Page 23 - Drumul_socialismului_1973_01
P. 23
^WWHBMBWBWWWWWaPBEBBaB—pmBgsWBWBBBBgBWWPWBMBBBBW—WBWWWSMIMWmBWWM , a | 1 ’t’WTrFS&WG"'™*™ * ''
7 71
n nr«wmnroni;if. i-’wi '"wwaTww'-'i.
DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 598 ® MIERCURI 10 IANUARIE 1973
forte al acţiunii de salvare,
transformînd momentele de
cumpănă în surse de ener Editoriale
Gabrlela Lindner — Călan. gie. Pe umerii eroilor apasă
Consiliul popular al oraşului o imensă responsabilitate. © In editura Cartea ro
Sebeş ne informează că între Noul film ol lui Mircea care se contopesc fericit ca Este vorba de destinul mii mânească a apărut volumul
timp vi s-a trimis adeverinţa Drăgan ocupă un loc dis lităţile gazetarului de primă lor de oameni — locuitori ai „Funia de nisip" de Radu
solicitată. tinct în şirul premierelor ro mină, cu cele ale scriitoru oraşului periclitat —, de Boureanu. Volumul adună o
Ardeau Gheorghe —• Tătă- mâneşti din 1972. „Explozia" lui adine legat de prezentul soarta unui puternic obiectiv parte a publicisticii politice
răşti. Intrucît aţi - terminat este, în primul rînd, un bun în care trăieşte — se inspi industrial. Misiunea pe care şi literare desfăşurate de
„Se vor organiza ?l dez cut la organizarea şl înfiin mal ipuţin de 10 000 lei. A- Şcoala profesională a U.M.M.R. film de actualitate. Şi dacă ră dintr-un fapt real, petre şi-o asumă grupul de oameni autOT între anii 1933 şi
volta acele activităţi econo ţarea unei crescătorii de ceasta, pentru că am folosit Simerla, v-aţi obligat prin spectatorul de cinema acor cut cu doi ani în urmă la este eroică. De îndeplinirea 1969.
mice de producţie şi pres gîşte. Experienţa ne-a de material lemnos şi cărămidă contract să lucraţi 3 ani în dă peliculei acest atribut, o Galaţi. Bineînţeles, nu este exemplară a acestei misiuni © Interesante şi utile
tări de servicii care contri monstrat că această activita din demolări, iar pietrişul cadrul uzinei. Nerespectînd faca pentru că există reale vorba de un reportaj drama depinde lotul. Deznodămîntul investigaţii lingvistice, de is
buie la folosirea forţei de te este rentabilă. Astfel, în pentru fundaţie şi platformă contractul încheiat şi plecînd temeiuri, virtuţi artistice de tizat, de o transcriere abso este unu! de tragedie opti torie şi geografie cuprinde
mistă. Echipajul şalupei că
muncă din localităţile rura 1972 am crescut aproape 500 l-am extras din Mureş. Lu nu mai aveţi dreptul să vă necontestat care apropie lut exactă a evenimentului recenta carte a lui Al.
le şi urbanç, precum şi la boboci şi gîşte. Am valorifi crările de construcţii şi a- angajaţi în alte unităţi ale problematica filmului de ini inspirator, ci e vorba de o pităniei portului va plăli cu Graur, ,,Nunie de locuri".
