Page 22 - Drumul_socialismului_1973_01

!*^^fWMBCTSn T»-^WWrr5g«^g^^va«IW'MÜ^^^
-/TITIT.ÍJ3CS .XX*Í22â$3SK220W XC'Ji,
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 598 © MIERCURI 10 IANUAPIE 1973
y
^■ )m v. •,Trp7Tggyay;î cvrcr jaaH50H»ES«3SSHR?®Œ^^ ■**»*#■, -. «¿»MiJeJB»

0 PROBLEMS OE MAXIMĂ IMPORTANIĂ-

A S I G U R A R E Â F U R A J E L O R

Apreciem ca bună iniţiati­ părea că indicatorii de dez­ asigurării îngrijitorilor, în nic raţii compuse din dife­
voltare a sectorului zooteh-
Ritmicitatea producţiei est® va ziarului „Drumul socialis­ •nic se situează la un nivel prezent în zootehnie lucrea­ rite sortimente, revenind
ză numai membri coopera­
cîte 7,5—8 U.N. pe cap de
mului" de a organiza în co­
loanele sale o amplă dezba­ superior, totuşi ponderea a- tori harnici, priceput! în vacă, Crearea posibilităţii ca
tere a problemelor care pri­ cestul sector în structura creşterea animalelor. Comu­ să întocmim r-atll de produc­
producţiei agricole globale a
ţie la nivelul potentialulu’’
niştii Ştefan Orb, Stela Lup-
deplină—fiecare echipă vesc dezvoltarea sectorului cooperativei nu reprezintă şor şi Todor Palada, a- animalelor ne obligă însă
zootehnic şi sporirea aportu
lui acestui sector la conso nici 30 la sută. O asemenea lături de care se află Ana ca în acest an să gospodă­
Udarea economică a unităţi situaţie se da-loreşte în bu­ Coset-a, Maria Coca, Maria rim mai bine terenurile a-
Lupu, Simion Dim-a, Gheor-
nă măsură faptului că pro­
fe-ctate bazei furajere, să pu­
lor agricole. Desigur, releva
cunoscîndu-şi perfect criticarea neajunsurilor ce ducţiile ce se obţin pe cap Ana Sta-nciu* şi alţii, unii nem un accent mai mare pe
ghe Adarn, An-a Ciucean,
rea experienţei înaintate Şi
de animal nu sînt încă sa-
asigurarea nutreţurilor sucu
se întîlnesr în activitatea lente, cît şi pe cultivarea
fermelor va contribui la îm plantelor care dau cele maj
sarcinile bunătăţirea organizării mun­ mari cantităţi de proteină la
unitatea de suprafaţă. Cele
cii şi a producţiei în secto
rui zootehnic, la asigurarea mai mari dificultăţi le Intim-
unor condiţii favorabile în pinăm in perioada de păşu-
(Urmare din pag. 1) necesare pentru ca şi aceas­ deplininii exemplare a sarci­ nat a animalelor, deoarece
tă secţie să producă ţoale nilor stabilite de partid pri­ revine o incărcălură de 9
sortimentele la nivelul preve­ vind dezvoltarea zootehniei. U.V.M. la hectarul de păşu­
fuga după acoperirea planului derilor pentru '73. ne. Fireşte, oricît de produc-
valoric să primeze, ci obţine­ In cadrul cooperativei a- tive ar fi pajiştile, nu se
rea unei eficiente sporite. Desigur, asigurarea unei rit­ gricole din Turdaş, sectorul
micităţi depline este o proble­ zootehnic este bine repre­ poale asigura o hrănire ro
— Prin această afirmaţie se zentat, efectivele planificate respunzăloare a animalelor
precizează de fapt comanda­ mă vitală pentru bunul mers în anul trecui fiind depăşite cu masă verde pe timpul ve­
al producţiei, pentru obţine­
mentul nostru principal de rea unor sporuri substanţiale cu 40 de bovine, din care rii. De aceea, soliciiăm orga­
acţiune — adaugă maistrul capabile să descongestioneze 10 vaci şi juninci. S-a acor­ nelor agricole judeţene să
principal Gavrllă Budiu. Dacă dat atenţie sporită nu numai aibă în vedere să ne repar
In 1972 fată de 1971 rebutu­ activitatea în ultimele luni realizării efectivelor, ci şi tiz.eze suprafeţe suplimentare
ale anului. Şi nu întîmplător
rile la clienţi au fost reduse interlocutorii la discuţie au livrării unor cantităţi supli­ de păşune din disponibilul
cu 5 la sută, pentru acest an numit problema ritmicităţii mentare de produse anima­ tisfăcătoare, ceea ce afectea­ cu vechime de 5—10 ani în altor uniluli.
