1973 —an hofarîfor în realizirea cincinalului înainte de ter
■XXWgggg^jty^
Atmosfera de efervescenţă altor colective care se pre nevoilor sectorului în care la secţia mecanică şi forjă
politică ce a cuprins între tează muncii noastre şi care îşi desfăşoară activitatea. Te din combinatul nostru. Iniţia
gul nostru popor în preajma conduc la realizarea şi de mele au avut în vedere îm tiva conjugată şi cu alte mă
şi după Conferinţa Naţio păşirea sarcinilor şi a anga bunătăţirea parametrilor teh suri a condus la obţinerea
nală a partidului a determi jamentelor asumate. Printre nici şi funcţionali ai agre în numai 4 luni a unei pro
nat obţinerea unor succese iniţiativele ce se aplică în gatelor, utilizarea mai bună ducţii suplimentare de 25 to
remarcabile în întreaga eco combinat putem aminti: „în a resurselor materiale şi u- ne piese de schimb. La sec
nomie naţională atît din treaga cantitate de fontă da mane, a suprafeţelor de pro ţia mecanică nu numai că
punct de vedere cantitativ tă peste plan să fie realiza ducţie, îmbunătăţirea calită s-a ajuns în scurt timp la
cit şi calitativ. La Conferin tă cu cocs economisit", „Fie ţii produselor. Au fost re posibilitatea de a face faţă
ţa Naţională a partidului, care salariat — un pion al zolvate deja pînă în prezent comenzilor făcute, dar s-au
tovarăşul Nicolae Ceauşescu respectării normelor de teh 203 teme. Printre problemele asimilat o serie de noi pie
spunea: „Mă adresez orga nică a securităţii muncii", realizate putem aminti: sta se de schimb, pînă recent
nizaţiilor de partid, activiş „Fiecare reparaţie lunară să bilirea tehnologiei de fa importate. Aplicarea consec
tilor de partid, tuturor co- se reducă cu cel puţin o bricaţie a smoalei cu punct ventă a acestei iniţiative a
• muniştilor ; poporul şi-a în oră“, „Fiecare inginer şi teh de înmuiere ridicat utilizată degrevat „buzunarul" com
credinţat soarta şi viitorul nician să rezolve o proble la masa pentru înfundarea binatului de o serie de chel
în mîinile partidului nostru mă tehnică în afara sarcini şticului la furnale; extinde tuieli valutare.
coihunist. întregul popor ur lor de muncă", „Dirigenţia rea şi îmbunătăţirea tehno Biroul comitetului de par
mează cu încredere deplină muncitorească" şi altele. logiei de introducere a oxi tid din C.S. Hunedoara ur
cuvîntul partidului. Să facem Preocupări pentru reduce genului la furnale; creşte măreşte cu consecvenţă mo
totul pentru a îndreptăţi a- rea sistematică a consumu rea temperaturii aerului in dul cum se aplică iniţiati
ceastă încredere!“ In acest lui de cocs există de mai suflat la furnale; tehnolo vele precum şi eficienţa lor.
sens îşi îndreaptă eforturile mulţi ani şi rezultatele obţi gia de elaborare á oţelului In cadrul adunărilor genera
organizaţia de partid din nute confirmă acest lucru. electric cu oxigen; perfec le, al şedinţelor comisiilor
Combinatul siderurgic Hune Problema s-a pus însă în i- ţionarea tehnologiei de in pe probleme, în timpul in
doara. Siderurgiştilor le re deea ca acţiunile ce se în suflare a oxigenului în cup struirilor ce se efectuează
vin sarcini de mare însem treprind de către furnalişti toarele Martin de 400 tone periodic cu secretarii şi cei
nătate, care presupun un să nu se rezume doar la re cu un debit sporit; proiec lalţi tovarăşi din comitete şi
mare volum de muncă, e- ducerea consumului specific tarea unui dispozitiv péntru birourile organizaţiilor de
forturi deosebite pentru rea planificat, sau pe seama per blocarea căilor de role în bază, noi căutăm să insu
lizarea integrală a sarcini fecţionării tehnologiilor, a zona ferăstraielor la lami flam comuniştilor hotârirea
lor economice. creşterii temperaturii aerului noare ; punerea la punct a de a-şi onora înaitul titlu de
Nlcolan Colhon, de la U.C. OrAştlc, este unul din oamc
Ataşamentul, adeziunea ple comunist, de a fi un factor nilor, se ocupă cu grijă de calificarea tinerilor muncitori.
