Page 26 - Drumul_socialismului_1973_01
P. 26
2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 599 © JOI 11 IANUARIE 1973
ASCENDENTA CONŢINUTULUI Municipiul Hunedoara - _____
Din prima Sună a anului
pentru înfrumuseţare şi gospodărire
DE IDEI Şl A EFICIENTEI
. Viteze leñe spre Binemeritata răsplată
ADRESATE CONŞTIINŢEI
(Urmare din pag. 1) mijloace ale agitaţiei politice a muncii £Te partid este pri a hărniciei, iniţiativei şi
de masă — gazetele şi colţu vită ca o sarcină colectivă a comorile & dineuri
din organizaţiile de partid şi rile satirice, gazetele de stra întregului organ. Mai persis
cu oamenii muncii axate pe dă, reflectoarele, brigăzile ar tă, apoi, formalismul şi ten
programul de educaţie socia tistice de agitaţie — şi s-a dinţa de festivism în organi spiritului gospodăresc
listă; pregătirea actualului an trecut la folosirea altora noi : zarea unor acţiuni cultural-
de învStămînt politic; elabo cinecluburile, anchetele de o- educative, o dispersare a for
rarea unor planuri du măsuri pinie (de genul „Cu microfo ţelor, o participare sub po (Urmare din pag, 1) Ieri, la Casa de cultură din de înfrumuseţare şi bună gos 175 000 bucăţi. Au fost plan
— într-o viziune de perspec nul printre întîrziaţi"), sfatul sibilităţi a intelectualilor la Hunedoara, a avut loc adu podărire, urînd noi succese şi taţi 16 kilometri dc gard viu,
tivă — privind intensificarea omeniei, dezbaterile de cazuri această activitate; iniţiative narea festivă a reprezentanţi mai însemnate pentru viitor. apoi s-au executat construc
muncii politico-educative; a- etc. La T.C.M.M. Hunedoara, le valoroase ale unor colec — Practica a dovedit că numai printr-o bună organi lor cetăţenilor din municipiul O trecere sumară în revis ţii de poduri, reparaţii de
tentia acordată înfiinţării şi E.M. Petrila, E.M. Lupeni, U.V. tive sînt privite cu reţinere zare, prin programarea riguroasă a lucrului, folosirea ju Hunedoara, în cadrul căreia tă a rezultatelor obţinute în poduri, construcţii de pode
bunei funcţionări a cabinete Călan, I.E.C. Mintia, U.C. O- de către alte colective (reţi dicioasă a capacităţilor de producţie şi a forţei de muncă s-a decernat Diploma de frun anul de muncă patriotică în ţe, au fost amenajate baze
lor de ştiinţe sociale, a cen răştie şi în alte unităţi a fost nere generată şi de un anu se poate obţine o ritmicitate riguroasă a realizării planului taş pe tară şi premiul II, ob cheiat ne arată că pe raza sportive, ştranduri, solarii şi
trelor şi punctelor de infor dobîndită o valoroasă expe mit „patriotism local"). Aşa — aprecia inginerul Iacob Jitea, şeful sectorului Ohaba. ţinut de municipiul Hunedoa terenuri de joacă pentru co
mare şi documentare, perma rienţă în domeniul muncii po după cum arăta secretarul In aceste zile, cînd se dă tonul activităţii întregului an, ra în întrecerea pentru buna pii, lucrări de îndiguiri şi
nentizării activităţii cultural- litice de masă, pe care Co general al partidului la în- trebuie rauncit în aşa fel incit potenţialul productiv exis gospodărire şi înfrumuseţare, taluzări de maluri, diverse
educative de masă şi alte mă mitetul judeţean, comitetele tîlnirea cu activul de partid tent să funcţioneze din plin. încă din anul trecut ne-am desfăşurată între municipiile © Municipiul Hune alte lucrări.