viaţa salvarea oraşului. Dar
valorificarea resurselor loca cat în total 856 kg carne de menajare s-<au făcut prin C.F.R. (Ordinul nr. 400 al Mi ma şi naţiunea spectacolului. foarte abilă fuzionare a fap ® Două noi apariţii în
le de materii prime şi ma gîscă şi am realizat un venit muncă voluntar-patriotică de nisterului Transporturilor). „Explozia" este însă şi un preţul suprem nu a fost za Editura politică: „Cointere
darnic. Eroismul echipajului
teriale, la obţinerea de pro către salariaţii cooperativei. Alexandru Boer — Crişcior. film politic, pentru că oglin sare şi conştiinţă" (colecţia
duse şi servicii care au des Pentru acest an avem pre Prima. dv. scrisoare a fost deşte o concepţie de viată F / L a readus liniştea, atît de ne Prelegeri de marxism-leni
facere asigurată la intern văzut să îngrăşăm un număr trimisă spre rezolvare Direc oare n-ar fi putut încolţi în cesară, paşnicei munci crea nism) de Vasile Popescu, şi
sau Ia export şi dacă prin de 80 de porci. Din purceii ţiei judeţene pentru proble conştiinţa umană fără apor toare. „Sînt inalematician" — lu
Mircea Drăgan şi-n înzoş-
veniturile realizate recupe Experienţa obţinuţi de la cele 25 de me de muncă şi ocrotiri so tul esenţial al marilor meta trat filmul cu un mesaj lu crare autobiografică a emi
rează cheltuielile de produc scroafe, o parte sînt reţinuţi ciale, de unde veţi primi răs morfoze sociale şi politice tului petrecut cu elementele minos, cald şi omenesc. Per nentului om de ştiinţă en
ţie şi asigură un beneficiu". cooperativei ße pentru îngrăşat şi reproduc puns. din tara noastră. fictive. „Explozia" este, prin sonajele salo vorbesc con glez, Norbert Wiener.
(Din art. 1, Legea nr. 7/1071). ţie, iar ceilalţi vor fi valori G. E. — Hunedoara. Pentru Tocmai de aceea, drama urmare, o sinteză a dalelor vingător despre eroismul de
Sporirea producţiei de consum Şoimuş în ficaţi pe piaţă. Toate calcu a putea cerceta de ce nu aţi tismul subiectului, veridici realităţii şi ale ficţiunii, a- loc spectaculos, despre inte Pentru meloman!
bunuri materiale şi de ser lele arată că şi această ac fost admis la liceul militar, tatea personajelor angrenate xată pe ideea că neobişnui gritatea unor principii mo
vicii are drept scop — aşa organizarea tivitate este eficientă. Veni trebuie să ştim ceva mai mult în conflictul peliculei izvo tul poate declanşa în con rale atîl de caracteristice © EXE-0755 este discul
cum prevede Legea nr. 7/ turile cooperativei obţinute despre dv. Numai iniţialele nu răsc dintr-un rol concret, de ştiinţa omenească surprinză societăţii noastre. Dincolo de omagial editat de Electre-
1071 — satisfacerea mai de crescătoriilor de la crescătoria de gîşte şi sînt suficiente. terminant : rolul vieţii noas toare resurse capabile de valenţele tehnice ale filmu cord cu prilejul celei de-a
Elena Călin — Deva. Aţi
plină a cerinţelor populaţiei, cea de porci sporesc de la tre noi. Realismul filmului performanţe extraordinare. lui (montajul dinamic, rit 25-a aniversări a proclamă
ale unităţilor socialiste şi de păsări şi porci un an la altul. Cooperativa avut dreptate în ce priveşte este realismul apărut din, Filmul se structurează pe mul trepidant, suspense-ul rii Republicii, Discul, inti
pentru creşterea exportului, noastră asigură aproviziona aspectele negative semnalate. gîndirea noastră, din faptele antiteza dintre pericolul imi excelenl dozat), acest mesaj tulat „Republica în sărbă
prin folosirea mai deplină şi rea cu carne de pasăre şi de Consiliul popular al munici omului contemporan. In a- nent şi puterea umană de îi confirmă „Exploziei" un toare“, cuprinde lucrările
piului Deva a luat unele mă
eficientă a resurselor locale porc multe din unităţile de suri pentru îndreptarea situa ceastă ordine de idei „Ex a-1 evita. Aceasta este cir credit artistic deosebit. compozitorilor Laurenţiu
de materii prime şi materia de peste 18 000 lei. Totodată, alimentaţie publică ale coo ţiilor descrise. plozia" este o pagină închi cumstanţa de bază a întregii Reîntîloirea ' spectatorilor Profeta, Doru Popovici, Ra
le, a forţei de muncă. am valorificat şi 100 kg pe peraţiei d’e consum din ju Gheorghe Pruteanu — Bar- nată eroismului contempo acţiuni. Caracterele îşi des cu actorii 'Radu Beligan, du Paladi, Hilda Jerea,
Artionînd cu perseverentă ne, pentru care am încasat deţ, precur» şi a bufetelor bura. Nu puteţi avea dreptul ran, oamenilor care făuresc făşoară, deci, spectrul sub Gheorghe Dhaică, Toma Ca- Gheorghe Dumltrescu ş.a.
