Page 25 - Drumul_socialismului_1973_01
P. 25
Proletari din toate fărlle, unl{l-vă!
Consiliului de Stat,
Nicolae
i inii Wmmm Kl 1MH in
RAWALPINDI 10 (Ager- luie bogatele tradiţii cultura piat. Clădirea aerogării, in
pres). — Miercuri, dimineaţă, le ale unui popor talentat, stil tradiţional musulman, es
ANUL XXV Nr. 5 599 JOI 11 IANUARIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI în cea de-a treia zi a vizitei care a îmbogăţit patrimoniul te încadrată de drapelele de
în Pakistan, preşedintele civilizaţiei universale cu crea stat ale celor două ţări. Toa
Nicolae Ceauşescu şi tovară ţii ce înfruntă veacurile. te celelalte construcţii din in
şa Elena Ceauşescu, însoţiţi Locuitorii acestui oraş au cinta aeroportului sînt deco
de preşedintele Zulfikar Aii ţinut să facă solilor poporu rate cu ghirlande de stegule-
Bhutto, au sosit cu un avion lui român o primire sărbăto ţe româneşti şi pakistaneze,
rească Sub un soare strălu
care le îmbracă într-o reţea
1973-an h. otarîtor în realizarea cincinalului înainte de termen special pakistanez la Lahore citor, ca în plină vară pe multicoloră — simbol viu al
— unul din principalele ora
meleagurile noastre, pe, aero
şe ale ţării.
rolă roşie se află înscrise, în
Aflat la sud de Rawalpindi, port şi în împrejurimi s-au a- prieteniei. Pe o mare bande
Lahore, localitate care astăzi dunat, în aşteptarea oaspeţi limba română, cuvintele: „Bi
m sBofs laYI bMm ewTHI lion şi jumătate de locuitori, a lor, mii şi mii de oameni. ne aţi venit, domnule pre
are o populaţie de peste un mi
Domneşte o atmosferă festivă
şedinte Ceauşescu şi doamnă
de bună dispoziţie, de since-
fost întotdeauna un centru .ră bucurie, aşa cum se în- Ceauşescu“ !
cultural vestit, oraşul celor
ni S ÉΑW Ë li ffg'lff Jf ă ffre B 3 à È Ma 1 mai iscusiţi artizani, al poeţi tîmplă cînd vii să saluţi un (Continuare in pag. a 4-a)
1
prieten pe care îl ştii apro
lor şi sculptorilor. El dezvă-
Declaraţie Solemnă comună
a Republicii Socialiste România şi
Republicii Islamice Pakistan
Republica Socialistă România îndatorirea de a participa la diverse domenii şi de a avea
şi Republica Islamică Pakistan, soluţionarea problemelor inter acces liber la cuceririle ştiin
Luind în considerare relaţiile naţionale de interes comun, ţei şi tehnologiei moderne,
de stimă reciprocă şi prietenie Exprimînd convingerea lor că I. Declară hotărirea lor co
dintre cele două ţâri şi dorind pacea internaţională se bazea mună :
să dezvolte în continuare rela ză pe respectarea dreptului sa Să lărgească şi să adinceas-
ţii de pritenie şi cooperare în
Producţia de ducţia de cărbune a minei zultată de la fabricarea alu tre popoarele lor, pe baza prin cru al fiecărui stat la suvera câ relaţiile lor de prietenie şi
miniului la uzina din Slati
şi că se menţine de mult
nitate şi independenţă, la pace
cărbune la zi — timp pe un loc fruntaş în na, precum şi alte materiale, cipiilor dreptului şi justiţiei in şi securitate şi dreptul inaliena de cooperare în domeniile po
litic, economic, tehnologic, ştiin
după o reţetă originală ela
ternaţionale,
întrecere ne angajază şi mai
bil al fiecărui popor de a ho
depăşită mult să ne păstrăm renume- borată de către specialiştii Dorind să întărească contri tărî soarta sa, fără nici un fel ţific şi cultural,
să dezvolte colaborarea eco
de Ia C.S. Hunedoara şi cei
le, să ne amplificăm succe
de amestec, constrîngere sau
sele. Ne vom strădui să rea de la fabrica „Refractara". buţia celor două ţâri la cauza presiune din afară, nomică reciproc-avantajoasă, a-
păcii şi securităţii internaţiona
VULCAN. Din primele zi lizăm — aşa cum se cere Acest material, care contri le şi dezvoltarea cooperării din cordînd atenţie deosebită spo
le ale aceslui an, colectivul — sarcinile ritmic, de cali buie la îmbunătăţirea cali tre toate statele, Hotărite să contribuie la efor ririi schimburilor comerciale, să
Exploatării miniere Vulcan tate şi cu înaltă eficienţă tăţii oţelurilor speciale şi turile generale pentru promo faciliteze dezvoltarea schimbu
