Page 21 - Drumul_socialismului_1973_01
P. 21
Proletari din toate tarile, unlii-văl
Vizita preşedintelui
Consiliului de Stat,
Nicolae Ceauşescu,
in Pakistan
Semnarea Declaraţiei solemne comune
ANUL XXV Nr. 5 598 MIERCURI 10 IANUARIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI
a Republicii Socialiste România
m şi Republicii Islamice Pakistan
; 1973 —an hotărîtor în realizarea cincinalului înainte de termen
La Palatul Prezidenţial din Zulfikar Aii Bhutto a relevat: Sîntem bucuroşi că relaţiile
Rawalpindi a avut loc, marţi „Doresc să spun că noi con noastre sînt bune. Declaraţia
seara, ceremonia semnării De siderăm această Declaraţie am numit-o solemnă pentru
claraţiei solemne comune a drept o piatră de hotar în re că o vom respecta şi avem
Republicii Socialiste România laţiile noastre viitoare. Consi încrederea că vom căuta să
şi Republicii Islamice Pakistan. derăm că ea conţine lucruri promovăm neabătut, în spiri
Din partea Republicii Socia importante pentru promovarea tul şi litera sa, scopul şi obi
liste România, Declaraţia a relaţiilor dintre Pakistan şi ectivele acestui document".
fost semnată do preşedintele România. Ea stabileşte un ca La încheierea ceremoniei
Consiliului de Stat, Nicolae dru de colaborare între un semnării Declaraţiei solemne
Ceauşescu, iar din partea Re important stat din Europa şi comune, cei doi preşedinţi
publicii Islamice Pakistan — unul din Asia, care au multe şi-au strîns mîinile şi s-au îm
de preşedintele Zulfikar Aii
r CHELAR. In consens cu Bhutto. de făcut pentru pacea lumii. brăţişat cu căldură.
Luînd
cuvîntul,
în c i n s t e a C o n f e r i n ţ e holărîrea tuluror colective Nicolae Ceauşescu a spus: Vizita la Tarbela şi Institutul
tovarăşul
lor hunedorene de a întim-
pina Conferinţa judeţeană
de parlid cu rezultate deo „Aş dori, cu prilejul semnării
acestei
solemne,
Declaraţii
sebite în muncă, la Exploa care aşează pe baze mai trai
tarea minieră Ghelar se des nice relaţiile dintre România şi pakistanez de ştiinţe
făşoară o activitate susţi
j u d e ţ e n e d e p a r t i d nută pentru sporirea produc Pakistan, să exprim satisfacţia şi tehnologie nucleară
mea pentru relaţiile bune din
ţiei de minereu şi creşterea
calităţii acestuia şi reduce tre cele două ţări şi să apre
ciez că semnarea acestei De
rea consumurilor specifice. claraţii deschide o eră nouă Marţi la amiază, preşedin
In această direcţie, con de colaborare trainică şi în însemnătate pentru dezvolta
bune, minerii de la Lupeni în Pe agenda de lucru a meş semnăm Şi recenta dezba- tele Consiliului de Stat, tova rea economică a Pakistanului,
Primul lot de scriu succese de seamă pe a- teşugarilor se află în aceste Parchete fores» noastre, care sînl animate de răşul Nicolae Ceauşescu, îm Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
delungată
popoarele
între
produse către genda întrecerii. zile realizarea de noi produ fiere cu grad de voltarea economică şi socială preună cu tovarăşa Elena este însoţit de George Maco-
dorinţa de a-şi asigura dez
Ceauşescu, a sosit la bordul
se destinate populaţiei şi re
ministrul
vescu,
afacerilor
Cu realizări deosebite se
beneficiarii prezintă brigăzile conduse de ţelei comerciale. Numai în mecanizare independentă, de a trăi în pace unui elicopter, într-o scurtă externe, Gheorghe Oprea, con
vizită la Şantierul marelui
silier al preşedintelui Consili
primele zile ale acestei luni
Vasile Rusu şi Nicolae Gavra,
şi colaborare cu toate popoa
externi din cadrul sectorului V, care au fost omologate peste 30 ridicat Lemnul rele lumii". baraj de la Tarbela, de pe flu ului de Stat, Mihai Magheru,
viul Ind, unul din obiectivele
ambasadorul României la Isla
au obţinut o depăşire a pla
de modele noi, dintre cele
nului de producţie de 150 to mai solicitate, în mod deose La rîndul său, preşedintele economice de cea mai mare mabad.