şi răspundere pentru dezvol peste 9 000 lei. Această din satele comunei noastre la spor de şantier din moment cu sacrificii o nouă istorie, semnul acestei situaţii. Pro ragiu, Dem Rădulescu, Jean © Simfonia nr. 16 în Sol
tarea mai susţinută a activi crescătorie de gîşte am or cu carne şi preparate din ce locuiţi î casa socrilor dv. patetică şi însufleţitoare, me fesorul Luca, Salamandră, Constantin, Goorge Motoi, major, „Triumful păcii",
n
tăţilor economice de produc ganizat-o, folosind resursele carne. Ioan Burtică — Cîrneşti, reu mai bogată în semnifi Corbea, Neagu, Tilică, Mali Toma Dimitriu sporeşte in creaţie aparţinînd compozi
ţie şi prestaţii, conducerea locale, în satul Chimindia. Experienţa demonstrează un grup de cetăţeni — Brad. caţii. nesen, loanlde şi ceilalţi sînt teresul pentru acest nou film torului Dimitrie Cuclin, este
cooperativei noastre, cu Pentru acest an, avem pre că activităţile economice de Situaţiile relatate de dv. au Scenariul lui loan Grigo- exponenţii acelei puteri mo românesc. un remarcabil imn dedicat
sprijinul organizaţiei de par văzut în plan să creştem producţie — creşterea păsă fost remediate între timp. rescu — tipul scriitorului în rale care devine sprijinul AL. COVACI omului, puterii şi optimis
tid si sub îndrumarea comi 1 000 boboci de gîscă de ra rilor şi porcilor — sînt ren T :: mului său. Orchestra Radio-
tetului comunal de partid, a să superioară. tabile, investiţiile făcute se Alexandru Ianceoglu — De televizfunii, dirijată de
reuşit să înregistreze rezul Anul trecut am înfiinţat şi amortizează foarte repede, va. Puteţi trece zilele acestea maestrul Elenescu, oferă o
tate pozitive şi în acest do o crescătorie de porci. La iar beneficiile obţinute sînt pe la U.M. Cugir — serviciul m interpretare pe măsura
meniu. Astfel, în afară de u- început am avut 2 scroafe şi pe măsura eforturilor şi învătămînt —, pentru a vă ri SîSiiil grandorii operei (ECE-0736).
nitătile prestatoare de servi 3 purcei. Efectivul de scloa- strădaniilor depuse. Mjlatînd dica diploma.
cii — zidării, zugrăveli, tîm- fe pentru reproducţie l-am pentru înfăptuirea sarcinilor Anonimă — Deva. Răspun m m ' Spectacole
plărie, tiniclrigerie, radio-tv., sporit treptat, ajungînd la stabilite de Conferinţa Na sul la întrebarea pusă de dv.
foto, deratizare, sector care sfîrşitul anului 1972 la un ţională a partidului şi a o- nu prezintă un interes mal ® Filarmonica de stat din
şi-a depăşit planul de pro număr de 25 capete, iar al biectivelor pentru 1973, con larg pentru a fi publicat în Cluj — orchestra de muzi
ducţie pe 1972 cu peste porcilor pentru îngrăşat la cretizate in documentele ple coloanele ziarului, iar intrucît că populară, prezintă in 12
200 000 lei — o atentie deo 35. Trebuie menţionat că narei din 20—21 noiembrie nu vă daţi nici numele, nici ianuarie la Haţeg şi Sllva-
adresa, nu vă puler* răspun
sebită am acordat dezvoltării s-au îngrăşat şi sacrificat — 1972, conducerea cooperati de prin poştă. şu de Sus şi in 13 ianuarie
activităţii economice de pro la greutatea de peste 100 kg vei noastre, întreg colectivul WÈÈÊF® la Uricani şi Lupeni spec
ducţie. Şi, prin punerea in ■ — un număr de 13 porci. de salariaţi îşi vor aduce în Un grup de muncitori — tacolul „Cîntă Chiju-n toa
valoare a resurselor locale, Maternitatea de scroaie ^şi continuare o contribuţie tot Călan. Comitetul orăşenesc de tă ţara".