nară a siderurgiştilor hulrre- mai dinamic în locul unde
doreni faţă de politica parti îşi desfăşoară munca. Evi
dului, faţă de vastul pro dent, ridicarea la noi cote a
gram de edificare a societă activităţii comuniştilor pre
ţii socialiste multilateral dez supune o pregătire profesio
voltate, exprimat şi prin nală şi de cultură generală Zilele
devansarea unor prevederi exemplară şi în acest sens anului n
ale actualului cincinal, îşi comitetul de partid, împreu tru mulţ
găsesc reflectarea în rezul nă cu comitetul oamenilor za desti
tatele obţinute, în atitudi muncii, comitetul sindicatu (Urmare din pag. 1) zl rezultate bune. îndemnurile tal. Cor
nea înaintată faţă de muncă lui şi cel al organizaţiei U.T.C. pe oare ni le-a adresat con — Am fost astăzi — e-a mari ce
n
a tuturor salariaţilor. Aceas au alcătuit un plan comun ducătorul partidului şi statului relatat tovarăşul Mircea Co- an liotă
tă atitudine de răspundere de perfecţionare a pregătirii La terminarea lucrului din nostru, tovarăşul Nicolae s roban, inginerul şef al minei, nirea ci
— rod al muncii perseve profesionale a tuturor cate primul schimb am avut o Ceauşescu, la întilnirile pe ca la mai multe abataje din sec termen,
rente de educaţie desfăşurate insuflat şi îmbunătăţirii cali răcitorulul de apă la sala goriilor de salariaţi. In scurtă discuţie cu factori re re le-a avut cu noi, minerii, torul II, am urmărit cum se Uzării p
de către • organizaţiile de tative a încărcăturii, ci şi pe de maşini; tehnologia de e- 1972 au urmat cursurile prezentativi de la mină. chiar aici, la mina Pelrila, şi desfăşoară munca, am discu diţiuni,-
tat cu minerii, tehnicienii şi
partid din combinatul nostru depistarea şi valorificarea xecuţie a garniturilor de e- de perfecţionare peste — Am început noul an de la adunarea activului de par alte cadre. Impresia care s-a hotărît
— s-a manifestat prin suc unor rezerve interne care să tamşare din cauciuc şi mase 4 600 salariaţi. Practica a muncă — ne-a declarat şeful tid din Valea Jiului, cu prile desprins este că întregul co taje.
cesele obţinute, prin iniţia conducă la economii supli plastice; introducerea ghi demonstrat că reciclarea ca de brigadă Enache Chiriţă — jul vizitei de lucru făcute în lectiv al sectorului, şi aş a- La E
tivele şi acţiunile organiza mentare de cocs. In aceste dajelor cu frecare de rosto drelor are consecinţe poziti hotărîţi să obţinem din prima bazinul nostru carbonifer, mă în acei
te în vederea ridicării între împrejurări s-a luat hptărî- golire pentru laminarea oţe ve asupra producţiei. Reîm surile de mare însemnătate dăuga — întregul colectiv al duse
gii activităţi pe trepte tot rea ca întreaga cantitate de lurilor la laminorul de sîr- prospătarea cunoştinţelor a luate după această vizită pen minei noastre — este hotărît Iosif I
să îndeplinească în întregime
mai înalte. Ca semn al pre fontă realizată peste plan, la mă. adus un suflu proaspăt şi tru, îmbunătăţirea condiţiilor sarcinile ce-i revin Pe anul —90 <
ţuirii, devotamentului faţă toate furnalele combinatului, In secţiile de bază ale în procesul de producţie. de muncă şi de viaţă ale mi în curs. Dorinţa colectivului lucrat
de partid — manifestat de să se producă cu cocs eco combinatului au fost create S-a creat un interesant cu nerilor, constituie, pentru noi, nostru este aceea de a înde le h
întregul colectiv în frunte cu nomisit şi cu cocs realizat comisii muncitoreşti de cali tinei, care duce la stagnare. La nivelul celor un puternic stimulent de a plini exemplar planul din pri Gheor