suri. •> din municipiul Petroşani, din cu peste 50 000 de locuitori. doara — Premiul II pe Toate aceste frumoase rea
municipale şi orăşeneşti au asigurat condiţiile necesare unui demaraj optim şi realiză
In organizarea şl desfăşura stimulat-o şi au făcut-o cu septembrie anul trecut, tre Tovarăşul Viorel Râceanu, ţară în întrecerea pa lizări sînt rodul muncii ne
rea învătămîntului politic, de noscută prin schimburi de buie ca organizaţiile de par rile obţinute pînă în prezent sînt edificatoare în acest sens. prim-vicepreşedinte al comi triotică pentru înfrumu obosite a celor mai harnici hu
exemplu, au survenit, prin experienţă, consfătuiri, con tid, sindicatele, organizaţiile Din primele zile ale anului s-a întărit peste tot oola- tetului executiv al consiliului nedoreni gospodari, a celor care
măsurile luate, îmbunătăţiri e- cursuri, expoziţii, publicaţii. U.T.C., toţi factorii să facă borarea pătrunsă de un înalt spirit de răspundere a tuturor popular municipal, a prezentat seţare şi bună gospodă nu şi-au drămuit puterile în a
senţiale de conţinut şt cu Progrese simţitoare s-au mult mai mult pentru orga factorilor angajaţi in procesul de realizare a sarcinilor de o informare asupra realizări rire munci pe şantierele înfrumu
prindere. Potrivit noilor cerin obţinut în această perioadă nizarea recreativă şl instruc lor obţinute în anul de muncă © Au fost realizate seţării şi mai bunei gospodă
ţe a crescut numărul cursuri şi în domeniul activităţii cul- tivă a timpului liber al oa plan. patriotică încheiat, principa lucrări, prin munci pa riri a oraşidui lor, în a-1
lor de studiere a politicii e- tural-artistice. In ultimii doi menilor muncii. — Fiecare muncitor, maistru, inginer a înţeles pe de lele obiective ce stau în faţa triotice, în valoare tota transforma într-o adevărată
conomice a partidului nostru, ani, s-a insistat pentru a ri Creşterile sînt evidente. Nu plin sarcinile ce le are de îndeplinit — remarca tovarăşul edililor şi gospodarilor muni oază de verdeaţă şi flori —
cursurilor de studiere a statu dica rolul educativ al case înseamnă însă că ele nu pot Ion Rosetti, secretarul organizaţiei de bază. Avem stabilite cipiului în acest an. lă de 55 040 200 lei aş,a cum ne primeşte Hune
tului P.C.R., principiilor şi me lor de cultură, cluburilor, că fi dezvoltate, că lipsurile, Tiberlu Costea, Petrică Al- © 160 dintre cei mai doara de cum soseşte primă
todelor muncii de partid, al scăpările, optica din unele responsabilităţi precise pentru fiecare comunist în parte, bu, Victoria Vînfu şi Alexe vrednici gospodari ai vara.
celor de educaţie moral-cetă- minelor culturale, celorlalte organizaţii cum că de propa astfel îneît să se acţioneze, atunci cînd este necesar, ener Farcaş s-au angajat în nume municipiului distinşi cu Dintre cei mai harnici din
instituţii de răspîndire a cul
tenească ; au fost Înfiinţate în turii şi ştiinţei în rîndul gandă şi de munca politică gic, prin măsuri convingătoare şi eficace, în vederea întro le cetăţenilor din municipiu cei harnici, 160 au fost dis
utimii ani secţii de universităţi maselor. De asemenea, s-a să se ocupe doar cei care nării unei activităţi normale, eşalonate în timp, capabilă de a participa cu şi mai mul insigna : „Fruntaş în tinşi ieri cu insigna dc cin
serale de marxism-leninism la pus un accent tot mai ma răspund „nominal" de ele să garanteze realizarea în bune condiţii a planului anual. tă însufleţire la finalizarea ac gospodărirea oraşelor". ste „Fruntaş In gospodărirea
Brad, Simeria, Călan. Un e- re pe valorificarea folcloru trebuie să ne însoţească şi ţiunilor edilitar-gospodăreşti 9 Realizările de pinâ oraşelor".
lement demn de relevat îl lui hunedorean, pe păstrarea în viitor... Startul bun pe care l-au luat în acest an sondorii şi din acest an. acum — rampă de lan Desigur, acest frumos suc
constituie faptul că, ţinînd sea autenticităţii şi personalităţii Fiecare organizaţie de par minerii din Poiana Ruscăî este o dovadă grăitoare a mun In aplauzele entuziaste ale ces, care face cinste Hunedoa
ma de creşterea nivelului de lui. tid şi-a prevăzut în hotărî- cii pline de elan desfăşurată la fiecare sector. Aceşti oa asistenţei, tovarăşul Ioa.n Chi- sare pentru înfăptuiri şi rei şi oamenilor ei, întregu