ne-am angajat să coborlm ba­ drept un comandament princi­ liere la fondul de stat, fapt ză negativ şi rentabilitatea acest sector, depun eforturi Convinşi fiind do impor­
riera reclamatiilor la cota mi­ pal de acţiune. De fapt acest Tîmplarul manual Ioan Ghiu rglil de la secţia mobilă a I.I.L. ce a făcut posibil ca venitu­ produselor. O analiză temei­ meritorii pentru a face ca tanţa şi de necesitatea ridi
nimă. Deţi am trecut la asi­ comandament guvernează ac­ Brad a fost lună de lună evidenţiat In întrecere în anul 1972. rile prevăzute din zootehnie nică a potenţialului produc­ zootehnia să fie o mîndrie a cării ponderii seciomlui zoo
milarea unor noi produse — tivitatea centenarei uzine n- Este liotărît ca şl în acest an să-şl menţină acest titlu de să fie depăşite cu peste tiv al unităţii denotă că a- unităţii. Aceasta presupune tehnic în ansamblul ţirodiu
cinste.
şi uneori se Începe şl ou clte cum clnd au rămas cîteva zile 50 000 lei. vem posibilităţi ca producţia însă ca activitatea în zoo­ ţiei globale a un iătii - c»
un mic eşec — plnă In pre­ pînă la Conferinţa judeţeană Cunoscînd că progresul marfă de lapte pe cap de tehnie să n-u fie considerată o caracteristică a unei agr
zent hotărîrea noastră dă re­ de partid. Dorinţa de a întîm- continuu al unităţii este con­ vacă să fie cel puţin dubla­ nici din partea conducerii culturi moderne vom o
zultate din cele mai bune. ŞI pina acest marcant eveniment Se extinde optimizarea debitării diţional hotărîtor de dezvol­ tă, despre o rentabilitate ri­ unităţii ca o treabă doar de tiona cu perseverentă pen
nu mă refer doar la noul tip în viaţa politică şi economică tarea sectorului zootehnic, dicată putînd vorbi atunci sezon, de campanie. Perma­ tru c-a în următorii ani să
de cilindri de laminor cu a judeţului cu fapte prestigi­ avem prevăzut ca î acest cind se livrează peste 2 000 nent avem 1n vedere să fim asiguram maleriali/area ir
n
crustă nedefinită a cărui asi- oase în muncă determină în laminatelor eu ajutorul an să realizăm o încărcătură 1 lapte de la fiecare vacă prezenţi în mijlocul îngriji­ fapte a unui asemenea dezi
m'lare se Înfăptuieşte cu suc­ rindul colectivului de la „Vic­ de peste 80 U.V.M. la suta furajată. Creşterea efective­ torilor, să supraveghem res­ der-at, contribuind mai sub
ces. Mă refer la toate celelal­ toria" Călan luarea unor mă­ de hectare, iar la sfîrşitul lor şi a producţiei va permi­ pectarea programului de fu­ stantiul la înfăptuirea satci
te repere ce le vom produce suri judicioase şl eficace. Im- emulatorului electronic actualului cincinal încărcătu­ te ca la sfîrşitul actualului rajare stabilit. ni-lor ce ne revin din pro
In acest an. pedanţa cu care acestea se ra va ajunge la peste 95 cincinal ponderea zootehniei A avea numai oameni har­ gramul judeţean de dezvo
— Deşi In sectorul de coc- transpun în viată, hotărîrea HUNEDOARA. Laminatorii ductie superiori prevederilor. U.V.M. la suta de hectare. in structura producţiei glo­ nici în zootehnie nu înseam­ tare a zootehniei, din dorn
*erle la produsul cocs fluidi­ de a transpune neabătut pre­ de la Combinatul siderurgic La cuptoarele adinei şi cu Paralel cu creşterea efecti­ bale a unităţii să ajungă la nă că toate problemele sînt muntele Conqresii'ni a! X
zat Înregistrăm depăşiri, tre­ vederile Conferinţei Naţionale Hunedoara s-au angrenat cu propulsie, în halele de lamina­ velor ne preocupăm stărui­ cel puţin 50 la sută. Spre rezolvate. Oricare crescător lea şi ale Conferinţei Naţio
buie arătat că la celelalte a partidului şi plenarei C.C. eforturi sporite la îndeplini­ re şi ajustaj, peste tot se des­ tor de sporirea producţiei a- atingerea acestui obiectiv ne de animale ştie că furajarea nale a partidului.