rent de opinie împotriva ru
cei aproape 7 000 de comu peste plan de către sectorul tate şi comisii de disciplină munci mal bine pentru a ob ma zi a fiecărei luni şi a fie
nişti, exprimat prin însem cocsochimic. alcătuite din tovarăşi cu o In acelaşi timp au apărut ţine rezultate superioare. Bri cărui trimestru. In ceea ce ne
natele cantităţi de metal de Economia de cocs rea bună pregătire profesională, numeroase propuneri pentru gada pe care o conduc a în
bună calitate, realizate peste lizată în anul trecut se exemple de conduită în u- policalificare care au înce cheiat cu bine anul 1972, în priveşte pe noi, conducerea
prevederile planului — Com ridică la aproape 8 000 zină şi în afara ei. Comisi put să fie aplicate în Viaţă. deplinind înainte de termen minei, vom căuta să facem
binatului siderurgic Hune tone. Această cantitate de ile analizează permanent Trebuie să menţionez, de planul anual. Ne-am angajat totul pentru a satisface cerin
doara 1 s-a acordat pentru cocs, plus depăşirile obţinu toate aspéctele privind cali asemenea, că spiritul de ini — pentru început — să de ţele minerilor, privind asigu
succesele repurtate în a- te de sectorul cocsificare au tatea producţiei, a fontei, o- ţiativă al comuniştilor ne-a păşim sarcinile de plan pe rarea mai bună a aprovizionă
nul 1971 de către conduce permis obţinerea unor rea ţelului, laminatelor, pe flux fost şi ne este de un real 1973 cu 400 tone cărbune. Toţi rii cu vagonete goale, mate
riale şi piese de schimb, şi
rea superioară de partid şi lizări frumoase ale furnaliş- pînă la expedierea laminate sprijin în activitatea intensă tovarăşii mei de muncă sînt
de stat înalta distincţie „Or tilor şi constituie o dovadă lor la beneficiari. In acest pe care o desfăşurăm pentru mineri buni, cu pregătire co îmbunătăţirea asistenţei teh
nice.
dinul Muncii“ clasa I. grăitoare a vitalităţii aces context, iniţiativa de a an integrarea tinerilor în pro La fel ca pe platformele respunzătoare, cu putere şi La rîndul său, tovarăşul
Realizările obţinute în tei preţioase iniţiative. Ast trena fiecare inginer,< tehni cesul de producţie. Am în- de foc neatins ale Hunedoa forţă de muncă, dornici să Ioan Cherecheş, secretarul co ; r.vrr?
1971 au prefaţat succesele fel, prin reducerea consu cian, economist la rezolva tîmpinat unele dificultăţi în rei, siderurgiştii 'de la Călan pună toată capacitatea lor în mitetului de partid al minei,
anului 1972 şi ale întregului mului specific de cocs în rea unor teme de cercetare acest sens la secţia mecani au întîmpinat anul nou în slujba înfloririi patriei. Aceas arătînd că planul pe acest, an
cincinal. , Colectivul nostru, medie cu 9 kg/tona de fontă a primit noi dimensiuni pen că, unde' tinerii spuneau că haine de lucru, veghind ca ta ne întăreşte convingerea că e mobilizator, realist, şi-a*®ex I Circ
hotărît încă de la începutul produsă, furnaliştii au obţi tru că, o parte din măsurile nu pot face faţă sarcinilor. producţia să se desfăşoare primat optimismul subliniind Her
acestei noi etape să se si nut economii suplimentare luate în analizele privind Intîlnirile între aceştia şi co în condiţii optime, la cote sarcinile do plan, angajamen că întregul colectiv e hotă sen
tueze în fruntea unităţilor la preţul de cost în valoare activitatea pe linia îmbună muniştii din secţie au scos tul propus vor fi îndeplinite rît să îndeplinească exemplar sub
care îşi realizează exemplar de 8 milioane lei. tăţirii calităţii şi a altor la iveală numeroase soluţii superioare anului 1972. cu succes. sarcinile ce-i revin pe 1973. Ghj.