pregătire al comuniştilor şi rea adoptată în adunarea ge meni au o muncă dificilă, dar de fiecare dată au ştiut să rilescu, vicepreşedinte al Con succese şi mai mari în lui judeţ, constituie o înaltă
celorlalţi oameni ai muncii, Istoricele documente ale nerală sau conferinţa pentru siliului de Stat pentru Econo domeniul înfrumuseţării şi angajantă rampă de lan
s-a renunţat peste tot unde a Congresului al X-lea şi ale darea de seamă şi alegeri se achite cu cinste de sarcinile pe oare le-au avut. Şi de continue a cetăţii de foc sare pentru succese şi mai
fost posibil la ciclurile de Conferinţei Naţionale, pro măsuri concrete privind acti acum înainte îşi vor face pe deplin datoria. Fiecare din ei mia şi Administraţia Locală, mari în munca gospodăreas
conferinţe, trecîndu-se la or gramul educaţional al parti vitatea ce vizează emancipa este angajat în acest sens şi nu precupeţeşte nimic pentru a înmînat tovarăşului Gheor- - Hunedoara că. Hunedorenii şi-au stabilit
ghe Vasiu, primarul munici
ganizarea de cursuri. De ase dului, înflăcărată chemare a- rea spirituală a comuniştilor, a nu rămîne mai prejos decît ortacii săi. de pe acum obiectivele pen
menea, mai trebuie subliniat dresată de secretarul general a oamenilor muncii. Să per piului Hunedoara, Diploma de tru anul de muncă patriotică
că învăţămintul de partid şi al partidului, tovarăşul severăm în a le da viată 1 oraş fruntaş pe tară în munca municipiului au fost realiza ce a început. Există o anga
cel ideologic al cadrelor di Nicolae Ceauşescu, de a te lucrări, prin hărnicia gos jare unanimă, plenară, că so
dactice cuprinde aproape 82 000 grăbi ritmul dezvoltării eco podărească a cetăţenilor, în va munci mai bine, mai cu
cursanţi şi că în învătămîn- nomice a României, înainta valoare de 55 040 200 lei. A- spor, In numele acestui de
tul politic al U.T.C. slnt în rea sa spre culmile înalte ale ceasta demonstrează că, du ziderat major, pus în fata
cadrat! zeci de mii de tineri, civilizaţiei socialiste, au ge minică de duminică, în alte noastră de către partid — în
iar sindicatele au organizat şi nerat în sinul colectivităţilor zile, zeci de mii de cetăţeni, frumuseţarea continuă, mai
ele forme de studiu politic. de muncă hunedorene sea tineri şi vîrstnici, bărbaţi şi buna gospodărire a localită
Practic, deci, în acest an, a- mă de iniţiative valoroase. femei au muncit fără oste ţilor în care trăim.
proape întreaga masă de oa „Dirigentin muncitorească" — neală pentru a-şi face o- Participanţii la adunarea
meni ai muncii hunedoreni es de la E.M. Lonea ; „In fie raşul tot mai frumos, mal festivă au transmis o telegra
te cuprinsă în mod organizat care abataj frontal două ci prosper. mă C.C. al P.C.R., tovarăşu
în forme de studiere a poli cluri complete de extracţie Dintre principalele lucrări lui Nicolae Ceauşescu, în ca
ticii partidului şl statului nos în plus în fiecare lună" — executate se cuvin a fl men re se spune printre altele;
tru. E.M. Lupeni; „întreaga pro ţionate în mod deosebit: con „Vă asigurăm, mult stimate
Studierea istoricelor docu ducţie realizată peste plan, strucţii de străzi — în valoa tovarăşe Nicolae Ceauşescu,
mente ale partidului, In strîn- elaborată cu cocs economi re de 183 750 lei, construcţii că locuitorii municipiului Hu
să legătură cu sarcinile de la sit“ — C.S.H. şi U.V. Că de trotuare pe o suprafaţă de nedoara vor răspunde cu ab
locurile de muncă, participa lan ; „Fiecare echipă cu pla 7 487 mp, In valoare de negaţie şi neţărmurită în
rea membrilor organelor de nul depăşit" — Şantierul 1 74 870 lei, reparaţii de străzi credere chemării partidului
punîndu-şi elanul, talentul şi
partid, a celor mai pregătite construcţii Deva; „In mun şi trotuare pe o suprafaţă de energia creatoare in slujba
cadre ca lectori şi propagan că, familie, societate — con 1 812 320 mp, construcţii de îndeplinirii exemplare a pla
dişti, larga cuprindere în în- ştiinţă socialistă, demnitate, drumuri — în valoare de nului pe anul 1973, a realiză
văţămînt a oamenilor muncii onoare" — U.C. Orăştie; 157 700 lei, reparaţii şl între
conferă activităţii de propa „Fiecare intelectual să susţi ţineri de drumuri pe o lun rii sarcinilor actualului cinci
gandă o tot mai mare influen nă cel puţin o acţiune cultu- gime de 218 kilometri, ame nal înainte de termen".
