Page 29 - Drumul_socialismului_1973_01
P. 29
-*** i urxjBţ rroierari am toate ¡ante, uniii-vai
Vizita preşedintelui
Consiliului de
Nicolae Ceauşescu,
' in Pakistan
:>>*>.' >/*V.v. ••
. V-- v
■ ■ . m. mm. mmm a mm
' ■ .• . w • ’ »■ v.. .
' ■ ' 1
La Karachi, Dineu oferit în cinstea
ANUL XXV Nr. 5 600 VINERI 12 IANUARIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI
cel mai important
!5c^3^?S2SlSSi3^22^
înalţilor oaspeţi
centru urban La Palatul guvernoratului
Succes deplin lucrărilor Conferinţei şi economic din Karachi a avut loc, joi Sind, în numele întregii popu
laţii.
seara, un dineu oferit în cin
Am fi dorit sincer să fi pu
al Pakistanului stea preşedintelui Consiliului tut petrece mai mult timp în
de Stat al Republicii Socialiste
mijlocul nostru, dar vă sîn-
România, Nicolae Ceauşescu, tem recunoscători şi pentru
După un zbor care a du şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, această scurtă vizită. Poate
de către guvernatorul provin
că omul obişnuit de la noi nu
rat aproape două ore, avionul
organizaţiei judeţene de partid capitala provinciei Sind, cel ciei Sind, Mir Rasul Bux ştie prea mult despre geo
prezidenţial a sosit la Karachi,
Talpur.
grafia sau istoria României,
dar cu totii ştim, şi cu atît
La dineu au participat per
mai important centru urban
şi economic al Pakistanului. soanele oficiale române caro mai mult ştim acest lucru du
Oraşul a cunoscut în ultimii îl însoţesc pe preşedintele pă vizita dumneavoastră, că
ani un ritm rapid de dezvol Consiliului de Stat în vizita în România trăiesc oameni a
căror prietenie ne este deo
REALIZĂRI DE PRESTIGIU tare. Dacă la proclamarea in te conducători ai organelor sebit de scumpă. ca dum
sa în Pakistan ; au luat par
dependentei tării, în 1947,
Am
fi
provinciale, reprezentanţi ai
dorit
cînd a fost aleasă capitala no
ului stat, Karachi avea doar vieţii publice din Karachi şi neavoastră domunle preşedin
provincia Sind.
şi
Ceauşescu,
te
doamna
trei sute de mii de locuitori,
IN ÎNTRECERE el numără astăzi circa patru atmosferă cordială, guvernato Ceauşescu, să fi avut mai
La dineu, desfăşurat într-o
mult timp pentru a vedea ce
milioane. Marele oraş s-a
născut din lupta aspră a omu rul provinciei Sind şi pre eforturi depunem în lupta
lui cu nisipurile, după cum şedintele Nicolae Ceauşescu împotriva subdezvoltării. A-
arăta şi vechea sa denumire au rostit toasturi. ceastă luptă se desfăşoară în
— Kallachi (oraşul dunelor'. In toastul său, guvernatorul fiecare domeniu, în fiecare
i Forestierii cinstesc lucrările Situat la întretăierea a nume- provincie: Sind a arătat : Es din străzile aglomerate ale
oraşelor noastre, în cele mai
te pentru mine o cinste şi o
Chimistii Orăstiei îsi | conferinţei de astăzi cu sa- roasp linii maritime şi aerie mîndrie de a avea privilegiul mai îndepărtate cătune.