BlRCEA. Colectivul întreprin ne şi, respectiv, 100 tone bit confecţii pentru copii, ce DEVA. Realizind in 1972 in de mină — Şeful statului român este
derii de materiale de con cărbune peste prevederile se realizează la cooperativele dici superiori în ce priveşte însoţit, de asemenea, de Akbar
strucţii Bîrcea intîmpină Con la zi. „Progresul" şi „Mureşul" din extinderea gradului de meca Khan, ministrul de stat pen
ferinţa judeţeană de partid Deva. nizare (la doborît şi secţionat mai judicios tru' securitatea internă, cu so
cu succese importante. Prin 97,4 la sută, la scos-apropiat ţia, Faza Akbar Khan, care
folosirea cu randament sporit Cooperaţia In acelaşi timp, se dezvoltă 74.2 la sută, la încărcat 64,2 CONCURS fac parte din suita de onoare
a utilajelor şi fondului de capacităţile de producţie. Au la sută), muncitorii, tehnicie folosit I constituită cu prilejul vizitei
timp, au fost realizate peste meşteşugă fost înfiinţate 5 unităţi noi, nii şi inginerii din cadrul uni în Pakistan.
prevederi, pînă la 9 ianuarie, iar numărul cooperatorilor a tăţilor Combinatului de ex j După o jumătate de oră de
2 vagoane de produse din va rească—cu pianul crescut cu peste o sută. ploatare şi industrializare a Bsawnn——a—CTapanar de reportaje, zbor, elicopterul aterizează pe
tă minerală şi 1 000 unităţi lemnului Deva au hotărît ca i un platou din imediata apro
cahle de teracotă. lunar la export în acest an să amplifice sub tere organizată aici pe tema j piere a şantierului. Oaspeţii
Datorită realizării ritmice a îndeplinit Producţia stanţial introducerea mecani reducerii consumului de portrete şi însemnări sînt salutaţi cu deosebită cor
sarcinilor de producţie, unita zării în parchetele de exploa lemn de mină. Materialul dialitate de Arhab Sikandar
tea îşi onorează la timp şi o- tare a masei lemnoase. Prin prezentat de inginerul Ioan Khan Khali, guvernatorul Pro
bligaţiile faţă de beneficiarii DEVA. Cooperaţia meşteşu zilnică—!a cote dotarea locurilor de muncă cu Humă a suscitat interes, a Din dorinţa de a stimula activitatea publicis vinciei frontierei de nord-vest,
de peste hotare. Ieri, s-a în gărească din judeţul nostru un număr suplimentar de trac condus Ia dezbateri intere de alte oficialităţi locale, pre
cărcat şi expediat spre Repu se prezintă cu realizări remar superioare toare, funiculare, autoîncărcă- sante, la propuneri de mă tică a corespondenţilor voluntari din fabrici şi cum şi de Shah Navvaz Khan,
blica Democrată Germană pri cabile în cinstea Conferinţei toare, ferăstraie mecanice şi suri concrete privind redu uzine, din exploatările miniere şi forestie preşedintele Autorităţii pentru
mul lot de 30 000 cărămizi judeţene de partid, cel mai alte utilaje, se prevede ca cerea consumului de lemn dezvoltarea resurselor de apă
dialit pentru izolaţii termice, înalt forum al comuniştilor din HAŢEG. Cu succese remar mecanizarea să se extindă la de mină. Participanţii la re, de pe şantierele de construcţii, din unită şi energetice. Un băieţel şi o
din prevederile planului de judeţ: pînă in ziua de 12 ia cabile în îndeplinirea sarcini 98.2 la sută în activitatea de discuţii — inginerii Vasile ţile agricole, din instituţii etc., în prezentarea fetiţă, îmbrăcaţi în portul na
export pe acest an. De men nuarie, ziua lucrărilor confe lor de plan se prezintă şi co doborit-secţionat, iar la scos- Goida, şeful E.M. Ghelar, ţional de pe aceste meleaguri,
ţionat faptul că întreprinderea rinţei, cooperaţia îşi va înde lectivul de muncă al Exploa apropiat şi Ia încărcat gradul Alexandru Tănăsescu, Vasi muncii şi vieţii omului zilelor noastre, de a des oferă frumoase buchete de
şi-a propus să exporte în 1973 plini planul lunii ianuarie la tării miniere Boiţa-Haţeg, ca de mecanizare să crească la le Pavel, minerul Radu Lu- coperi şi promova talente autentice în gazetă flori.