Este o angajare solemnă,
tă asupra conştiinţei, a nive ral-educativă pe săptămînă" najări şi extinderi de spatii un cuvînt de onoare, pe care
lului de înţelegere 'şi inter — comuna Buceş; „De vor- . şi zone verzi pe o suprafaţă cei peste 80 000 de locuitori
pretare — de pe poziţiile i- bă cu conştiinţa“ -— U.V. Că de 67 hectare, Întreţineri de ai Hunedoarei îl vor cinsti
deologiei partidului — a ce lan, şi multe alte iniţiative parcuri, spatii şl zone verzi prin fapte de înaltă probitate
rinţelor şi obligaţiilor pe ca constituie, în ultimă analiză, pe 155 hectare, plantări de comunistă şi cetăţenească 1
re le pune în fata fiecărui expresia creşterii conştiinţei arbori, pomi, arbuşti, precum
comunist sau uteolst, a fiecă comuniştilor, a oamenilor şi transplanturi de pomi — GH. I. NEGREA
rui cetăţean opera de făurire muncii, o reflectare, desigur
a unei orînduiri cu un înalt nu singura, a sporirii eficien
grad de civilizaţie. tei muncii politice de masă. Instruire pe teme de bază furajeră
Organele şi organizaţiile de In activitatea ideologică,
partid, sub îndrumarea Comi politică de masă şi cultural-
tetului judeţean, au acordat o educativă s-au manifestat şi Incepînd de ieri, timp de 4 zile, la Casa agronomului din
atentie tot mai mare intensi se manifestă încă şi unele Mintia are Ioc o instruire la care participă şefii cantoane
ficării muncii politice de ma neajunsuri, pe care, cu sigu lor pastorale din cadrul întreprinderii pentru execuţia lu
să, creşterii eficienţei ei. Ast ranţă, forumul comuniştilor 1 ■>', tttfel»» J crărilor de îmbunătăţire şi exploatare a pajiştilor. Cu acest
hunedoreni le va dezbate în prilej, se dezbat probleme privind organizarea lucrărilor ce
fel, au fost reînfiinţate colec
profunzime. De pildă, nu pe Hunedoara anului 25 de Republică, anul în care cetăţenii oraşului s-au consacrat şl ca gospodari de frunte : locul II pe trebuie efectuate pe păşuni şi fineţe în vederea creşterii
tivele de agitatori, reevaluate ste tot responsabilitatea faţă ţară tn întrecerea patriotică. producţiei de furaje.
şi extinse unele forma şi de această importantă latură
Pentru contribuţia adusă te la hectar); I.A.S. Dragalina, Carnet cultural
înfăptuirea politicii Partidului jud. Ialomiţa (2 330 kg soia la
Comunist Român de dezvolta Unităţile agricole socialiste care au fost hectar); I.A.S. Slobozia, jud. Ia
re a agriculturii socialiste şi lomiţa (2 328 kg soia la hectar);
pentru participarea activă a I.A.S. Variaş, jud. Timiş, (2 306
ţăranilor cooperatori, muncito kg soia la hectar); LA.S. Jim- A început un nou
rilor, mecanizatorilor, tehni decorat® cu „Ordinul Muncii^claso 1 pentru bolia, jud. Timiş, (2 243 kg
cienilor şi inginerilor la obţi soia la hectar); LA.S. Hîrşova, trimestru şcolar
nerea în anul 197^ a unor jud. Constanţa, (2 227 kg soia
producţii mari şi livrarea la la hectar); I.A.S. Insula Mare Ieri, 79 308 elevi hunedoreni
fondul de stat a unor cantităţi a Brăilei, jud. Brăila, (2 210 — din licee, şcoli generale şi
sporite de grîu, porumb, ilon- obţinerea de producţii ¡nori în anul 1972 kg soia la hectar); I.A.S. Ve- profesionale, licee de specia
rea-soarelui, sfeclă de zahăr, trişoala, jud. Vaslui, (2 150 kg litate, case de copii şi şcoli
soia, cartofi, legume, fructe, soia 1a hectar); I.A.S. Miro- ajutătoare — şi-au reluat
struguri, lapte, lină şi ouă, pe slava, jud. Iaşi, (2 117 kg soia locurile în bănci, în vederea
întreaga suprafaţă avută în 7 300 kg porumb şi 50 000 kg C.A.P. „Şiriana", comuna Şi kg porumb la hectar); C.A.P. (2 570 kg floarea-.soarelui la hectar); C.A.P. din comuna la hectar, 3 750 1 lapte pe va începerii unei noi etape de
cultură şi la totalul efective sfeclă de zahăr la hectar); ria, jud. Arad, (7 058 kg po Stoicani, comuna Folteşti, jud. hectar); C.A.P. „V. I. Lenin", Miercurea Nirajului, jud. Mu că furajată); I.A.S. Albeşti, muncă şi învăţătură : trimes
lor de animale, prin decret C.A.P. Podgoria, comuna Şiria, rumb la hectar); C.A.P. din Galaţi, (5 898 kg porumb la comuna Viziru, jud. Brăila, reş, (46 670 kg sfeclă de zahăr jud. Botoşani, (2 012 kg soia trul II.