sortimente nu ne încadrăm al P.C.R. din noiembrie anul rea ritmică a sarcinilor spori­ făşoară o activitate susţinută ndmaliere, Îndeosebi a celei orientăm eforturile în actua­ influenţează decisiv potenţia­
Încă pepfect in nivelurile zil­ trecut conferă garanţia că te de plan pe 1973, an hotă- pentru obţinerea unor succe­ de lapte. In acest an, spre lul cincinal. lul productiv al şeptelului. AUREL ROSCA
nice — ne spune inginerul prestigiosul colectiv îşi va rîtor in realizarea înainte de se cît mai importante în cin­ exemplu, am contractat cu Condiţii pentru finalizarea La acest capitol s-a făcut un preşedinte
şef al uzinei, Doinei Frenţoni. onora cu prisosinţă sarcinile termen a cincinalului. Colec­ stea Conferinţei judeţene de statul o cantitate de lapte unui asemenea deziderat e- salt cantitativ şi calitativ FERENŢ GRUIA
Aici situaţia creată depăşeşte încredinţate. Este cuprinsă în tivele de muncitori, tehnicieni partid. cu aproape 65 la sută mai xistă, dar va trebui să le simţitor în unitatea noastră. bdaadier zootehnic
fructificăm
eficient.
Dacă
mare fată de cît am livrat
Ioan igna
posibilităţile secţiei de a ac­ această emulaţie tocmai „rit­ şi ingineri de la laminoare- Munca rodnică ce se desfă­ în 1972. acum cîtiva ani înlîmpinam Stocul de nutreţuri existent inginer-şef
şoară pentru sporirea conti­
ţiona. Conducerea uzinei a micitatea" in care ne dorim le bluming, ca şi de la liniile nuă a producţiei de laminate Deşi la prima vedere s-ar greutăţi serioase în privinţa ne permite să asigurăm zil­ la C.A.P. turdaş
de semifabricate, de profile,
sesizat Insă aspectul şl Încă viaţa mai prosperă, mai lumi­ sîrmă şi benzi au obţinut din este însoţită de ample acţiuni
de pe acum face demersurile noasă. primele zile indicatori de pro- iniţiate de organizaţiile de
partid privind prelucrarea cît
mai eficientă a oţelului. Se
fac pregătiri şi experimentări Venituri din Muncă intensă la repararea maşinilor
pentru extinderea tehnologiei
Prin promovarea idilelor avansate de optimizare a debitării la­ gospodăria agricole şi tractoarelor
minatelor cu ajutorul calcula­
anexă
torului electronic. La lamino­
rul de 650 mm şi la cel de
semifabricate s-au creat con­
diţiile necesare realizării de DEVA. O sursă impor­ Activitatea atelierului de re­ reuşit să se repare 90 la sută Contraclul în baza căruia so
cantităţi sporite de laminate tantă aducătoare de ve­ paraţii al S.M.A. Haţeg este din utilajele respective. De la vor executa aceste piese a lost
lisera şi organizarea superioară a muncii la dimensiuni fixe, fapt care nituri pentru membrii rodnică. Prevederile de plan 1 decembrie 1972 s-au Început încheiat încă de anul trecut.