a înregistrat rezultate bune economică. eliminarea rebuturilor — a Reafirmind adeziunea lor la varea condiţiilor de pace şi rilor în domeniile ştiinţei, invă-
în muncă. Promotorul între intrat în acest an în pro principiile Cartei Naţiunilor U- securitate in Asia, in Europa şi ţămîntului, culturii şi artelor şi
11
cerii socialiste pentru mal La „Victoria - ducţie curentă. Pentru sa nite, in lume şi pentru dezvoltarea să promoveze înţelegerea şi
mult cărbune este sectorul tisfacerea cerinţelor C.S. Conştiente de răspunderea relaţiilor prieteneşti dintre na prietenia dintre cele două po
II, condus de inginerul Ion Călan—o nouă Hunedoara se vor produce care incumbă tuturor statelor, ţiuni, poare.
Diaconu. Succesele obţinute 520 tone din acest material. mici sau mari, pentru instau Conştiente de necesitatea u- II. Declară hotăjjrea lor co
de acest sector în prtma Ţinem să menţionăm şi rarea unui climat de securitate nor eforturi mai mari pe plan mună de a fundamenta relaţii
decadă a lui 1973 — mal faptul că muncitorii, tehni şi de cooperare în lume şi pen naţional şi internaţional pentru le bilaterale, ca şi cele cu toa
mult de 250 tone de cărbu productivă cienii şi inginerii fabricii tru dezvoltarea relaţiilor priete a asigura un progres mai rapid te celelalte state, pe următoa
ne peste sarcinile de plan „Refractara", mobilizaţi de neşti intre toate ţările, indife al ţărilor in curs de dezvoltare, rele principii :
— slnt o continuare îirească Noul an a marcat pentru către comunişti, muncesc cu rent de mărimea şi sistemul lor in scopul eliminării decalajului
a realizărilor din anul tre- colectivul uzinei „Victoria“ hărnicie şi, datorită bunei un De 34 de ani Ioan Suciu îşi exercită meseria de strungar. Cu politic, economic sau social, dintre ele şi ţările dezvoltate,
măiestrie
şi
profesională,
consistent
de
bagaj
experienţă
des
cnt. din Călan un eveniment de organizări a muncii pe în toinicul strungar constituie un bun exemplu pentru întregul co Reamintind că toate statele, Afirmînd dreptul tuturor sta
— In 1972 — ne spunea treg fluxul tehnologic şi lectiv de la „Marmura“ Simeria. îşi spune cuvîntul aici şi ca fără discriminare, au dreptul şi telor la cooperare mutuală în (Continuare în pag. a 4-a)
inginerul Ion Diaconu — o deosebită semnificaţie. A aprovizionării tehnico-mate- litatea de comunist pe care o deţine.
sectorul II a obţinut o pro intrat în funcţiune o nouă riale corespunzătoare, îşi
ducţie suplimentară de căr capacitate productivă. Este îndeplinesc zi de zi şi în A
bune de 5 372 tone, a reali vorba despre bateria nr. 1 mod ritmic sarcinile de pro
zat un randament de 6,80 de semicocs, cu care se poa ducţie la toate sortimentele. Intre cele doua conferinţe judeţene de partid
te acoperi necesarul de se
tone/post şl o viteză la lu
crările de pregătiri de 2,44 micocs pentru întreaga pro AVRAM MURG
ml/post faţă de 2,26 ml/post, ducţie de cocs a judeţului membru în biroul
rit era planificat. De ase Hunedoara. Noua baterie — Comitetului comunal
menea, a înregistrat econo deservită de cel mai destoi de partid, conţinutului
mii de 333 859 lei la preţul nici cocsari ai uzinei — primarul comunei Baru ÂSC8
de cost şi de 841 577 lei la produce din plin. Angaja
materiale. Printr-o activita mentul pe care destoinicul
te susţinută, bazată pe o colectiv de aici şi l-a luat Reaiăzărl a eficienţei
bună organizare, conducere în cinstea Conferinţei ju
şi întrajutorare între toţi deţene de partid, de a pro de seamă ale
salariaţii sectorului, rezulta duce cantităţi suplimentare
tele bune continuă şi în a- de cocs şi de calitate — se lucrătorilor din resale conştiinţei
cest an, din primele lui zi materializează zi de zi in
le. Noi întîmpinăm Confe interesul dezvoltării conti cooperaţia
rinţa judeţeană de partid nue a economiei hunedore-
prin obţinerea unor sporuri ne. de consum Perioada care s-a scurs de tă de partidul şi statul nos de organele şi organizaţiile
tru".