— Mai-nainte de a vorbi
sarcinile de plan, a lansat Conştienţi de înalta răs probleme tehnice şi econo soldate în final cu integra despre debutul nostru în 73 cit
o chemare către toate între pundere ce ne revine pen mice se redistribuie sub for rea definitivă a tinerilor în — ne-a spus tovarăşul Ni ian
prinderile siderurgice din ţa tru traducerea în viaţă a mă de sarcini cadrelor cu procesul de producţie. colae Pilly, şeful secţiei Co
ră. Angajamentele îmbună sarcinilor izvorîte din plena pregătire superioară şl me Intensa viaţă politică pe furnale — trebuie să pome Gh
tăţite în cinstea aniversării ra C.C. al P.C.R. din 20—21 die tehnică. Astfel, conside care o desfăşoară comuniştii nesc de un fapt cu totul luc
proclamării Republicii ău noiembrie 1972 şi a indicaţi răm că trebuie conjugate din combinatul hunedorean deosebit, care constituie o (Trupurile energetice ex-
fost îndeplinite cu răspun ilor preţioase date de secre toate iniţiativele, oare au în frumoasă avanpremieră a mc
dere, fiind produse peste tarul general al partidului fond origine comună şi un creează o atmosferă de per muncii din acest an. In luna de
plan 40 700 tone fontă, a- cu prilejul vizitei în combi scop comun — realizarea e- manentă preocupare pentru decembrie, cind s-a intensi au funcţionai mal ad
proape 35 000 tone oţel şi natul nostru, comuniştii se xemplară a. sarcinilor de realizarea ritmică a sarcini tu
lor de plan, pentru transpu
peste 22 500 tone laminate preocupă şi analizează po producţie. Succesele obţinute nerea în viaţă a hotărîrilor ficat întrecerea în cinstea a- m
niversării Republicii, noi am
în ultimul timp SÎnt convin
finite pline. Ca urmare a sibilităţile de creştere a pro conducerii de partid şi de obţinut cea mai mare pro
utilizării mai bune a maşi- ducţiei de oţel. Am da nu gătoare La secţia O.S.M. II stat. Angajaţi cu toată ca ducţie de fontă din istoria MINTIA. „Deşi mai puţin solicitată de către dispe sr 1
în decursul a 11 luni ale a-
nilor-unelte, a generalizării mai un exemplu : în luna pacitatea pentru depistarea Călanului, asigurînd astfel cerul energetic naţional, Termocentrala Mintia a ni
schimbului II şi extinderii decembrie comuniştii de la nului 1972 au fost economi şi valorificarea rezervelor ca şi producţia obţinută pe pulsat la nivelul cerut energia şi lumina pe magis ci
site peste 2 800 tone metal,
schimbului III s-au realizat, O.S.M. II au analizat, îm 4 700 tone cărămizi refrac întregul an 72 să fie un re tralele ţării — ne-a spus tovarăşul ing. Ieronim Rusan, P
peste plan, piese de schimb preună cu conducerea secto tare şi peste 400 tone fero- interne, pentru stimularea şi cord. directoral I.E.C. Deva. Toţi oamenii noştri din toate n
1
şi utilaje în valoare de pe rului şi a combinatului, mo aplicarea iniţiativelor şi pro turele au fost la posturi, asigurind funcţionarea nor ş:
ste 8 milioane lei. dalitatea de a suplimenta pla mangan, realizîndu-se 16 mi punerilor, muhcihd cu ener Din primele ofe ale Iui mală, fără evehimente, a grupurilor energetice. t;
nul pe 1973 cu 232 000 to lioane lei economii la preţul gie şi abnegaţie, competen ;73, rnuricâ la noi se desfă
Receptive la spiritul de e- de cost prin efortul propriu. ţă şi responsabilitate, colec După ce în anul trecut am înregistrat cea mai ma
şoară la nivelul rezultatelor
mulaţie al muncitorilor, ingi ne. De asemenea, la secţia blu- tivul nostru de muncă a reu ! amintite. Aceasta ne-a per- re producţie de energie electrică, anul acesta sîntem
nerilor şi tehnicienilor cp- Propunerea 'ca fiecare in ming-semifabricate producti şit să obţină în anul 1972 o ; mis să înregistrăm deja o preocupaţi de menţinerea în bune condiţii a puterii
mitetul de partid pe combi giner, tehnician, maistru şi vitatea muncii a înregistrat depăşire la producţia marfă depăşire de circa 2 la sută
nat, Organele şi organizaţiile economist să rezolve sau să anul trecut, comparativ cu de -peste 85 milioane lei şi a planului de producţie. Ca nominale, de creşterea eficienţei jiroducţiei".