cu circa 30 la sută mai multe export I re a extras peste prevederile 75 şi respectiv 64,8 la sută. chian — au insistat asupra
materiale de construcţii decit La această realizare deose de plan la zi cu 40 la sută Ridicarea gradului de me unor probleme cum ar ii : rie, ziarul nostru şi filiala Uniunii ziariştilor OR (Continuare in pag. a 4-a)
in anul trecut, ceea ce va în bită o contribuţie însemnată mai mult minereu decit era canizare, însoţită de extinde pregătirea lemnului de mi GANIZEAZĂ IN CURSUL LUNII IANUARIE A.C.
semna realizarea unui venit, prevăzut. rea acordului global in rin- nă şi a bandajelor la su
la acest capitol, mai mare cu şi-o aduc cooperativele meş Lucrind intens la pregătirea dul muncitorilor la 75 la sută prafaţă, tipizarea monografi UN CONCURS DE REPORTAJE, PORTRETE Şl
aproape 2 milioane lei valută. teşugăreşti „Haţegana" din noilor zone bogat mineraliza vor determina în acest an o ilor de armare, refolosirea ÎNSEMNĂRI. Cîştigătorilor concursului li se atri
Haţeg şi „Drum nou" din Hu te, minerii de aici au toate sporire a productivităţii mun lemnului răpit, stimularea în pagina a ll-a
cii cu peste 8 la sută.
Cărbune peste nedoara. şansele să asigure cantităţi După cum ne informează acelora care fac economii de buie premii în obiecte, diplome şi menţiuni. De
sporite de minereuri neferoa
lemn, introducerea cu mai
Cooperativa „Haţegana" ex se. După cum sîntem infor tovarăşul inginer Gheorghe mare încredere în abataje cernarea premiilor va fi făcută de către un ju
prevederi portă cusături cu alesături în maţi, pînă la Conferinţa ju Orvaş - director tehnic la a armăturilor metalice. A- riu alcătuit de Uniunea ziariştilor şi redacţia RUBRICA
Franţa, Austria şi Belgia; coo deţeană de partid şi în con C.E.I.L. Deva -, în cinstea a- ceste măsuri ca şi multe noastră.
LUPENI. In primele zile din perativa „Drum nou" a expe tinuare, muncitorii, cadrele propiatei conferinţe judeţene altele se materializează zi ZOOTEHNIA — sectorul cu
acest an, animaţi de dorinţa diat covoare tip „Bucureşti" tehnice vor depune toate e- de partid primele din aces de zi în activitatea mineri Totodată, CONCURSUL ARE CA SCOP Şl O ponderea cea mai mare în
firească de a intîmpină Con forturile pentru suplimentarea te măsuri preconizate au şi lor ghelăreni în producţii PRESELECŢIE A CELOR DORNICI SĂ CANDI agricultura judeţului.
ferinţa judeţeană de partid cu în R.F. a Germaniei, Franţa depăşirilor realizate pînă în început a fi transpuse în suplimentare de minereu şi Cum acţionaţi pentru spo
rezultate din ce in ce mai şi Belgia. prezent. fapte. economii la lemnul de mină. DEZE LA CONCURSUL DE ADMITERE LA FA rirea efectivului de anima
V- _____________ CULTATEA DE ZIARISTICĂ DIN CADRUL ACA
le şi a producţiei de lapte,
DEMIEI „ŞTEFAN GHEORGHIU".
carne, lină ?
Ritmicitatea producţiei ■
CHENAR care scriu nu poate fl cuprin
este deplină - fiecare echipă să într-un articol de ziar. Am
să vă mai povestesc numai un
singur episod. Era in perioa
Urs comunist da adunărilor de dări de sea
mă şl alegeri în organizaţiile
cunoscîndu-şi perfect sarcinile munte ajutam la întocmirea
de partid. Intr-o comună de
documentelor adunării gene
o
vorbesc
faceţi mare lucru.