al Consiliului de Stat a fost jud. Arad, (6 788 kg porumb şi comuna Castelu, jud. Constan hectar); C.A.P. din comuna (2 558 kg floarea-soarelui la la hectar); C.A.P. Mostiştea, la hectar); C.A.P. Chilişeni, Totodată, ou începere din
conferit „Ordinul Muncii" cla 52 006 kg sfeclă de zahăr la ta, (6 900 kg porumb la hec Sîntana, jud. Arad, (5 891 kg hectar); C.A.P. din comuna comuna Gurbăneşti, jud. Ilfov, comuna Udeşti, jud. Suceava, 10 ianuarie şi pină iu 23 ia
sa I următoarelor unităţi a- hectar); I.A.S, Giarmafa, jud. tar) ; C.A.P. „Timpuri noi“, co porumb la hectar); C.A.P. Sîn- Gîrla Mare, jud. Mehedinţi, (46 287 kg sfeclă de zahăr la (32 500 kg cartofi la hectar); nuarie a.c., consiliile profe
gricole socialiste : C.A.P. Timiş (6 104 kg porumb şi muna Poiana Mare, jud. Dolj, martin, comuna Macea, jud. (2 545 kg floarea-soarelui la hectar); C.A.P. Martineni, co C.A.P. din comuna Forăşti, sorale din toate şcolile vor
Smirna, comuna Griviţa, jud. 10 500 kg struguri la hectar); (6 876 kg porumb la hectar); Arad, (5 883 kg porumb la hectar); C.A.P. din comuna muna Cătălină, judeţul Co- jud. Suceava,. (30 008 kg car analiza întreaga activitate şi
Ialomiţa, (4 502 kg grîu, 5 710 C.A.P. din comuna Grindu, C.A.P. Cioroiu, comuna Fălco- hectar); C.A.P. din comuna Pristol, jud. Mehedinţi, (2515 vasna, (46 287 kg sfeclă de tofi la hectar); C.A.P. din co rezultatele trimestrului I, ac
kg porumb şi 56 111 kg sfeclă jud. Ialomiţa, (5 810 kg po iu, jud. Olt, (6 809 kg porumb Variaş, jud. Timiş, (5 847 kg kg floarea-soarelui la hectar); zahăr la hectar); C.A.P. Că muna Udeşti, jud. Suceava, tivitatea desfăşurată în va
de zahăr la hectar şi 230 ouă rumb şi 47 368 kg sfeclă de la hectar); C.A.P. din comuna porumb la hectar); C.A.P. C.A.P. Coltea, comuna Roşiori, min, comuna Căpteni, jud. Sa- (27 796 kg cartofi la hectar); canţa de Iarnă şi vor dezbate
pe găină); Staţiunii experi zahăr la hectar); C.A.P. din Grădiştea, jud. Ilfov, (6 591 kg „Zorile ¡noi", comuna Bîlteni, jud. Brăila, (60 000 kg sfeclă tu-Mare, (46 000 kg sfeclă de C.A.P. Sîntimbru, comuna Sîn- planurile de măsuri privitoa
mentale agricole Turda, jud. oraşul Jimbolia, jud. Timiş, porumb la hectar); C.A.P. din jud. Gorj, (5 829 kg porumb la de zahăr la hectar); C.A.P. zahăr la hectar); C.A.P. Radu- crăieni, jud. Harghita, (27 278 re ţa trimestrul în curs. Un
Cluj, (5 087 kg grîu la hectar); (5 775 kg porumb şi 50 700 kg oraşul Zimnicea, jud. Teleor hectar); C.A.P. Costineşti, co Dumbrăvioara, comuna Ernei, Vodă, comuna Lupşanu, jud. kg cartofi la hectar); C.A.P. accent deosebit, se va pune
GA.P. „Scînteia", comuna Lu sfeclă de zahăr la hectar) ; man, (6 557 kg porumb la hec muna Tuzla, jud. Constanţa jud. Mureş, (59 400 kg sfeclă Ialomiţa, (45 882 kg sfeclă de Rcuşeni, comuna Udeşti, jud. pe pregătirea tehnico-produc-
na, jud. Cluj (5 059 kg grîu la LA.S. Studina, jud. Olt, (5 700 tar) ; C.A.P. Comlăuş, comuna (5 805 kg porumb la hectar); de zahăr la hectar); C.A.P. zahăr la hectar); C.A.P. din Suceava, (26 900 kg cartofi la tivă a elevilor, predarea şti
hectar); Staţiunii experimen kg porumb şi 2 286 kg soia la Sîntana, jud. Arad, (6 471 kg C.A.P. Victoria, din oraşul din comuna Ianca, jud. Brăi comuna Fierbinţi, jud. Ilfov, hectar); C.A.P. din comuna inţelor sociale, precum şi pe
tale agricole Caracal, jud. Olt, hectar); C.A.P. „Cuza-Vodă", porumb la hectar); C.A.P. în Nădlac, jud. Arad, (5 742 kg la, (55 454 kg sfeclă de zahăr (45 833 kg sfeclă de zahăr la Tuşnad-sat, jud. Harghita, sporirea eficientei lecţiilor.