oferă avantajul reducerii con­ cooperatori din Deva o pe 1972 au fost îndeplinite şi şi reparaţiile capitale la trac­ Pentru cest an, colectivul ate­
a
sumului de metal şi manoperă constituie şi sectorul de depăşite. Fată de 1 200 000 lei toare. Pînă acum au fost ter­ lierului are de realizat lucrări in
la uzinele şi unităţile con­ activităţi anexe. Astfel, s-au realizat lucrări în valoa­ minate, de asemenea, lucrări- valoare de 2,2 milioane ici.
obţinem producţii sporite k minereu structoare beneficiare. prin înfiinţarea unor ate­ ne spunea tovarăşul Ioan
re de 1 600 000 lei. Acum —
liere de confecţionat na­
Dealtfel, laminatorii hune-
doreni au acumulat o expe­ vete pentru pline, cozi Voiconi, maistru de atelier — La S. M. A. Haţeg
de diferite unelte şl alte
colectivul de muncitori lucrea­
Torentul viu al întrecerii productivitatea muncii să lier de reparaţii şi Întreţine­ rienţă valoroasă In privinţa produse, C.A.P. Deva a ză Intr-un ritm Intens la exe­
socialiste desfăşurate tn a- crească in subteran cu 5 to­ re, care poate interveni mai bunei gospodăriri a metalului. realizat In anul 1972 un cutarea lucrărilor de repara­ le de reparaţii la un număr
Prin îmbunătăţirea tehnologiei
ceste zile de început de an, ne pe post, reducîndu-se operativ atunci cind este ne­ de Încălzire şi prelucrare a venit din aceste activi­ ţii la maşinile agricole care de 20 tractoare. Tot în acest Condiţii pentru îndeplinirea a-
pentru Îndeplinirea cincinalu­ totodată consumul de mate­ voie. La flotatie s-au luat tăţi cu 600 000 lei mal vor fi folosite ia pregătirea interval de timp s-au mai re­ cestui program de muncă e-
lui înainte de termen, pre­ rial lemnos cu aproape 12 toate măsurile pentru mări­ lingourilor şi a blumurilor de mare dectt s-a prevăzut terenului şi lnsăminţarea cul­ parat 6 motoare de tractor xistă şi colectivul a pornii cu
oţel, reducerea pierderilor şi a
cum şi obţinerea unor suc­ ■mc pe 1 000 tone minereu rea capacităţii de prelucra­ lulţlal In plan. Dintre turilor de primăvară. Munca pentru alte S.M.A. şl 6 auto­ hotărire la finalizarea lui. Or­
cese cit mai mari In cinstea extras. Conducerea tehnică a re, montîndu-se o nouă moa­ deşeurilor ce rezultă de la de­ membrii cooperatori ca­ a fost organizată în flux teh­ camioane pentru C.A.P. ganizarea temeinică a muncii,
Conferinţei judeţene de par­ minei a preconizat ca prin ră de 500 tone pe zi, care bitarea laminatelor etc., pe re şl-au adus un aport nologic, pe posturi specializa­ buna aprovizionare tehnico-
ansamblul sectorului de lami­
tid, s-a concretizat la Ex­ mărirea înălţimii subetajelor va intra în funcţiune la ju­ noare s-au economisit în anul deosebit la obţinerea a- te. De la 15 noiembrie 1972 de Interlocutorul nostru ne-a materială, pregătirea profe­
ploatarea minieră Deva în- să fie redus volumul lucră­ mătatea acestei luni. Tot aici recent încheiat mai mult de cestul succes de presti­ cind s-a trecut la executarea relatat că In colaborare cu U- sională şi hărnicia oamenilor
tr-o depăşire a sarcinilor de rilor de pregătire, obtinîn- este în curs de materializare 3 000 tone de metal, care au giu merită a fi menţio­ reparaţiilor la maşinile agrico­ zing de reparaţii utilaj agricol sînt cîtiva din factorii hotări-