tinînd seama de posibilităţi îngrăşătoria s-nu amenajat mai mare la îmbunătăţirea partid Călan cercetat situa @ Teatrul de stat „Va
a
le şi condiţiile concrete pe la Şoimuş, folosindu-se în aprovizionării şi la mai bu ţia relatată în scrisoarea dv. lea Jiului" prezintă piesa
care le avem, ne-am orientat proporţie de 90 la sută re na servire a populaţiei. Cele afirmate nu se confirmă „Inimă rece" la Vulcan (10
spre înfiinţarea de crescăto sursele locale. Toată inves însă. ffe * Ianuarie), Petrila (11 ianua
Anonim — Hunedoara, R. C.
Mm :
rii de păsări şi animale. tiţia făcută în construcţia şi LIVIU MUNTEANU — Orăştie. In limita posibili -• ................................. rie) şi Petroşani (13 ianua
In 1971 — odată cu apa amenajarea maternităţii şi preşedintele cooperativei tăţilor, vom ţine cont şi de rie).
riţia Legii nr. 7 — am tre- îngrăşătoriei s-a ridicat la de consum Şoimuş propunerile dv. © Cunoscutul ansamblu
folcloric „Haţegana" oferă
DOINA COJOCARI) la începutul acestui an
spectacole la Hunedoara (11
üinsfasassito:. ianuarie), Deva şi Ilia (12
Scenă din filmul romanesc „Explozia“, care va rula, începi nd de mîine, la cinematograful ianuarie).
«Patria“ din Deva.
va
Activitatea noastră, a de păşune. împreună cu cetăţe sămînţării culturilor de pri ţii. Fundaţia noii construcţii
putaţilor comunali, se des nii din circumscripţia mea măvară. De asemenea, am a fost turnată şi îndată ce Cea mai plăcută
făşoară nemijlocit în mijlo am participat timp de două hotărît să construim prin timpul ne va permite vom
cul obştei. Noi ne întîlnim zile la executarea lucrărilor începe lucrările de zidărie. şi utilă vacanţă
zilnic ca vecini şi concetă 4e amenajare şi pietrirre a contribuţia în bani şi mun O altă preocupare pe^care
ţeni, care convieţuim în a- drumului comunal care face că un magazin sătesc mixt. o avem în momentul de faţă üpe ce Cu cîtva timp in urmă, în satul Ohaba s-a des
celaşi sat. Şi în aceste con este încheierea de contracte făşurat conferinţa organizaţiei U.T.C. din comuna
tacte zilnice facem perma pentru a vinde statului în Ieri a fost ultima zi de ta Nu au fost uitate nici com Lăpugiu de Jos. Cu acel prilej, ne inionna prof. Ana
nent un schimb de păreri, acest an un număr sporit de bără. Pionierii care din ini petiţiile sportive de handbal, Cella Pădureanu, s-a făcut un bilanţ al realizărilor
de opinii. Ne consfătuim u- animale. Cetăţenii din circum ţiativa Consiliului judeţean al şah, tenis de masă, volei. Şi tinerilor, mobilizaţi de organizaţia U.T.C. : 5 000 ore
nii cu alţii asupra ceea ce scripţia mea au contractat Organizaţiei pionierilor şi-au patinajul a fost la loc de muncă voluntar-patriotică la recoltatul legumelor şi
mai avem de făcut, care sînt pînă în prezent 14 porci şi petrecut clipe de neuitat în cinste în cadrul concursurilor porumbului, la repararea drumului comunal Lăpugiu
posibilităţile de care dispu 23 de viţei. taberele din localităţile Brad, dotate cu trofeele „Căluţul de de Jos — Lăpugiu de Sus, construirea de podeţe,
nem şi cum să acţionăm pen Mandatul de deputat, aşa Vata de Jos ş.a. se pregătesc fildeş", „Paleta neînvinsă", construirea dispensarului uman din centrul de co
tru gospodărirea mai bună a împreună cu obştei cum reiese din cele spuse acum pentru începerea trimes „Patina fermecată”, „Cupa pio mună, plantarea de pomi ş.a.