îndeplineşte
vă Omul despre care vreau să că nu le vor înţelege, n-o să rale a comuniştilor. Eroul a-
cestor rîndurl a găsit timp şl
muncă de răspundere pe linie Am citit pe faţa omului ce pentru comuna aceea înde
DupS adevăratele recorduri furiseşte furnalistul şef Du aspect. S-au nominalizat sar de partid. Are privirea deschi ne vorbise atît de simplu şi părtată. A văzut documentele
să, sinceră, vorbeşte întot
stabilite în luna decembrie pe mitru Marin de la furnalul nr. cini concrete cu responsabili deauna calm, Iar vorba sa te de gîndit, pentru o clipă, o- pregătite, şi-a spus părerea
boseala. Sau poate a fost
care siderurgistii din Călan 2. Avînd clar în minte faptul tăţi precise. Şi „timpii morţi” cucereşte. Nu vă voi spune numai o părere ? In momen despre, ele. A Insistat asupra
le-au închinat sărbătorii do la că zilnic fiecare schimb tre au dispărut determinînd mun numele Iul pentru că acest lu tul următor ne-a strîns din proiectului de hotărire şl a
30 Decembrie, munca furnaliş- buie să producă peste 210 to cii noastre ritmicitate perfect cru l-ar supăra. nou mîinile, zîmbind, şi a ple convins biroul că trebuie îm
tilor, turnătorilor şi cocsari- ne de fontă ne determină să întreţinută fără eforturi deo cat. bunătăţit. Adică să fie prevă
Astă toamnă, rece şl plo
lor de aici a înregistrat un ne organizăm munca în aşa sebite. ioasă, într-o seară, mă aflam A doua zi am stat de vor zute acţiuni concrete, cu ter
nou demaraj — inedit şi spec fel încît în fiecare oră să fim In turnătorii aflăm că pro bă cu tractoriştii şi coopera mene şi responsabilităţi pre
taculos în aceeaşi măsură — ,,în grafic”. Nu trebuie apoi blema ritmicităţii se soluţio într-o comună şi discutam cu torii, le-am explicat măsurile cise.
prin care dezideratelor majo ^neglijaţi şi alţi factori : preo nează prin asigurarea unei factori de răspundere măsuri ce le stabilisem, le-am cerut - Acesta este programul de
re ale anului hotărîtor din a- cuparea secţiei de-a fi creat structuri zilnice de plan în le pentru grăbirea însămînţâ- părerea, ne-am consfătult. Şl activitate al comitetului co
rilor de toamnă. Ne confrun
cest cincinal li se răspunde încă din anul trecut condiţii corelaţie directă cu gama tam de aproape două ceasuri treburile s-au urnit repede din munal de partid pe o perioa
prompt şi eficace, cu compe (deosebit de variată) a piese şi mare lucru nu stabilisem. loc, cooperativa terminînd în- dă de doi ani. Trebuie să
tenţă, dăruire şi responsabi lor şi utilajelor care se toar Deodată, în încăperea mică săminţările în timpul optim. ştiţi precis ce aveţi de făcut.
litate. nă. Turnarea simultană atît a şi îmbîcsită de fum, unde pu Altădată l-am întîlnit la o Nu putem lucra fără o per
— Cum este firesc, acest de unor piese mecanice de mare neam lucrurile la cale, a In mină de cărbuni care nu stă spectivă clară, mobilizatoare...
maraj a început prin cunoaş La Uzina complexitate cît şi a piese trat omul despre care vă vor tea bine cu realizarea planu Timp de o oră, apoi, a ja
terea amănunţită de către fie lor grele asigură respectarea besc. Ne-a strîns mîinile şi lui. In prima clipă nu l-am lonat împreună cu biroul a-
celui comitet de partid obiec
11
care secţie, echipă de lucru, „Victoria Călan cu stricteţe a planului atît s-a aşezat pe-o bancă. Către recunoscut. Era îmbrăcat mi tivele viitoarei hotărîri.