de partid din secţii şi sec participe la rezolvarea unei anul 1971, o creştere de beneficii suplimentare în va întotdeauna, cei care au a- ■ I
toare au desfăşurat o amplă probleme tehnice sau econo 49,7 tone pe salariat, anga loare de peste 87 milioane sigurat furnalelor Un mers o . — » „ w v r . a i a j w h u i i i 1. t r » .
muncă politică pentru crea mice a găsit un larg ecou jamentul luat la începutul a- lei. continuu, intensiv, au fost
rea cadrului optim de mani în rîndul salariaţilor. Pentru nului 1972 a fost deja depăşit, oamenii noştri de bază, din
festare a iniţiativelor şi pro a asigura o eficienţă spori s-au economisit 1 182 tone Bazaţi pe rezultatele ob tre care ţin să-i amintesc
punerilor, ca şl pentru a- tă a acestei cerinţe expri metal. Economiile la preţul ţinute in ultima perioadă şi pe maiştrii, de schimb Ion
plicarea şi generalizarea mate de secretarul qeneral, de cost, comparativ cu pe cu deosebire în anii actua Nedelea, Emil Wolner şi
acelora care s-au dovedit e- tovarăşul Nicolae Ceauşescu, rioadă similară a anului lului cincinal, sîntem în mă Farago Francisc, pe furna
ficiente. In prezent se apli la Conferinţa pe ţară cu ca 1971, au înregistrat o creşte sură să afirmăm că există liştii Gheorghe HrişcU, Ion
că o serie de iniţiative pro drele de conducere din in re de circa 2 milioane lei. toate condiţiile create pen Biriş, Gheorghe Pascolescu.
prii şi există o amplă pre dustrie, s-a stabilit pe sec Saltul este evident şi el se tru înfăptuirea cincinalului Despre înalta conştiinţă constituie un far călăuzilor în
ocupare pentru preluarea şi ţii şi sectoare, pentru fie datorează în bună măsură înainte de termen. Sîntem CUrînd va avea loc Confe muncitorească care în anii muncă şi un îndreptar în via cLnjfP. a simţit -ţ- ca aeat-
generalizarea iniţiativelor care inginer, o temă specifică modului în care organizaţi convinşi că, prin mobilizarea rinţa organizaţiei judeţene socialismului a cîştigat un te ţă. fel toţi mecanizatorii — h-
în continuare a eforturilor în de partid. Noi vom întîmpi- ren vast de afirmare în co Oamenii consideră munca o lemperiile anotinpurilor şi
ile de partid au înţeles să tregului colectiv, prin promo na acest important eveni lectivele de muncă ala jude datorie de onoare şi tot ceea bucuria siriusului recoltei. In
urmărească îndeaproape a- varea şl generalizarea expe ment nu numai cu realizări ţului s-a vorbit de fiecare ce întreprind ei în producţie cei 15 ani de ciţid lucreaiă
plicarea acestor iniţiative. rienţei înaintate, a propune buhe în demararea planului dată în cuvintele cele mai ştiu că o fac pentru binele la S.M.A. a schţnbat numii
pe 1973, ci şi cu angaja
Comitetele de partid şi rilor şi iniţiativelor valo mente mobilizatoare/ care să frumoase şi s-a scris mult. lor, al urmaşilor lor, al pa două tractoare. Cu cel p>.