forumul comuniştilor f t 4 i raporta respectarea indepli- j noască o dezvoltare intensă să adresez. în această seară, urmărim cu admiraţie marile
ne, Karachi a continuat să cu
i tisfacţia deplină de-a putea
Angrenaţi în această luptă,
un cordial bun venit dumnea
şi după mutarea capitalei tă
; nirii şi depăşirii sarcinilor zii- j
progrese pe care le înregis
onorează angajamentul
domnule
preşedinte
voastră
j nice de plan incă din prima
trează o bună parte a tinerei
j zi a noului an. rii la Islamabad. El concen Ceauşescu şi doamnei Elena trează poporul român pe calea
i La huc sau la corhânitul ■ industrii pakistaneze — mari Ceauşescu în numele meu bunăstării
hunedoreni şi demnităţii in muncă, fami bilizatoare ale acestui an ho- (Continuare in pag. a 4-a) din guvernoratul provinciei (Continuare in pag. a 4-a)
colaboratorilor
personal
al
Colectiv al cinstei, onoarei
In condiţiile sarcinilor mo
lie şi societate, chimistii Uzi
nei chimice din Orâştie - tărîtor al cincinalului, colecti
care s-au angajat să înde vul uzinei a realizat în cin Mai mult lemn Plecarea din Lahore
Astăzi,, în municipiul de pe Cerna — citadelă de plinească sarcinile acestui stea Conferinţei judeţene de
Înalt prestigiu a metalului românesc — au loc lucră cincinal în 4 ani şi jumătate partid peste prevederi 4 tone
rile Conferinţei organizaţiei judeţene Hunedoara a - întregesc cu noi fapte bi de produse din mase plasti economiei Preşedintele Consiliului de nurile celor două ţări, după
Partidului Comunist Român. lanţul muncii lor avintate ca ce şi o importantă cantitate Stat al Republicii Socialiste care o unitate a forţelor mi Gheorghe Oprea, consilier al
Eveniment de o majoră însemnătate în viaţa orga re in 1972 a fost încununat de pigmenţi metalici şi alte România, Nicolae Ceauşescu, litare pakistaneze a dat ono preşedintelui Consiliului de
nizaţiilor de partid, a puternicelor detaşamente mun de realizări deosebit de sem naţionale şi tovarăşa Elena Ceauşescu rul. Stat.
citoreşti, a ţărănimii şi intelectualităţii de pe aceste în nificative. produse. La scara avionului, pre
au părăsit, joi dimineaţa, ora
Cei doi şeTi de stat au tre
floritoare meleaguri, forumul comuniştilor hunedoreni şul Lahore, capitala provinci cut în revistă garda de onoa şedintele Nicolae Ceauşescu
va face bilanţul unei perioade deosebit de dense, va ei Punjab, îndreptîndu-se spre şi tovarăşa Elena Ceauşescu
supune analizei colective, exigente, atît succesele cit re. La sfîrşitul ceremoniei, îşi iau un călduros rămas bun
şi cauzele unor rămînerj în urmă şi va jalona — in buştenilor, in depozitele in- i Karachi, ultima etapă a vizi garda de onoare a defilat prin de la preşedintele Zulfikar Aii
lumina sarcinilor ce revin judeţului din programul e- termediare şi finale, în fa- • tei oficiale în Pakistan. fata podiumului unde se aflau Bhutto.
laborat de Congresul al X-lea, de Conierinţa Naţio bricile de cherestea, efortul j Pe aeroportul internaţional cei doi conducători de stat. „A fost o mare plăcere
nală a partidului şi în spiritul hotărîrilor plenarei Produse lor, animat de dorinţa înde- j al oraşului Lahore a avut loc, P r e ş e d i n t e l e Nicolae şi onoare pentru noi, pakis
C.C. al P.C.R. din noiembrie anul trecut — obiecti 191 tone plinirii cincinalului inainte de j cu acest prilej, ceremonia o- Ceauşescu şi tovarăşa Elena tanezii, să vă primim în tara
vele direcţionale ale activităţii de viitor. Conferinţa siderurgice termen, a cunoscut şi cunoaş- i ficială de rămas bun dintre Ceauşescu şi-au luat apoi ră noastră" — a spus preşedin
de astăzi încheie o etapă deosebit de efervescentă şi te valenţe noi. oaspeţii români şi preşedintele mas bun de la guvernatorul tele Pakistanului.
responsabilă din viaţa internă a organizaţiilor noastre cărbune Peste 131 mc de buşteni, Republicii Islamice Pakistan, provinciei Punjab, Ghulam
de partid: adunările generale şi conferinţele pentru peste prevederi mai mult de 51 mc de che Zulfikar Aii Bhutto. Mustaţa Khar, de la ministrul „Vă mulţumim domnule
dări de seamă şi alegeri. restea, 20 mc de lemn de Aerogara era, ca şi in ajun, principal al provinciei, Meh- preşedinte şi vă aşteptăm în
In perioada ce a trecut de la Conferinţa preceden Furnaliştii, oţelarii, lumină peste plan mină, 60 mc de lemn pen la sosire, împodobită sărbăto raj Klalid, de la celelalte ofi România" — a răspuns tova
tă, organizaţia judeţeană de partid Hunedoara a des torii, cocsarii cetăţilor de me tru celuloză - iată depăşi reşte. Au fost arborate dra cialităţi locale. răşul Nicolae Ceauşescu.