satului. mai sus, îl onorăm prin fap trului II. Cei aflaţi în tabăra nierilor". Tot atunci, conferinţa a aprobat şl un complex
Eu sînt deputat comunal te de muncă. Faptele sînt ce de la Brad s-au despărţit cu Pretutindeni, zilele de tabă program de vacanţă sub genericul „Pentru cea mai
în circumscripţia electorală şi pentru le care arată în ce măsură greu de prietenii lor de va ră au marcat clipe frumoase, plăcută şi utilă vacanţă“ Acum, în prima zi de şcoa
nr. 15 Cîrjiţi. împreună cu ne onorăm mandatul încre canţă — oaspeţi dragi din ju clipe în care s-au legat prie lă, o scurtă retrospectivă validează eficienţa iniţia
toţi locuitorii — aşa cum am dinţat de obşte. Facem totul deţul Argeş, veniţi să-şi pe tenii, s-au schimbat impresii, tivei aprobată de conferinţă. Cu sprijinul cadrelor
hotărî! — am trecut la în împreună cu obştea şi pen treacă vacanta de iarnă în didactice, în perioada vacanţei s-a organizat „Festi
dreptarea uliţei şi alinierea tru obşte. Noi sîntem cei ca judeţul nostru. In această ta s-au purtat discuţii interesan valul de cîntece şi poezii patriotice" dedicat împli
gardurilor. Am săpat şanţuri legătura Intre satele Cîrjiţi şl La realizarea acestui obiectiv re hotărîm, în propriul nos bără au învăţat împreună să te asupra activităţilor desfăşu nirii unui sfert de veac de la proclamarea Republi
pentru scurgerea apei şi am Popeşti. îşi aduc contribuţia toţi lo tru interes, ce să facem şi dea primul ajutor, să dezlege rate în unităţi cii, au avut loc întîlniri cu activişti de partid şi ai
canalizat un pîrîiaş care tre Anul acesta ne-am propus cuitorii satelor. Eu am fost cum să facem şi cu spriji probleme de topografie, au U.T.C., s-au instituit echipe pentru sprijinirea acti
ce prin sat. In ultimele zile să curăţăm o suprafaţă de ales ca preşedinte al comite nul consiliului popular co participat la jocuri de oriei- NINE1. MANDA vităţii in domeniul zootehnic la cooperativele agri
ale anului 1972 am săpat peste 30 ha păşune, să ame tului de cetăţeni care răs munal realizăm tot ceea ce tare turistică împletite ou clubul presei cole din comună, s-an format echipe pentru îngriji
gropile pentru plantarea najăm două fîntîni în pă punde de construcţia noului ne-am propus spre cinstea şi jocuri tactice. pioniereşti Hunedoara rea livezii şi pepinierei şcolii. In aceeaşi perioadă
stîlpilor de beton armat în şunea comunală. Toţi cetă magazin. Am făcut pe plan mîndria întregului sat, a s-a lucrat la înfrumuseţarea şcolii, Ia repararea cu
locul celor de lemn de la li ţenii au fost mobilizaţi şi local, prin muncă voluntar- l posibilităţi locale a mobilierului, La completarea ma
patriotică, 12 000 bucăţi că întregii noastre colectivităţi. terialului didactic, s-au desfăşurat activităţi distrac
nia electrică de joasă tensiu muncesc la transportul guno rămizi, am procurat varul, fi tive, recreative.