de partid, ridicării conţinutu
de producţie zilnice cit mai la precedenta Conferinţă a or lui propagandei, intensificării
substanţiale. La succesele In se Pentru realizarea planului ganizaţiei judeţene de partid După cum se cunoaşte, un
anului trecut, Ia cele clin la contractări şi achiziţii se a fost marcată printr-o puter puternic impuls au dat mun muncii politice de masă şi le
prima decadă a lui 1973 curentă un nou acţionează în direcţia ur nică şi permanentă emulaţie cii ideologice, politice şi cul gării ei mai organice de sar
şi-au adus o contribuţie e- gentării încheierii contracte în activitatea ideologică şi po- tural-educative Tezele din iu cinile de producţie, îmbunătă
senţiaiă comuniştii Vespa- mater lor la produsele agroalimen- litico-educativă. După Con lie 1971, Programul P.C.R. pen ţirii activităţii culturale. In
şian Cătană, Dumitru Sănău- tare care reprezintă un sur gresul al IX-lea şi îndeosebi tru îmbunătăţirea activităţii acest context, trebuie subli
niate : modul cum au fost or
ţeanu şi Dumitru Milea, şefi oţeiări! plus în gospodăriile popu după Congresul al X-lea al ideologice, ridicarea nivelului ganizate amplele dezbateri
de brigadă (primii doi sînt laţiei. In primele 10 zile ale P.C.R., conducerea partidului general a] cunoaşterii şi edu
şi delegaţi la conferinţă), BARU. la Fabrica „Re acestei luni au fost înche nostru a desfăşurat o activita caţia socialistă a maselor, pen Lăcătuşul Gheorghe Beiica, fie la lămpăria E.M. Ţebea, se
maiştrii Constantin Popescu fractara" din Baru a fost iate contracte pentru 4 to te vastă şi laborioasă, teoreti tru aşezarea relaţiilor din so (Continuare în pag. a 2-a) numără printre fruntaşii minei.
şi Izidor Răfăilă, prim-mais^ pusă Ia punct, in ur ne păsări, 200 000 bucăţi că şi practică, pentru perfec cietatea noaslră pe baza prin
trul Năstase Brîulung, e- ma experienţelor făcu ouă, 20 tone miere de albi ţionarea muncii politico-ideo- cipiilor eticii şi echităţii so
logice, a învăţământului şi
nergeticul de sector Con te în anul trecut, o reţetă ne şi altele. cialiste şi comuniste, adoptat
stantin Anghelina, electri de fabricaţie a unui nou In aceeaşi perioadă s-au culturii, pentru elaborarea de plenara Comitetului Cen
cianul Gheorghe Năstase, material pentru oţelării. livrat Ia export 2,5 tone normelor eticii şi echităţii ca tral din noiembrie ' acelaşi an, CHENAR popular, se consultă cu depu
lăcătuşul Vulpe Vasile. Fap Este vorba de un praf izo miere de albine, 3 000 kg re trebuie să stea la baza documentele Conferinţei Na taţii, cu cetăţenii. Părerile
tul că sectorul II are cea term pentru producerea că seminţe de dovleac, 400 kg relaţiilor din societatea socia ţionale din iulie 1972, cuvân noastre şi părerile lui sînt de
mai mare pondere în pro ruia se foloseşte zgura re iepuri de casă, 100 kg pene. listă, să asigure împlinirea tările secretarului general al multe ori aceleaşi. Dar se mai
spirituală a personalităţii u-
partidului. Aceste documente
mane. Această preocupare a de o excepţională însemnătate întîmplă să nu ne potrivim.