exemple
Avem
multe
de
triei. De aceea, pentru nici un
organizaţiile de bază, orga roase, vom fl în măsură să garanteze şi în uziria noiastră muncitori minunaţi care do efort, chiar dacă uneori e care îl are acum lucrează dh
anul 1966. De pse ani în
nizaţiile sindicale şi U.T.C. realizăm sarcinile, destul de îndeplinirea cincinalului îna vedesc o mare putere de dă făcut peste puterile omeneşti cheiaţi, tractorul cu care. rea
din secţii şi sectoare au pretenţioase, stabilite pentru inte de termen. ruire, modestie şi o înaltă ei nu fac niciodată caz, nu lizează adevăratţ recorduri
manifestat receptivitate faţă anul în care am intrat. Asemănător furnaliştilor conştiinciozitate pentru a-şi fac paradă de eroism. nu a stat niciodtlă decîl nu
Pe un astfel de om l-am
au muncit în primele două
de iniţiativele valoroase lan Zile din acest an şi schim realiza sarcinile de plan, pen cunoscut zilele trecute la Sta mai atunci cînd ¡a trebuit să
tru a-şi îndeplini angajamen
i se facă revizike necesare.
sate de alte colective de PETRE LUNGU burile de la uzina cocsochi- tele, pentru a se desăvîrşi ca ţiunea de mecanizare a agri Inginerul de la Ş.M.a’. Orăş
muncă. Astfel, iniţiativa u- secretar al Comitetului mică, turnătorii, centrala oameni. Toate aceste calităţi culturii din Orăştie. Se nu tie, Horia Romaşan, ne spu
zinel „Rulmentul" Braşov — de partid termoelectrică şi celelalte izvorăsc din politica clarvă meşte Constantin Bărbuci şi nea că mecanizatorul Bărbuci
„Micronul, gramul şi secun al Combinatului siderurgic secţii. zătoare a partidului nostru, este mecanizator la secţia de a prelungit dunta de func
mecanizare nr. 9 ce serveşte ţionare peste, noima prevăzu
da“— a găsit un larg ecou şl Hunedoara care pentru oamenii muncii complexul inlercooperatist de tă pentru repariţie cu peste
îngrăşare a tineretului bovin 1 000 ore şi a elononiisit nu
din Orăştie. mai în acest an imai mult de
De toţi mecanizatorii care 1 000 litri de că:buranţi. A-
ceste realizări ai fost posi
deservesc complexul inlercoo
Corolar itoreşti peratist, secretarul organizaţi bile desigur ddtirită faptului
că ştie să lucreze cu tracto
ei de bază de la S.M.A. Orăş
tie, tovarăşul Ilie Chişerău, rul. Evită totdeauna deplasă
ne-a vorbit cu mîndrie. Dar rile în gol, nu face nici un
(Urmare din pag. 1) unit gîndurile în angajamen cei care au înălţat Hunedoa iat în 11 luni", „Ne-am înche despre comunistul Bărbuci a drum nefolositor unităţii un-’
tul „Nici o maşină şi nici un ra industrială şi urbană - iat sarcinile planului anual cu amintit deseori şi am sesizat, de lucrează. E liu numai un
punde faptic acestui entuziast utilaj sub randamentul plani şi-au dat mîna în gînd şi în 20 de zile mai devreme", „Ih- ascultîndu-l pe interlocutor, mecanizator bun, ci şi un
îndemn. Şi, alături de „diri ficat, nici un minut nelucrat". faptă: „Muncă colectivă, ţel tîmpinăm jubileul Republicii cu că despre acest om vorbea mecanic pricepui. La toate
genţia muncitorească", acea Nobilă şi entuziastă, hotărîre unic - realizarea exemplară sarcinile de plan îndeplinite dînd numai exemple demne reviziile ce i se fac tractoru
formă apropiată, afectivă de pentru mai bine şi mai efi a sarcinilor de către fiecare cu 15 zile mai devreme"..., cu de muncă din activitatea pe lui, la toate intervenţiile par
consfătuire, prin care minerii cient ! Siderurgiştii Hunedoa salariat". In adîncurile de căr 10 zile, cu 9 zile, cu 8 zile, cu care acesta o depune. ticipă şi el, uneori şi le re
de la Lonea găsesc modalităţi rei, plămăditori de onoare ai bune de la Lonea, minerii au 7 zile... Şi iată că, la 27 de — Am vrea să scriem des zolvă singur.