plan la zi cu 2,2 la sută. Am du-se in acest fel o econo­ transportul în containere al contribuit In final la creşte­ naţi Ioslf Bogoş, Ioslf le •— semănători de cereale, din Sibiu atelierul execută tori care stau la baza succe­
intrat deci In cel de-al trei­ mie numai la lucrările afe­ concentratului, reducîndu-şe Balasz şl Miiiai Şerban. grape cu discuri, pluguri etc. diferite piese de schimb pen­ selor viitoare pe care este ho-
lea an al actualului cinci­ rente pentru o înălţime de pierderile de metal şi timpul rea producţiei de laminate fi­ tru dispozitivul de tracţiune In tărît să le înscrie acest co­
nal cu realizări care vin să zăcămînt de 28,5 m de 3,7 necesar pentru manipularea nite. — şi pină în prezent s-a tractoarele din grupa 400. lectiv pe graficul întrecerii
confirme că la mina noastră milioane lei. De asemenea, şi transportul acestuia. pentru realizarea cincinalului
sarcinile de plan vor fi în­ trebuie arătat că noua meto­ La sectorul Muncel vizăm înainte de termen.
deplinite în cele mai bune dă asigură o deplină sigu­ în primul rînd îmbunătăţi­ întregul colectiv al atelieru­
condiţii. Ne stă mereu în a- ranţă în exploatare, redu­ rea calităţii minereului ex­ lui de reparaţii, în frunte cu
tenţie respectarea întocmai a cîndu-se totodată efortul fi­ tras, pornind tocmai de la o comuniştii, din rindul căruia
coordonatelor întregii noastre zic al muncitorilor. organizare mai judicioasă a se remarcă în mod deosebit
activităţi, care sînt clar ja­ Fiecare brigadă de pro­ abatajelor, unde s-a prevă­ tovarăşii Gheorghe Tudoran,
lonate de documentele ple­ ducţie a reuşit să-şi însu­ zut executarea unor rosto- Ioan Savu. Ştefan Siito, Adam
narei C.C. al P.C.R. din no­ şească foarte rapid noua goale de minereu, rare vor Dudut, Simion Susan, meca­
iembrie 1972, de ampla cu- tehnologie de lucru, astfel permite o mai bună selec­ nici, Aurel Pasconi şi Tiboriu
vîntare rostită de tovarăşul Incit aceasta, generalizată, tare a substanţei minerale Ghida, strungari, Ladislau Ba-
Nicolae Ceauşescu cu prile­ va permite ca fiecare for­ utile şi excluderea posibili­ cinschi, sudor, îşi aduce o
jul jubileului Republicii — maţiune de lucru să-şi rea­ tăţilor de transport inutil şi contribuţie activă la îndepli­
un adevărat program de ac­ lizeze integral sarcinile de costisitor a sterilului la flo­ nirea şi depăşirea planului de
ţiune practică, a cărui înfăp­ plan. O atenţie deosebită tatie. Pentru reducerea în producţie. Ş- acest colectiv
tuire incumbă un Înalt spi­ trebuie acordată In continua­ continuare a cheltuielilor destoinic de muncitori este
rit de răspundere. re din partea fiecărui mun­ materiale se prevede ca prin hotărît ca, executînd numai
Ne-am străduit ca încă din citor, maistru, inginer pen­ folosirea remorcilor la trans­ lucrări de bună calitate, să a-
1972 să atingem sarcinile tru reducerea dilutiei, reu­ portul cu autobasculante sigure o viată cit mai înde­
zilnice de plan ale acestui şind în acest mod să îmbu­ cheltuielile de transport să
an, lucru pe care l-am rea­ nătăţim considerabil calita­ fie diminuate cu aproape 40 lungată şl o bună funcţionare
lizat, pregătind totodată în tea minereului. Comuniştii la sută. a maşinilor agricole şi trac­
bune condiţii producţia anu­ şefi de brigadă Roman Pă- Avem toate condiţiile ca toarelor, să dobîndească noi