(4 853 kg grîu la hectar); comuna Castelu, jud. Constan frăţirea, comuna Dor-Mârunt, porumb la hectar); C.A.P. la hectar); C.A.P. din oraşul hectar); C.A.P. din comuna (26 810 kg cartofi la hectar);
C.A.P. Drăgăneşti, oraşul Dră- ţa, (5 699 kg porumb şi 58 289 jud. Ialomiţa, (6 370 kg po „Dunărea", oraşul Zimnicea, Luduş, jud. Mureş, (54 002 kg Cenei, jud. Timiş, (45 820 kg C.A.P. din comuna Hălchiu,
găneşti-Olt, jud. Olt, (4 846 kg kg sfeclă de zahăr la hectar); rumb la hectar); C.A.P. „2 jud. Teleorman, (5 725 kg po sfeclă de zahăr la hectar); sfeclă de zahăr la hectar); jud. Braşov, (25 309 kg cartofi „Oîoîeoel de viaţă
grîu la hectar); C.A.P. din co C.A.P. din comuna Lenauheim, Mai", comuna Limanu, jud. rumb la- hectar); C.A.P. din C.A.P. Săpunari, comuna Leh- C.A.P. Colilia, comuna Coco- la hectar); C.A.P. din oraşul
muna Stoeneşti, jud. Olt, (4 795 jud. Timiş, (5 689 kg porumb Constanta, (6 365 kg porumb comuna Recaş, jud. Timiş, liu, jud. Ialomiţa, (53 000 kg ra, jud. Ialomiţa, (45 625 kg Gheorghieni, jud. Harghita,
kg grîu la hectar); C.A.P. din şi 60 000 kg sfeclă de zahăr la hectar); C.A.P. din comuna (5 713 kg porumb la hectar); sfeclă de zahăr la hectar); sfeclă de zahăr la hectar); (25 177 kg cartofi la hectar); nouă“ cu irina Loghin
comuna Tudor Vladimirescu, la hectar); C.A.P. Luncani, co Luna, jud. Cluj, (6 332 kg po C.A.P. Viişoaia, comuna Co- C.A.P. comuna Moldoveni, jud. C.A.P. Triteni-Colonie, comu I.A.S. Bacău, jud. Bacău,
jud. Brăila, (4 701 kg grîu la muna Luna, jud. Cluj (5 510 rumb la hectar); C.A.P. „Par badin, jud. Constanţa, (5 577 Neamţ (51 470 kg sfeclă de na Tritenii de Jos, jud. Cluj, (25 070 kg cartofi la hectar, şi Benone Sinuiescu
hectar); C.A.P. din comuna kg porumb şi 25 990 kg legu tizanul roşu", oraşul Zimni kg porumb la hectar); C.A.P. zahăr la hectar); C.A.P. Jieni, (45 595 kg sfeclă de zahăr la 3 520 litri lapte pe vacă fura
. Stoicăneşti, jud. Olt, (4 665 kg me la hectar); I.A.S. „M. Ko- cea, jud. Teleorman, (6 315 kg Cruceni, comuna Sagu, jud. comuna Rusăneşti, jud. Olt, hectar); C.A.P. din comuna jată); C.A.P. Topliţa Ciuc, ora Astăzi la Hunedoara şi
grîu 1a hectar); Staţiunii ex gălniceanu", jud. Constanţa, porumb la hectar); C.A.P. din Arad, (5 633 kg porumb la (51 100 kg sfeclă de zahăr la Tritenii de Jos, jud. Cluj, şul Miercurea-Ciuc, jud. Har mîine Ia sala „Arta" din De
perimentale agricole Lovrin, (5 500 kg porumb la hectar, comuna Mihăieşti, jud. Vîlcea, hectar); C.A.P. din comuna hectar); C.A.P. din comuna (45 423 kg sfeclă de zahăr la ghita, (25 000 kg cartofi la va, de la orele 17 şi 20, an
jud. Timi.ş (4 602 kg grîu la 9,9 kg lină pe oaie); C.A.P. (6 311 kg porumb la hectar); Moviieni, jud. Iaşi, (5 628 kg Albeşti, jud. Prahova, (50 000 hectar); C.A.P. din comuna hectar); C.A.P. din comuna samblul de cîntece şi dansuri
hectar); C.A.P. din comuna din comuna Bucecba, jud. Bo Institutului de cercetări pen porumb la hectar); C.A.P. din kg sfeclă de zahăr la hectar); Brădeanu, jud. Buzău, (45 360 Berveni, jud. Satu-Mare, populare „Haţegana“ din Hu
Petreşti, jud. Salu Mare, (4 594 toşani, (50 843 kg sfeclă de za tru cereale şi plante tehnice comuna Satchinez, jud. Timiş, C.A.P. din comuna Gherghiţa, kg sfeclă de zahăr la hectar); (30 100 kg legume la hectar); nedoara va susţine două
kg grîu la hectar); C.A.P. din hăr la hectar, 3 646 1 lapte pe Fundulea, jud. Ilfov, (5 083 kg (5 625 kg porumb la hectar); jud. Prahova, (50 000 kg sfeclă C.A.P. Nazna, comuna Sîn- C.A.P. din comuna Bucov, jud. spectacole folclorice.