Atunci el supune dezbaterii
vizat şi vizează asigurarea u- au îmbogăţit tezaurul de idei Cu un pas biroului comitetului comunal
nui conţinut ştiinţific — în al teoriei şi practicii con de partid sau comitetului exe
concordanţă cu realităţile con strucţiei socialiste, au stimu cutiv al consiliului popular a-
temporane — întregii activi lat şi stimulează gîndirea Mic de statură, faţă rotun ceste idei şi aşa cum hotărăş
Din prima lună a anului tăţi adresate conştiinţei oame creatoare, spiritul de iniţiati dă, ochi care nu stau o clipă munişti care au vorbit în acel te organul colectiv, aşa rămî-
forum al organizaţiei comuna
nilor şi, totodată, fundamen
ne. Exemple aş putea da cîte
tarea cerinţelor, a locului şi vă, combativitatea faţă influ locului. Iradiază în jurul lui le de partid : vreţi. Dar eu numai atît am
enţele ideologiei burgheze, a
rolului ne care îl au con concepţiei şi manifestărilor re optimism, îndemn la muncă, — Se punea problema elec vrut să spun că secretarul
ştiinţa, munca ideologică, de trograde, faţă de rutină şi for încredere. Acolo, în Vorţa, în trificării. Unii cetăţeni nu în nostru munceşte colectiv...
ţelegeau semnificaţia profun
deplineşte funcţia de secretar
ze ia ral-educativă de masă în ope malism şi au determinat ree al comitetului comunal de dă a acestui eveniment. Se Vorţa, al primarului, se leagă
propagandă, politică şi cultu-
De numele secretarului Co
valuarea a ceea ce s-a dove
mitetului comunal de partid
partid. Am fost de faţă cînd
codeau cu plata contribuţiei
ra de edificare a societăţii so
dit pe parcursul anilor că este
conferinţa comunală a comu
în bani, lipseau de la acţiu
cialiste multilateral dezvol
tate. valoros şi eficient ca forme niştilor l-a investit din nou cu nile voluntar-patriotice. Prima multe fapte, multe acţiuni din
şi mijloace de influenţare a
comună. Fie că e vorba de
„In concepţia noastră edu conştiinţei. această sarcină de răspunde rul nostru, secretarul nostru, a gospodărirea satelor, de con
re. Şi nu oricum, ci în unani
avut multă răbdare. A stat de
caţia socialistă, conştiinţa so Beneficiind de o asemenea mitate. vorbă nu o dată cu fiecare în strucţiile sociale sau culturale,
cialistă — arăta tovarăşul bogăţie de teze, idei, orien parte şi i-a convins pină la fie că e vorba de munca po
Nicolae Ceauşescu în rapor tări şi soluţii, de climatul de Ce a făcut Ioan Buştea litică cu oamenii, de educa
tul la cel de-al X-lea Congres emulaţie novatoare determi pentru organizaţia de partid urmă. El era sufletul acestei rea lor... Desigur, nu numai
acţiuni. Ne-a mobilizat pe toţi
al partidului — implică atît nat de istoricele evenimente Vorţa, de se bucură de atita cu vorba şi cu exemplul său. el munceşte, nu numai el se
cunoaşterea temeinică a ceea din viaţa partidului şi poporu încredere ? Sigur, s-ar putea
— Al treilea an din actualul cincinal deschide în faţa ce este valoros în domeniul lui, de contribuţia prodigioasă răspunde şi în cîteva cuvinte : A bătut multe drumuri la De zbate. Toţi comuniştii din bi
inimosului colectiv al întreprinderii de prospecţiuni şi ex culturii, ştiinţei şi tehnicii şl-a făcut datoria de membru va, a fost în mijlocul cetăţe roul şl comitetul comunal de
plorări geologice Hunedoara-Deva o perspectivă şi mai contemporane, stăpînirea de a secretarului general al par al partidului. Comuniştii, ce nilor la munca patriotică, s-a partid, toţi deputaţii din con
tidului pe tărâmul teoriei şi
largă de afirmare în muncă. plină a profesiunii, cît şi în practicii construcţiei socialis tăţenii din Vorţa ar înţelege zbătut ca nimeni altul. Şi aşa, siliul popular au merite deo
sebite. Dar el este - aşa
Aici, ca dealtfel în toate colectivităţile noastre, s-a suşirea concepţiei filozofice te, activitatea ce se adresea despre ce este vorba. Dar cei in 1971, in Vorţa s-a aprins cum ii stă bine unul comu
pentru prima dată becul elec
Împământenit tradiţia ca fiecare an nou să-l depăşească despre lume şi societate a ză conştiinţei, ridicării nive lalţi oameni din judeţ ? Acest tric. nist în muncă de conducere
pe precedentul sub toate aspectele vieţii social-economice. partidului nostru — materia lului politic şi ideologic a cu lucru îmi dă îndemn la scris. — cu un pas înainte.