lui 1973, care este cu 30 la trut, Ladislau Ghezan, Ale­ în cinstea Conferinţei jude­ victorii de prestigiu în mun­
sută mai mtţre decît a anului xandru Ivdochimov şi Ro­ ţene d partid realizările
e
trecut. Avem în vedere în man Tămaş respectă întoc­ noastre să fie dintre cele că şi să-şi aducă din plin
profesionale
planului
de
producţie
realizarea
orele
practică,
permanentă realizarea unei mai indicaţiile primite din mai bune. Tezaurul de ini­ şcolii. Elevii Şcolii unor produse ilin utile, Călan contribuie, prin a munca la generează de interes şi la dragoste pentru meserie. Tn fotogra­ al contribuţia la îndeplinirea e-
Imediată
Efectuarea
finalizarea
muncii
ritmicităţi în extracţie, exlu- partea personalului tehnic, ţiative în întrecere îmbogă­ fie: elevi ai anului II strungari, aplecaţi cu atenţie asupra produselor pe care, în curînd, le vor livra sub firma şcolii xemplară a sarcinilor de pian
zînd orice perturbatie in venind cu propuneri valoroa­ ţit tot mai mult, extinderea pe 1973.
fluxul uzinei de preparare. se, menite să ducă la folosi­ experienţei acumulate vor
Duipă cum se ştie, la mi­ rea integrală a rezervelor permite ca sarcinile de plan
na Deva s-a experimentat interne existente. din acest an hotărîtor pentru
cu succes o nouă metodă de Pentru asigurarea ritmică îndeplinirea cincinalului Îna­ Se ştie că materialul sădi- sînt corelate cu măsurile ce plexului peplnieristic (planta- ilor-mamă speciale de semin­ cooperative agricole, cum
exploatare cu' surpare în a producţiei s-a avut in ve­ tor de calitate reprezintă o se întreprind în prezent în iiile-mamâ pentru produce­ ceri şi pentru ramuri altoi.
dere ca maşinile de încărcat inte de termen să fie reali­ sînt cele din Toteş-ti, Geoa­
subetaje, care In prezent es­ verigă de bază în cadrul mă­ cadrul Staţiunii experimenta­ rea de ramuri altoi şl plan­ Paralel, se urmăresc sub giu, Peşteana, Romoşel, Den-
să funcţioneze la întreaga zate cu succes. surilor de îmbunătăţire a le Geoagiu, legate de apli­ taţii de seminceri, şcoală de
te în curs de generalizare la capacitate. In acest scop, la carea tuturor măsurilor din puieţi şi şcoală de marcote, aspectul autenticităţii, stării sus etc., şi-au organizat li­
toate locurile de muncă. Prin nivelul orizontului minus Ing. IOAN MATEI tehnologiilor de cultură a tehnologiile noi, specifice cîmpurile de pomi altoiţi). fitosanitare şi productivităţii vezi pe suprafeţe mari cu ma­
pomilor fructiferi. Materia­
362 nuci. In plină vîrstă, din
aplicarea ei s-a reuşit ca 140 m s-a organizat un ate- directorul minei Deva lul săditor contribuie direct pentru obţinerea materialu­ Pentru a răspunde exigen­ populaţia valoroasă de Sibi- terial săditor din soiurile ra­
ionate, livrate de Staţiunea
şi rapid la sporirea produc­ lui săditor pomicol selecţio­ telor actuale în ceea ce pri­ şel, care au fost marcaţi In­ experimentală Geoagiu, care
ţiei pomicole, oferind posibi­ nat şi elită, liber de viroze, veşte producţia Şi calitatea dividual, conform normelor deja au Intrat în producţie,
litatea îmbunătăţirii substan­ contribuind la îmbunătăţirea
ţiale a indicilor calitativi, aprovizionării populaţiei cu
prin soiurile noi introduse în fructe şl la creşterea venitu­
cultură. De aceea, asigura­ rilor membrilor cooperatori.