comuna Poieni, jud. Satu Ma vacă furajată); C.A.P. din co grîu şi 6 292 kg porumb la C.A.P. din comuna Vultureşti, de zahăr la hectar); C.A.P. craiu de Mureş, jud. Mureş, Prahova, (26 300 kg legume la Capete de afiş ale progra
re, (4514 kg grîu la hectar); muna Gorneşti, jud. Mureş, hectar); C.A.P. din comuna jud. Olt, (5 612 kg porumb la Comloşul Mic, comuna Com- (45 200 kg sfeclă de zahăr la hectar); C.A.P. „8 Martie", mului, reputaţii interpreţi de
C.A.P. Nerău, comuna Tere- (57 012 kg sfeclă de zahăr la Frăsinet, jud. Ilfov, (4 510. kg hectar); C.A.P. din comuna loşul Mare, jud. Timiş, (49 850 hectar); C.A.P. din oraşul Sîn- comuna Ulmeni, jud. Ilfov, muzică populară Irina Loghin
mia Mare, jud. Timiş (4 508 hectar); C.A.P. Tomnatic, co grîu şi 6 285 kg porumb la Murfatlar jud. Constanta, kg sfeclă de zahăr la hectar); nicolau Mare, jud. Timiş, (25 550 kg legume Ia hectar); şi Benone Sinuiescu — pres
fj
kg grîu la hectar); LA.S. Co muna Lovrin, jud. Timiş, hectar); C.A.P. Căscioarele, (5 600 kg porumb la hectar); C.A.P. Şandra, comuna Biled, (45 000 kg sfeclă de zahăr la Staţiunii experimentale Voi- tigiosul cuplu în muzica noas
rabia, jud. Olt (4 503 kg (56 900 kg sfeclă de zahăr şi comuna Cerchezu, jud. Con C.A.P. „Unirea", comuna Li jud. Timiş, (49 800 kg sfeclă hectar); C.A.P. din comuna In neşti, jud. Dîmboviţa, (17 680 tră populară — vor evolua,
grîu şi 2 275 kg soia la 35 000 kg legume la hectar); stanţa, (6 200 kg porumb la vada, jud. Arad, (5 569 kg po zahăr la hectar); C.A.P. din dependenţa, jud. Ialomiţa kg fructe la hectar); I.A.S. ca invitaţi ai ansamblului
hectar); C.A.P. din oraşul C.A.P. din comuna Diosig, jud. hectar); C.A.P. Movilita, co rumb la hectar); I.A.S. „N. comuna Sînzieni, jud. Covas- (45 000 kg sfeclă de zahăr la Focşani, jud. Vrancea, (14 400 „Haţegana", interpretînd bine
Salonta, jud. Bihor, (55 500 Bihor, (25 000 kg legume la muna Topraisar, jud. Constan Bălcescu", jud. Constanţa, na, (49 451 kg sfeclă de zahăr hectar); C.A.P. Gabrielescu, kg fructe Ia hectar); I.A.S. cunoscutul lor repertoriu, a-
kg sfeclă de zahăr la hectar, hectar); C.A.P. din comuna ta, (6 188 kg porumb la hec (5 536 kg porumb la hectar); la hectar); C.A.F^din comuna comuna Bordei Verde, jud. Pecica, jud. Arad, (4 100 litri tît de 'apreciat de amatorii
7,4 kg lînă pe oaie, 240 ouă Ghimbav, jud. Braşov, (37 167 tar); C.A.P. TaLpos, comuna C.A.P. din comuna Miloşeşti, Cheţani, jud. Mureş, (48 889 Brăila, (45 000 kg sfeclă de lapte pe vacă furajată); I.A.S. genului.
pe găină); C.A.P. din comu kg cartofi la h’eotar); C.A.P. Batăr, jud. Bihor, (6 042 kg jud. Ialomiţa, (5 518 kg porumb kg sfeclă de zahăr la hectar); zahăr la hectar); C.A.P. din Cotnari, jud. Iaşi, (9,3 kg lînă
na Gheorghe Doja, jud. Ialo Căciuleşti, comuna Girov,. jud. porumb la hectar); I.A.S. Ciul- la hectar); C.A.P. Gottlob, co C.A.P. din comuna Turia, jud. comuna Cristian, jud. Braşov, pe oaie); LA.S. Cărei, jud.