ne. De asemenea, noi am cu iului de grajd, pentru ferti nisipul, balastul, ţigla şi GHEORGHE OPREAN In acest tel, zilele vacanţei s-au înscris drept
răţit o suprafaţă de 23 ha lizarea terenului destinat in- alte materiale de construc deputat comunal - Cîrjiţi Chemarea lansată de Foru cu unităţile din Păuliş, Şoimuş fluxuri continue in procesul de educaţie.
mul Naţional .al Pionierilor a şi Cristur.
avut un puternic ecou în rîn Legăturile înfrăţite dintre
dul purtătorilor cravatei roşii pionierii acestor unităţi şi de
cu tricolor din judeţul nostru. taşamente s-au desfăşurat sub
pi din Petroşani IS pioniereşti de la oraşe cu ce diverse forme, pondere avînd )
Iniţiativa înfrăţirii unităţilor
vizitele reciproce, întîlnirile
\ fi s ¥ Hm
le de la sate, preluată din
chemare, a antrenat peste 30 de cunoaştere. \
Cu aceste ocazii s-nu făcut
DEVA. Materialele docu
lor über mentare ale Fondului arhl- unităţi din mediul urban şi preţioase schimburi de expe \ FE... „FAZA" şi ceva gropi. Unele mai (
irural. înfrăţirea unor astfel
relatîndu-si
rienţă,
pionierii
vistic naţional constituie un
mari, altele mai mici. Numai 1
patrimoniu istoric, un ade de unităţi a devansat, de fapt, aspecte clin activităţile desfă Este o cerinţă esenţială ca că acestea se mai şi astupă 1
în judeţul nostru, chemarea
şurate, alcătuind planuri pen
O seară obişnuită la clubul vor fi mult mai pline, mai an Începerii filmului, aula devine vărat tezaur. Unele dintre Forumului National. Sînt cu tru acţiuni viitoare, rememo- 1 gazetele de perete din ca- cu vremea. ^
studenţilor din Petroşani. Se trenante. neincăpătoare. acestea, deosebit de impor noscute cele două ample ac rînd activităţi care i-au im ^ drul cooperativelor agricole Aici însă o groapă a ră- i
apropie orele 19,001 studentul Membrii cercului Iubitori Studenţii din Petroşani sînt tante, se păstrează la Arhi ţiuni de pregătire a pionieri presionat, care le-au plăcut i să constituie o oglindă a mas de pomină şi urmează '
Bucur Enache, responsabilul lor de folclor şi-au verificat ■mulţumiţi de aerul nou, proas vele Statului, filiala Deva. lor şi şcolarilor pentru apă cel mai mult. Şi-au împărtăşit ' principalelor probleme cu ca- să devină celebră, nu înain- \
staţiei de amplificare, e la încă o dată simpatia de ca păt, care-şi face tot mai mult Aflăm, de exemplu, că rarea patriei : „Romoşel 72" modul în care şi-au pregătit ^ re sînt confruntaţi coopera- te de a fi sperietoare printre l
post. In curînd microuniversul re se bucură în rîndul cole loc în cadrul vieţii studen aici se găsesc : cel mai şi „Zarand 72", acţiuni la ca alegerile pioniereşti, acţiunile l torli. Din păcate, se întîlnesc trecători. Pînă în momentul J
studenţiei va fi scăldat în rit gilor, al futpror spectatorilor, ţeşti, în modul de organiza vechi document al fondului re au participat toate unităţi patriotice la care au partici insă şl excepţii. Două cazuri de faţă, unui trecător i-a \
murile antrenante ale muzicii. cu ocazia spectacolului festiv, re a timpului liber. Mai mult — 1386 — un pergament le de pe valea Romosului şi pat — excursiile, drumeţiile ţ ne-au atras în mod aparte fracturat piciorul şi l-a trimis ţ
Sălile clubului, intim amena dedicat aniversării Republicii, entuziasm, mai multă dăruire, prin care urmaşilor nobilu întreaga zonă a Zarandului. care le-au lăsat amintiri de l atenţia. La C.A.P. Bobilna, la spital, pe alţii numai ¡-a i