făşurat o intensă şi laborioasă activitate, a participat tal din Hunedoara şi Călan rile de plan la zi cu care pelele de stal ale celor două La rîndul său, preşedintele Cei doi şefi de stat şi-au
activ la uriaşul proces constructiv, condus de partid, aduc prinos marcantului e- forestierii judeţului marchea ţări. O mare mulţime l-a sa Zulfikar Aii Bhutto îşi ia ră strîns apoi mîinile cu cordia
ce vizează făurirea societăţii socialiste multialaterai veniment din viaţa politică, Din Valea Jiului unde în- ză caracterul festiv- al eve lutat din nou cu simpatie şi mas bun de la persoanele ofi litate şi s-au îmbrăţişat.
dezvoltate pe pămîntu! României, s-a situat în prime economică şi socială a jude timpinarea Conferinţei jude cord ia Huile, pe Conducătorul ciale care îl însoţesc pe şeful La ora 9,30^(ora locală), nava
le rînduri în domeniul de bază al operei de edificare ţului, prinosul muncii lor pli ţene de partid s-a făcut la nimentului de astăzi. Bilan României socialiste. statului român în vizita sa în prezidenţială a decolat, în-
a socialismului — producţia bunurilor materiale. In ne de dăruire şi competenţă cotele fierbinţi ale muncii ţul constituie o adevărată Pe podiumul instalat în fa Pakistan — George Macoves- dreptîndu-se spre Karachi.
1971, judeţul nostru a ocupat locul al II-lea în între muncitorească. Muncind du pentru scoaterea din adincuri carată in demarajul produc ta aerogării au luat loc pre cu, ministrul afacerilor exter Oaspeţii români au călătorit
cerea dintre organizaţiile judeţene de partid ia activi pă deviza „Mai iute, mai bi a unei cantităţi sporite de ţiei din acest an hotăritor. şedintele Nicolae Ceauşescu ne, Nicolae M. Nicolae, mi la bordul unui avion special
tatea din industrie şi investiţii, iar anul trecut eco ne, mai eficient" care le gu cărbune, un anume colectiv şi preşedintele Zulfikar Aii nistru secretar de stat la Mi pus la dispoziţia lor de către
nomia naţională a beneficiat suplimentar de o con vernează activitatea produc - cel al minei din Vulcan - Bhutto. Au fost intonate im- nisterul Comerţului Exterior, preşedintele Pakistanului.
tribuţie deosebită din partea industriei hunedorene la tivă, valorificind la maximum şi-a trimis mesagerul la sfa *
produsele de o importanţă vitală pentru progres : 92 efectul insufleţitoarelor iniţia tul celor mai înaintaţi comu
milioane kWh energie electrică, peste 85 000 tone de tive ce au izvorit din mijlocul nişti din judeţ însoţit de o r
cocs, aproape 48 000 tone fontă, peste 35 000 tone oţel, I lui, prestigiosul detaşament cifră : 191 tone cărbune ex II cunosc. M-a impresio înaltul piedestal al demni că eu îl cunosc. L-am ini li
peste 25 000 tone laminate, însemnate cantităţi de j al siderurgiştilor - mindrie şi nat prin energia lui fără tăţii şi onoarei. Ascultam nii printre miile de bărbaţi numeşte Ovidiu Constanti-
produse din mase plastice, prefabricate din beton şi i pion de bază in economia tras peste prevederi. Umile, prin participarea atunci care trebuie să fie ai Văii Jiului. Se numeşte nescu, medicul ftiziolog, ca
altele. Agricultura judeţului a înregistrat progrese ; judeţului - raportează depă Hotărîre şi îndemn, muncă angajantă la muncă — indi atributele omultii ce face Costache Zaharia sau. poa re şi-a dăruit peste patru de
cenii din viaţa sa pentru via
însemnate, mai ales în actualul cincinal, dovedind că şirea prevederilor la fontă cu şi responsabilitate, conştiinţă ferent de locul ei, de greul parte din detaşamentul de te Bartha Dionisie. Deme-
şi în acest sector judeţul poate şi trebuie să se afir 1 319 tone, la oţel cu 750 şi curaj - iată ce au înge ei —, prin faptele, prin ma avangardă al clasei munci ter August in — cei înfrăţiţi ţa semenilor săi. Şi cit e de
me mai mult. De asemenea, valoarea investiţiilor pe tone, la laminate cu 410 to rile lui disponibilităţi su toare. Şi-am înţeles că tre să laie magistrale subterane, sinceră modestia acestui