rea cantitativă şi îmbunătă­ In anul trecut, pepiniera
materialului săditor constituie Producerea materialului săditor staţiunii a pus ia dispoziţia
ţirea permanentă a calităţii
un factor hotărîtor în valori­ unităţilor socialiste şi gospo­
populaţiei
peste
dăriilor
ficarea condiţiilor specifice, 180 000 pomi altoiţi din cele
deosebit de favorabile din pomicol de calitate asigură mai valoroase soiuri raionate
judeţul nostru pentru cul­ de măr ca : Golden delicious,
tura pomilor. Anual, pepi­ Starkrimson, Welspur, Jo­
niera Staţiunii experimenta­ nathan, Starking etc., de păr :
cultivatoare creşterea randamentului
le Ceoagiu pune la dispozi­ Williams, Conference, Passe
ţia unităţilor Crassane, de prun — Tim­
din judeţ şi din tară mate­ puriu de Rivires, de Bistriţa,
rial săditor pentru înfiinţarea Vinete de Italia etc.
a circa 400 ha livezi din Eforturile pe linia obţinerii
cele mai valoroase soiuri din din specii şi soiuri prevăzu­ materialului săditor pomicol, de certificare, constituind materialului săditor pomicol
toate speciile. te în structura stabilită prin în cadrul tehnologiilor pe- material Iniţial de selecţie şi de calitate în pepinieră tre­
La producerea materialu­ programul de dezvoltare a pinjeristice se acordă o a- înmulţire pentru puieti ne- buie continuate în unităţile
lui săditor se tine seama de pomiculturii. tentie deosebită dezinfectării altoiti şi pentru ramuri altoi de producţie, acestora reve-
sarcinile de îmbunătăţire a Un rol important pentru şi pregătirii, terenului desti­ în vederea altoirilor. nindu-le sarcina să aplice
raportului dintre specii, de înmulţirea celor mai valoroa­ nat fiecărei sole din pepinie­ Sarcini deosebite revin şi mai chibzuit tehnologiile în
necesitatea înmulţirii soiuri­ se soiuri, cu material sădi­ ră, chimizării, irigării şi me­ Centrului de seminţe şi ma­ cultura pomilor fructiferi,
lor raionate de înaltă produc­ tor autentic şi de calitate canizării procesului de pro­ terial săditor pomicol din O- diferenţiat pe vîrste de plan­
tivitate şi calitate, de intro­ superioară, revine Inspecto­ ducţie. Inspectoratul pentru răştie, care face preluarea
ducerea în cultură a noilor ratului judeţean pentru cali­ calitatea seminţelor şi mate­ şi distribuirea materialului taţii, asigurînd astfel obţine­
soiuri superioare din punct tatea seminţelor şi materia­ rialului săditor are în aten­ săditor la beneficiari, prin rea unor producţii sporite
de vedere biologic, competi­ lului săditor, care are sar­ ţie alegerea şi marcarea garantarea autenticităţii ma­ de fructe şi de calitate.
tive pe pieţele externe si cina să certifice autenticita­ plantatiilor-mamă de ra­
îmbunătăţirea continuă a sor­ tea soiurilor şi a portaltoi- terialului săditor în toate Ing. ŞTEFAN POPESCU
timentului în raport cu condi­ lor şi starea fitosanitară a muri altoi şi dc seminceri, nc- fazele de transport, depo .¡ta­ de la Inspectoratul judeţean
ţiile naturale şi cerinţele de imperialului săditor în ţoale cesitalea extinderii în peri­ re, pînă Ia livrare.
Discuţie colectiva în secţia mecanică a I.I.L. Orăşllc. Maistrul Franeisc Klss, împreună cu pentru calitatea seminţelor
echipa 6a stabilesc tehnologia de montare in ->erle j» redactoarelor fabricate în cadrul iulrc- consum. Toate aceste sarcini verigile de producere a com- metrul pupi n ier ii a plantaţi- In ultimii ani o serie de şi materialului săditor Deva
prlnderll. Foto: V. GNOIU