jate, se umplu rînd pe rînd, prezentat de curînd, în aula poate mai mult respect pen lui român Voicu !i se dăru Grăitoare este înfrăţirea neuitat. , articolele afişate din luna speriat. ţ
0
tru colectivitate sînt cîteva ieşte moşia Bolvaşniţa din dintre pionierii unităţii Şcolii Un valoros schimb de pă 1 iulie 1972 informau şl la în- Firesc, oamenii s-au alar
„secrete” ale noului climat ce Banat ; ultimatumul adresat generale nr, 4 Deva şi pio reri s-a purtai în jurul pre ^ ceputul lunii ianuarie a.c. mat. A cui o fi grqapa ? Ci- ţ
guvernează petrecerea timpu de cetele de răsculaţi ale nierii din Lăpugiu de Sus, a zentării jurnalelor de detaşa i despre campania de vară şi ne a... pierdut-o ? A fost în- t
lui liber al studenţilor petro- lui Horea nobililor refugi detaşamentelor claselor a V-a mente, caietelor de grupă, a ' plata pensiilor. Aflindu-se tot trebat constructorul: „A noas- /
şeneni. aţi în cetatea Devei ş.a. A, a VI-a A, a Vll-a B şi a gazetelor de perete. ^ „pe fază", la C.A.P. Foit mai tră nu-i. Inventarul gropilor \
I. LASCU VlII-a A de la aceeaşi şcoală Cu ocazia acestor îniîlniri, 1 sînt încă şi acum „actuale" noastre bate la fix. Ieri l-am i
pionierii şi-au propus, pentru / articolele din 5 iunie 1972 (?). verificat. O fi a poştei“. A ?
;1 studenţia Îmbracă chip din cadrul institutului. Vor- întărirea prieteniei lor, pen Colectivele acestor gazete fost întrebată poşta: „Un 1
iou, de veselie, de relaxare. bindu-se despre pregătirea tru a se cunoaşte unii pe 1 şi organizaţiile de partid nu moment de răgaz să le nu- L
De trei ori pe săptâmînă spectacolului, studentul A t- alţii,' să organizeze activităţi , au oare nimic de spus in le- măr. Una, două, trei... Nu-i ţ
■tudentul Dan Scoruşeanu din drl/i Rovinaru din anul III e- comune, să corespondeze, să 1 gătură cu modul in care ga- a noastră. Ale noastre is de Ii
mul IV mine strînge mulţi lectrotehnică, şeful comisiei cul facă schimburi de ilustrate, \ zetele de perete ¡şi îndepll- ţaţă toate. O fi a I.R.E.-ului". ,
itudenţi la discotecă, noul turale din cadrul Consiliului A- timbre, materiale folclorice, l nesc menirea ? A fost întrebat i.R.E.-ul : 1
ip de divertisment introdus sociaţiei Studenţilor pe insti albume, diferite colecţii de „Groapă pierdută ? Nici po- ^
ie curînd. tut, revenea mereu la entu plante şi roci, să organizeze | REŞIŢA NU E LA DEVA ! meneală. De un ceas le-am .
ziasmul care animă întregul numărat şi toate au răspuns '
E prilejul Intîlniril cu cele ansamblu folcloric de atmo întreceri sportive şi cultural- | Patru scrisori expediate din prezent. O fi a trustului". \
nai diferite tipuri de creaţie sfera prielnică unor evoluţii artistice, excursii. t judeţul Bihor, trei din Mar- Bine, bine, fraţilor, vă în- t
nuzicală, prezentată cu com de prestigiu şi în continua Un prim pas: acţiunea co ' ghita şi una din Spinuş, treabă devenii. Chiar n-aveţi ;
petentă de animatorul disco- re. Montajul muzical-literar mună a celor două . unităţi: ţ purtînd pe ele ştampila cu de gind să faceţi ceva cu \
ecii, uneori sub formă de prezentat în cadrul aceluiaşi „Cuvînt pionieresc la tribuna l data de 3 Ianuarie a.c., care groapa aia ? Nu-i destul un l
luditii muzicale, alteori com- spectacol de către studenţii Forumului". Ea a antrenat pio , trebuiau să meargă la Reşi- picior rupt ? Vreţi să trimiteţi ?