muncitor, a sarcinilor care ne din punct de vedere cantitativ sfîrşit, cînd măsurile se contu nereşte şi avea lămpaşul în Apropiat de oameni, con-
revin în acest an — precizea (pe sortimente), cît şi valoric. raseră, ne-a pus o întrebare : mînă. Se pregătea să coboa sultind oamenii, apreclindu-le
ză tovarăşul Ioan M. Popa, — Aici, bineînţeles, rezer — Cu tractoriştii, cu coope re în mină. M-a întrebat cu ideile şi părerile, ţlnînd sea
secretarul comitetului de par vele sînt mult mai mari — spu ratorii aţi vorbit ? Doar ei duc ce treburi sînt pe acolo, apoi ma de ele, omul de care vă
tid al uzinei. Defalcarea judi optime desfăşurării muncii, a- neau şefii de echipă Roman greul acestei campanii... s-a urcat într-o colivie şi a vorbesc este întotdeauna pre
cioasă, raţională a planului sigurarea unei temeinice baze Cosmoi, Iulian Sîrbu şi Fer- Nu vorbisem nici cu unii, dispărut în adîncurî. zent acolo unde trebuie şl
din acest an, organizarea mi materiale etc. dinand Buţi. Şi aceste rezerve nici cu alţii. Peste cîteva zile, un cores unde e mal greu. Şl pe unde
nuţioasă a producţiei, mobili — Aş menţiona şi un alt e- pondent transmite ştirea că trece el, oamenii se simt mai
zarea întregului nostru co lement — intervine în discu trebuie astfel privite încît nu - Trebuie să vă sfătuiţi mina respectivă a recuperat bine, se mobilizează, se înflă
lectiv pentru asigurarea unei ţie Gheorghe Panait — şef de neapărat cu tractoriştii şl cu o bună parte din râminerea cărează. Este un comunist !
ritmicităţi depline în produc echipă la benzile de turnare. ILIE COJOCARU Ioan Cibian, tăietor marmură la „Marmura“ Simeria, lucrează cooperatorii. Măsurile pe care în urmă şl că minerii sînt ho- ...Nu, nu vă voi spune nu
ţie sînt pîrghii practice care Dacă sub aspect material sîn- la o maşină modernă, care sporeşte mult randamentul muncii le-aţi stabilit sînt bune, dar tărîţl să-şi facă exemplar da mele acestui OM.
toria.
încă din primele zile ale nou tem mai bine pregătiţi ca ori- Sale- Foto: V. ONOIU dacă cei ce le pun în practi- Activitatea omului despre
lui an asigură îndeplinirea şi cînd, nu trebuie neglijat fac (Continuare în pag. a 2-a) GH. PAVEL
depăşirea prevederilor şi prin torul conştient care determină
care în lunile următoare vi înfăptuirea neabătută a sarci
zăm noi realizări de presti nilor ce ne revin. De fapt
giu. ace»t lucru îl consider cel DISTINCJII PENTRU PRIMII VIZITATORI pune la dispoziţia popu I, în staţiunile: Felix. 1 4 garnituri bucătării tip
Afirmaţia secretarului de mai de seamă, ou atît mai MEŞTEŞUGARII laţiei şi în acest an în Mai, Ilerciilane, Slănic „I.L.H. 1“. Mobila a fost CREŞTE PARCUL AUTO
cantităţi
semnate
ma
dc
in
De
judeţean
La
Muzeul
livrată
partid are acoperire în fapte. mult cu cît realizarea cinci va au sosit primii vizita teriale. In prezent, in de Moldova, Govora, Sovata, dustriale O.C.L. Produse Hune Parcul de maşini al Au
Geoagin,
Sinaia,
(Băneşti,
Deva
şi
nalului înainte de termen de
Pînă în prezent furnaliştii u- pinde într-o măsură covîrşi- FRUNTAŞI I tori, din acest an, dornici pozit există peste 500 to Buşteni, Predeal etc. doara. tobazei de transporturi
s-a
cu
mărit
zinei au produs peste preve toare de modul în care ştie La sediul Uniunii jude să cunoască istoria locu ne ciment, 50 000 bucăţi Un avantaj in plus pen auto Deva autobasculante noi,
încă
5
ţiglă, 4 000 bucăţi bolţari
Hu
tru cei care işi
petrec
deri aproape 18 tone de fon să acţioneze fiecare om. Şi ţene a cooperativelor meş rilor frămîntate ale deose (înlocuitori de cărămidă), concediul de odihnă in a- care vor fi repartizate să
nedoarei,
rezumate
tă, turnătorii au realizat mai teşugăreşti a avut loc o bit de sugestiv in piesele 500 mp parchet dc fag ceastă perioadă este şi re VIZIONARE DE FILME lucreze pe şantierele din
în
că
mult cu 12 tone de elemenţi atenţionînd acest lucru vreau festivitate, dintre cadrul mai şi colecţiile foarte bogate calitatea I şi a Il-a, 2 000 ducerea cu 50 la sută a municipiul Deva.