noi de a-şi uni eforturile pen metalului românesc, şi-au luat dorit să facă şi mai mult. Şi cembrie, în întreaga economie pre dumneata — i-am In toamna anului 1972. îni
tru mai bine/ alături de hotă- drept deviză de muncă „Pe s-a născut „Brigada de pro hunedoreană se anunţa izbîn- spus comunistului Constantin afară de alte lucrări, a cosit,
rîrea chimiştilor de la Orăştie magistralele economiei naţio ducţie şi educaţie", ce şi-a da realizării mai devreme a Bărbuci. adunat şi bclotdt 481 000 kg
de a-şi însuşi, prin muncă ab- nale — metal mai mult, cu luat ca lozincă de muncă planului anual. — De ce despre mine ? furaje. Secţie a noua de mp■
negată şi conduită ireproşa înalte performanţe calitative", „Fiecare membru al brigăzii— Ce altă dovadă a angajă N-am făcut nimic deosebit canizare dh care face sj
bilă, atributele înaltei con iar minerii de la Lupeni şi-au un om al iniţiativei, faptei, rii, ce alt corolar mai bogat faţă de colegii mei — ne-a Bărbuci parii şi‘-a depăşit r
ştiinţe socialiste, de sfatul or chemat ortacii din Valea Jiu cinstei şi demnităţii". al iniţiativelor devenite fapte, replicat el. anul 1972 vişiitxlrile cu pest
tacilor de la Teliuc, de dia lui ca „In fiecare abataj fron înaripate gînduri pentru a cînd tot ce s-a împlinit e măr — Intr-adevăr, n-a făcut 125 000 lei fdă de planul st<
logul conştiinţei/ de la uzina tal, fiecare brigadă să reali da vitalitate cincinalului efi turia palpabilă a timpului mo nimic deosebit faţă de cole bilit. Şi metaniiatorii din j
din Călan, de hotârirea mine zeze, lunar, două cicluri com cienţei I Entuziastă angajare ral trăit plenar ! Iar 1973 - gii săi. A muncit alături de cest mic colectiv de munc
rilor din Apuseni şi Poiana plete în plus", conducătorii la muncă pentru a scurta tim mijloc de cincinal — în care ei. Faptele sale dje muncă în apreciază că cea mai substă
Ruscăi de a nu rebuta nici un auto de la autobaza Brad au pul, pentru a-i dă noi valori. am păşit cu bucuria încrede să l-au adus în. primele rin- ■ ţială contribuţie la obţine?
vdgonet de minereu, de a nu hotărît să străbată cu maşi Şi cît de fertilă s-a dovedit ! rii, va fi, fără îndoială, anul duri ale celor harnici. acestui succjs a aclus-o ti
rărhîne nici o echipă sub nile în dotate „150 000 km Cu o lună înainte de încheie altor izbînzi pe care le vrem Comunistul Eărbuci lucrea legul lor. Bărbuci, omul sj
fără reparaţii capitale", fero rea anului trecut, zeci de co ză ca mecanizator de aproa piu, modest cafe-şi iube
plan, s-au născut alte iniţia nimbate cu frumuseţea fapte
viarii de la revizia de vagoa lective, angajate pentru mai lor de laudă ale acelora ce pe 15 ani. mai (precis de cînd meseria, pe fi doi copii,
tive sub genericul: „Mai iute, ne Simeria-triaj ,şi-au spus cu iute, mai bine, mai eficient, ne-au dovedit, de atîtea ori, d terminat şcoala de mecanici cîţi oameni ¡minunaţi nu ■
mai bine, mai eficient". Ener- vîntul în muncă. „Nici un tren au prins să-şi anunţe izbîn- lucrai ir judeţul nostlu care se aj
Colectivul T.I.L. Orăştie, din care fac parte şi muncitorii tîm- că şi-au ales ca mod de via
plafi ftaflla COZ.m;'. Şl Durei Balaş, Cste notării ca şi in acest an geticienii de la Mintia şi-au întifzlât", ia'n constructorii - zile : „Anul 1972 i-am înche ţă - munca. S.M.A. OrăşUie la multe coo mănă cu Bărbuăi ?
să-şi îndeplinească "Înainte de termen sarcinile tţe plan. perative agţicole, la arat. la
semănat, la ¡recoltat, la trans- N. PANAITES