Dinate cu intermezzo-uri dan Iosif Andraş, Mihai Popescu, nierii ]a discuţii vii, la con 1 ţa, au ajuns în Deva, la re- şi alţi oameni la spitalul de 1
sante. Aflăm că deşi încă Bebe Stănculescu, Dan Scoru fruntarea reciprocă a realiză ^ dacţia ziarului nostru în ziua peste drum ? Aşa, din nepâ- i
rouă, discoteca a devenit una şeanu, Marinela Medaru, Vio rilor, în spiritul chemării Fo i de 8 ianuarie 1973. Nu e sare... ^
dintre formele de recreere, rica Marian, Ecaterina Fili- rumului. Aceste întîlniri s-au * prima dată cînd, printre scri-
ie educare estetică muzicală, pescu, cuprinzînd înflăcărate încheiat cu programe artistice ţ sorile pe care le primim, gă- NU ŞTIŢI UN OPERATOR ? ţ
dintre cele mai gustate de versuri dedicate patriei şi par — cîntece, poezii, momenle l sim şi cite 2-3-4 „evadate"
studenţi. Pentru cei pasionaţi, tidului şi ilustrînd proiecţii vesele, montaje literare, jocuri de prin ţară. Care-o fi ex- In satele Fintoag şi Oha- J
in aceste zile îşi începe ac de film cu imaginile înălţării distractive. Jocurile sportive 1 plicaţia ? Răspunsul îl aştep- ba, din comuna Lăpugiu de j
tivitatea cineclubul studenţesc. patriei în sfertul de veac de au fost nelipsite, iar... gustă lj tăm de la Direcţia judeţea- Jos, rulau pînă mai acum un t
Amatorii de radio-tehnică — la proclamarea Republicii, s-a rile pregătite de pion eri — ^ nă de poştă şi telecomunica an şi jumătate filme la câ- ?
membrii cercului de radio — bucurat de acelaşi succes deo apreciate. ţii Deva. minele culturale. Cetăţenii i
au permanent de lucru. For sebit în rîndul publicului Toate aceste legături de din aceste localităţi ar dori l
\ ‘
maţia de muzică uşoară „Dia spectator. cunoaştere dintre pionieri l N-AT! PIERDUT O... să vadă şi acum cite un film, :
mantele negre" e în mare ’ GROAPĂ? dar nu are cine să porneas- '
Tot mai de curînd, pentru s-au desfăşurat pline de olan
vervă începînd de la şeful ei, timpul liber al studenţilor, a tineresc, cu gîn.diiri bune pen că aparatul de proiecţie. I
studentul Ioan Bodea. De cu prins viaţă o altă iniţiativă, tru viitor în tot ceea ce pri ^ Lingă complexul hotelier De atita amar de vreme i
i „Sarmis", din Deva,
ştiu toţi
rînd, s-a îmbogăţit cu o orgă cea a proiectării de filme veşte problemele comune a!e * devenii că se construieşte un nu s-a găsit un om care să *
fie instruit in acest sens ? Să \
unităţilor
detaşamentelor
şi
electronică nouă. Spectacolul săptămînal, uneori şi de două
Ca toate oraşele judeţului, ale întregii ţări, şi Petrila a cunoscut Înnoiri esenţiale in anii noş înfrăţite. \ alt mare complex comercial. nu aibă curajul nici un tînăr t
pe care-1 pregăteşte pentru a ori pe săptâmînă, în aula in tri. Pentru mineri şl familiile lor s-au ridicat zeci şi zeci de blocuri moderne, cu apartamente Inv. LUCIA VLAD I Şi ca la orice construcţie, ca din Fintoag şi .Ohaba să se /
confortabile. Imaginea de faţă esle elocventă in acest sens. Foto: I. LEHOCZKV
fi prezentat studenţilor în stitutului. Cînd la staţia de Şcoala generală nr. 4 : să iasă bine, trebuie făcute facă operator de. cinema ? ţ
aulă, ca şi „balul mascat^ amplificare se transmit« ora Deva