De la un an la altul, colectivul secţiei din Poiana Ruscăi lismul dialectic şi istoric — noscut o continuă ascendenţă, Mai întîi trebuie să aflaţi — Ce-mi place mie la to ...L-am întilnit pe Ioan Buş
şi-a dezvăluit tot mai mult valenţele hărniciei şi priceperii. formarea unei atitudini cetă în conţinut, cuprindere şi efi că eroul despre care vorbesc varăşul Buştea este câ mun tea la Deva, în penultima zi
Astăzi, asistăm la un adevărat maraton spre noi bogăţii ţeneşti înaintate. Acestor ce cientă, şi în judeţul nostru în este şi primarul comunei. In ceşte mult cu oamenii - spu a anului trecut, li fusese înmî-
subpămîntene încă necunoscute, aflate în curs de prospec rinţe fundamentale, care se perioada dintre cele două această dublă calitate l-au nea un alt delegat la ace nat Ordinul Muncii clasa a
tare sau explorare. La Nădăştie, Alun, Valea Govăjdiei se condiţionează şi influenţează conferinţe ale organizaţiei ju văzut comuniştii atunci cînd eaşi conferinţă de partid. A- 11l-a şi era atit de emoţionat
lucrează intens la delimitarea şi stabilirea structurii zăcă reciproc, trebuie să le răspun deţene de partid. Această as l-au caracterizat şi cind l-au dică se sfătuieşte cu ei. De-i incit nici n-a văzut cînd l-am
mintelor. La Ohaba-Ponor unde s-a descoperit materia pri Electricianul Ioan Urîtu, fie cendenţă este desigur rezul reales secretar. o problemă de partid stă de întins mina să-l felicit.
lată ce spunea unul dintre
mă a aluminiului hunedorean, lucrările se află intr-un sta la U. C. Orăştie, execută lu dă astăzi — în condiţiile so tatul atenţiei mereu crescîn- cei aproape douăzeci de co- vorbă mai intîi cu comuniştii;
diu avansat. Nu peste mult timp vom putea vorbi, poate, crări de bună calitate, el este cietăţii moderne — întreaga de acordate de Comitetul ju de-i o problemă de consiliu GH. PAVEL
evidenţiat în întrecere.
despre noi zăcăminte de cărbune în zona Haţegului. In muncă de educaţie desfăşura- deţean şi, sub îndrumarea sa,
tr-un cuvînt, aceste căutări sînt opera sondorilor şi mine
rilor care au crescut la şcoala exploratorilor din Poiana
Ru SC ă i r
— Avem sarcini mari de îndeplinit în cursul acestui LA REVEDERE, staţiunea Geoagiu - Băi, „Gloria“ şi o maşină de» de consum din judeţ s-a zate magazinele de con
an, ne-arn propus obiective care prin capacitatea creatoare pentru cei aflaţi la trata împrăştiat îngrăşăminte extins prin intrarea în fo fecţii, ţesături şi mercerie VREMEA
a oamenilor vor fi realizate cu succes — ne spunea • ingi TABĂRA ment, un reuşit program chimice. losinţă a noi şi noi uni din Orăştie. Pentru 24 ore
artistic.