miţa, (6 158 kg porumb, 49 860 Neamţ (27 000 kg cartofi la niţa, jud. Ialomiţa, (6 003 kg muna Lovrin, jud. Timiş, (5 517 Cova.sna, (48 785 kg sfeclă de (45 000 kg sfeclă de zahăr şi Satu-Mare, (8,5 kg lînă pe „La porţile energiei“
kg sfeclă de zahăr şi 2 551 kg hectar, 230 ouă pe găină); porumb la hectar); C.A.P. din kg porumb la hectar); C.A.P. zahăr la hectar); C.A.P. Bob- 35 000 kg cartofi la hectar); oaie); I.A.S. Tăsnad, jud. Sa
floarea-soarelui la hectar); C.A.P. Someşul, municipiul comuna Po.tlogi, jud. Dîmbo din comuna Sudiţi, jud. Ialo da, comuna Cenei, jud. Ti I.A.S. Grabat, jud. Timiş, (4 613 tu-Mare, (7 kg lînă pe oaie) ; Sub titlul de mai‘ sus, la
C.A.P. Iazu, comuna Scînteia, Satu Mare, (8 715 kg porumb viţa, (6 000 kg porumb la hec miţa, (5 500 kg porumb la hec miş, (48 440 kg sfeclă de za kg grîu şi 2 735 kg soia la C.A.P. din comuna Drăgăneşti- Casa de cultură Brad a fost
jud. Ialomiţa, (5 850 kg po la hectar); C.A.P. Slâveni, co tar) ; C.A.P. din oraşul Doro- tar"); C.A.P. din comuna Gri hăr 1a hectar); C.A.P. din co hectar; I.A.S. Macin, jud. Tul- Vlaşca, jud. Teleorman, (240 expusă, marţi după-amiază, o
rumb, 64 166 kg sfeclă de za muna Gostăvatu, jud. Olt, hoi, jud. Botoşani, (5 980 kg viţa, jud. Ialomiţa, (4 636 kg muna Lupşanu, jud. Ialomiţa, cea, (2 583 kg soia la hectar); amplă prezentare a dezvoltării
hăr şi 2 500 kg floarea-soare (5 201 kg grîu şi 8 160 kg po porumb la hectar); C.A.P. din grîu şi 5 500 kg porumb la (48 000 kg sfeclă de zahăr la LA.S. Tomnatec, jud. Timiş, ouă pe găină); LA.S. Constan energeticii româneşti în anii
lui la hectar);'C.A.P. di.n ora rumb la hectar); C.A.P. din comuna Movilita, jud. Ilfov, hectar); C.A.P. „1 Mai", co hectar); C.A.P. Ştefăneşti, co (2 570 kg soia la hectar); I.A.S. ţa, municipiul Constanţa, (228 construcţiei socialiste.
şul Techirghiol, jud. Constan comuna Vinţu de Jos, jud. (5 938 kg porumb la hectar); muna Segarcea-Vale, jud. Te muna Ileana, jud. Ilfov, Drumul Subţire, jud. Ialomiţa, ouă pe găină); I.A.S. Arad, Expunerea, susţinută de me
ta, (5 500 kg porumb la hectar, Alba, (7 871 kg porumb la hec C.A.P. din comuna M. Kogăl- leorman, (2 573 kg floarea- (47 812 kg sfeclă de zahăr la (2 502 kg’soia la hectar); I.A.S. jud. Arad, (227 ouă pe găină); todistul Dumitru Iuga, s-a bu
225 ouă pe găină); C.A.P. „Ho tar) ; C.A.P. „înainte", comu niceanu, jud. Constanţa, (5 922 soarelui la hectar); C.A.P. hectar); C.A.P. din comuna Făcăeni, jud. Ialomiţa, (2 400 curat de un real succes, fiind
Şi Min", comuna Dor Mărunt, na Poiana Mare, j-ud. Dolj, kg porumb la hectar); I.A.S. Uda Clocociov, comuna Slobo Muntenii Buzău, jud. Ialomiţa, kg soia la hectar); LA.S. Mu I.A.S. Craiova, jud. Dolj, (225 urmărită cu deosebit interes
jud. Ialomiţa, (5 399 kg grîu, (7 309 kg porumb la hectar) j Tîrguşor, jud. Constanţa, (5 915 zia Mîndra, jud. Teleorman, (47 509 kg sfeclă de zahăr la reş, jud. Mureş, (2 450 kg soia ouă pe găină). de către participanţi.