mp trestie, peste 200 uşi,
reia
cei
42
pentru radiatopre, 1,5 tone să relev rolul deosebit pe destoinici meşteşugari, cu ale muzeului. Printre pri 150 ferestre şi alte mate transportului pe C.F.R. Tinerii utecişti din ca
care iniţiativa noastră „De mii vizitatori şi-au înscris riale. sau I.T.A. drul Institutului de pro
în
îndelungată
pîlnii şi maselote şi 3,5 tone vorbă cu conştiinţa” îl de vechime şi cu rezultate numele, în cartea de o- iectări Hunedoara - Deva VREMEA
cooperaţie
un
muzeului,
noarc
cilindri de laminor, iar coc- ţine. Am să mă refer la e- hune in muncă, au fost grup de a elevi din Repu BILETE DE ODIHNA s-au întîlnit, ieri, la o Pentru 24 ore
filme.
de
plăcută
vizionare
sarii şi-au depăşit sarcinile xemple care pot părea mă distinşi cu „Insigna dc o- blica Populară Ungară şi PRIMELE GARNITURI In cadrul Proiect-clubului
DE MOBILA
la cocs fluidizat cu peste 22 runte, dar care pentru noi au noare a cooperaţiei meşte un grup de elevi de Ia Şl TRATAMENT LIVRATE COMERŢULUI ci au urmărit, în prezen Vreme închisă, cu cer
şugăreşti“.
mult
acoperit.
Locr
tone. o însemnătate majoră. Pînă Printre cei distinşi se Liceul dc cultură genera Pentru cei care îşi vor tarea arhitectului Titus mai vor semnala precipit
lă din Haţeg.
sc
— Ce credeţi că stă la baza mai anul trecut reviziile va numără: Ioan Făt, dc la petrece concediul dc odih Colectivul atelierului de Stanciu, filmele: „Festiva ţii slabe sub formă i
nă in sezonul rece, Oficiul
acestor prime rezultate ? — goanelor cîntar, ale oalelor de cooperativa „Prestarea“ MATERIALE judeţean de turism a pus timplărie al I.I.L. Deva a lul dc muzică folk de la burniţă şi ninsoare. Vînt
din
Hunedoara,
Lili
Spu
va sufla slab pînă la p
DE CONSTRUCŢII
adresăm întrebarea mai mul- zgură, ale benzilor de turnare ne! — „Drum nou“ Hune PENTRU POPULAŢIE în vînzare, prin filialele produs şi livrat, în prima Pittsburgh“ şi un film de trivit, predominînd d
a
sale din Deva, Brad, Ha
lunii
ianuarie,
decadă
Istrate
doara,
Roza
—
tori şefi de echipă şi munci „Deservirea“ Lupeni, Va ţeg, Hunedoara, Orăştie şi primele garnituri de mo arhitectură, ancorat în nord-vest. Temperaturi
zi
zi
preocupările
minime vor fi cuprinse îi
tori din cadrul uzinei. se făceau anevoios. Şi nu în lentin Trifu — U.J.C.M., Depozitul de materiale Petroşani, biletele de o- bilă comerţului, intre a- aic fiecăruia, de filmul cu „Ora tre minus 8 şi minus
— Aş situa în primul rind totdeauna era justă invocarea Romulus Stan — „Moţul“ de construcţii al O.C.L. dihnâ şi tratament, cu ta cestea se află 20 bucăţi grade, iar maximele înt:
Brad şi alţii. Produse industriale Deva rife reduse, pe trimestrul canapele tip „Nora 11“ şl deciziilor — oraşul“. minus 5 şi 0 grade.
cunoaşterea de către noi toţi lipsei pieselor de schimb. A-
a sarcinilor zilnice — ne măr- cum lucrurile an căpătat alt V