nerul Dionisie Doboş, şeful secţiei. Anul acesta pune în Zilele de tabără au mar tăţi. Astfel, au fost termi MINIFERMA
nate şi au început activi
mod deosebit sarcina utilizării cu randamente superioare a Odată cu ultimele zile cat ore de pregătire, de IN LOCAL NOU tatea restaurantul „Izvorul Vreme rece şi închisă,
capacităţilor de producţie existente, folosirii lor cit mai in fie vacanţă, taberele şi-au activităţi pioniereşti ca rece“, de lingă satul Au ZOOTEHNICA cu cerul mai mult acope
închis porţile. întorşi aca racteristice tăfcerei, jocuri Oficiul farmaceutic De rel Vlaicu, restaurantul şi rit. Vor cădea precipitaţii
tensive. să, pionierii de la şcolile de isteţime şf măiestrie, va s-a mutat în local nou. cafc-barul din Haţeg, a La Şcoala generală din slabe sub formă de burni
Din relatările tovarăşului Coman Suciu, inginer-şef ad generale nr. 3 şl nr. 8 din au fost clipe dc veselie Depozitele, situate in stra fost terminată construcţia Dobra s-a înfiinţat, prin ţă şi ninsoare. Vîntul va
ai
grija şi cu sprijinul Con
junct cu forajul în cadrul întreprinderii, a reieşit că în a- Hunedoara, membri artistice şi multă bucurie. da Dorobanţilor, nr. 4, u- magazinelor universale cu siliului popular comunal, sufla slab din nord-vest.
bufet din I.ăpuşnic şi Vor
va
minimă
ansamblurilor
Temperatura
tilate modern, cu aer con
cest an vitezele de avansare la sondele existente vor spori pioniereşti ne transmit as diţionat, oferă condiţii op ţa, restaurantul din Crlş- alături dc miniferma agri fi cuprinsă intre minus 9
cu 20 la sută, avlnd în vedere că vor fi folosite pe o pecte din activitatea des UTILAJE NOI time de păstrare a produ cior, cofetăria şl librăria colă, şi o minifermă zoo şi minus 4 grade, iar ma
de
Lucrările
xima între minus 2 şi mi
făşurată
scară mai largă coroanele cu diamante. Numai în acest duminică, în 7 tabără. Astfel, PENTRU AGRICULTURA selor farmaceutice şl a din Geoagiu-sat. La parte tehnică. — în valoare ame nus 5 grade. Dimineaţa,
de
najare
for
ianuarie,
mod, cu actualele utilaje, se pot realiza sarcinile de plan maţiile de dans modern aparaturii medicale. rul blocurilor din centrul 50 000 lei — s-au execu local, ceaţă şi polei.
la lucrările de foraj pe anul în curs. In acest sens, în co ale Şcolii generale nr. 3 In vederea creşterii gra Illei a fost amenajată o tat prin munca patriotică
laborare cu uzina producătoare de coroane cu diamante, Hunedoara, de gimnastică dului de mecanizare şi unitate dc aparate electro a cetăţenilor şi elevilor. Pentru următoarele
Miniferma
dispune
o
de
s-a trecut la experimentarea unui tip de coroană care să artistică, ritmică, echipa scurtării perioadei de e- SE DEZVOLTA tehnice, o cofetărie şi o maternitate care are acum două zile
poată fi utilizată in bune condiţii şi în Poiana Ruscăi. xecutare a lucrărilor agri BAZA MATERIALA un număr de 10 scroafe,
de dansuri populare a cole, zilele acestea la A COOPERAŢIEI librărie. iar îngrăşătoria un număr Vreme închisă, cu cerul
Şcolii generale nr. 8, so S.M.A. Simeria s-au pri Zilele acestea işi va în de 17 purcei. Anul acesta mai mult acoperit. Vor
D. CORNEL mit în dotare noi utilaje, DE CONSUM cădea precipitaţii slabe
lişti de muzică uşoară şi între care amintim: 3 se cepe activitatea autoservi miniferma şi-a prevăzut sub formă de burniţă şl
populară, grupul vocal şi mănători S.U.P. pentru le Numai în ultima peri rea de la supermagazinul să crească şi să îngraşe ninsoare. Temperatura sta
(Continuare in pag. a 2-a) recitatorii, au prezentat în gumicultura, o combină oadă, reţeaua cooperaţiei din Zara, vor ft moderni un număr de 80 porci. ţionară.
V,
w