cap de locuitor este printre cele mai ridicate din ţa ne, la cocs metalurgic cu mănat în această cifră mi fleteşti. L-am văzul uneori buie ..să iubească munca, să poate Petre Constantin, ce om ! Cum să nu-l cunosc
ră ; anual s-au încorporai în obiective industriale, lo 243 tone. Ingemănînd hotărî- nerii din Vulcan ca urmare obosit, dar, de fiecare da depună eforturi şi să se pre a crescut Erou coborînd în cînd l-am aflat printre mi
cuinţe, şcoli, construcţii social-culturale materiale şi rea tuturor siderurgiştilor din a preocupării lor continue de tă, m-a făcut să înţeleg cit ocupe continuu pentru dez străfunduri de munte. L-am ile de dascăli. Se numeşte
muncă în valoare de circa 2,5 miliarde lei. cele două vetre de foc ale a-şi organiza mai bine mun e de frumoasă oboseala a- voltarea proprietăţii socialis întîlnit printre miile de băr Viorel Manolescu, profeso
Conducerea acestei vaste şi complexe activităţi pro judeţului, succintul bilanţ - tunci cînd găseşti in ea te de stat şi cooperatiste, baţi de pe ‘platformele in- rul, directorul cu palme bă
ductive, mobilizarea energiilor umane în vederea în oglindă vie a modului respon ca, de-a introduce noile teh mulţumirea pe care o aş tătorite, ce lucrează cot la
deplinirii în condiţii tot mai bune a sarcinilor econo sabil în care se materializea nologii în exploatare, de-a tepţi. L-am văzut mihnit, cot cu oamenii satului pen
mice puse în faţa judeţului de către partidul şi sta ză prevederile Conferinţei întări disciplina in muncă. dojenind, dar vorbele lui tru construcţia nouă a şco
tul nostru, nu au fost, nu sînt si nu vor fi nici în viitor Naţionale a partidului — n-aveau stridenţe, nu erau lii şi deschide, cu copiii,
o problemă uşoară. Organizaţia judeţeană de par constituie un bun ciştig in Cifra nu este lipsită de o colţuroase, deşi erau grele, drumuri noi in istoria locu
rilor. Se numeşte Dorin Cri-
tid a rezolvat-o, o rezolvă şi îi va face faţă cu şi mai marea bătălie cu timpul pen semnificaţie deosebită : de tunci, de ce oamenii îl as C o m u n i s t u l
dureroase. Şi-am înţeles a-
multă competenţă în continuare pentru că şi-a creat tru finalizarea cincinalului marajul bun, convingător, in şan. Bogdan Poraicu... II
toate elementele necesare : organizaţii de partid pu înainte de termen. anul hotăritor al cincinalului. cultă şi-l preţuiesc, de ce cunosc. E Dumitru Domna-
ternice în întreprinderi, pe şantiere, pe ogoare; caută să-l aibă pe aproape, ru sau Elena Stana. Stoian
un valoros fond de cadre ; o legătură vie, permanen să-i simtă îndemnul. II cu'- Manolescu sau Teofil Urs,
Partenie Anucuţa sau Gheor
tă cu masele de oameni ai muncii, un stil de muncă nosc. El ştie ce aşteaptă ghe Solea, Maria Tomşa sau
şi conducere care ţine seama de evoluţia trepidantă a societatea de la el şi, deşi să pună pe primul plan in cinse ale metalului româ
vieţii. Faptul că 20 la sută, adică o cincime din popu A nu-i este uşoară această teresele poporului munci nesc. Se numeşte Marin Petru Argint. L-am întîlnit
printre zecile de mii de. co
laţia, majoră a judeţului face parte din rîndurile Par continuă racordare la exi tor înţelegînd că între in Găină, Nicolae Mărculescu munişti ai Hunedoarei, im-
tidului Comunist Român, explică marea influenţă pe In interiorul ziarului genţele sporite ale muncii, teresele personale şi cele. sau Ioan Cismaş — omul
care organizaţia judeţeană o are în rîndul maselor, ale conduitei, ale mersului generale ale întregii socie lancei ce dă viaţă oţelului. presionîndu-mă prin energia
1
lui nesecată, prin curajul şi
capacitatea sa de organizare şi mobilizare despre ca înainte, o face cu sentimen tăţi nu există nici o con II cunosc. L-am văzut în vrednicia lui, prin onestita
re vorbesc rezultatele, nu numai din economie, ci şi tul că-şi onorează postul pe tradicţie ci. dimpotrivă, e- miile de Meşteri Manole pe tea şi demnitatea lui. Ce
din învăţămînt, cultură, ocrotirea sănătăţii, gospodărire. în pagina a i!-a în pagina a Iii-a care îl ocupă, că numai xistă o strînsă unitate dia schelele ce au ridicat aşeză simple şi curate îi sînt vor
Desfăşurîndu-se în miez de cincinal, al celui mai aşa poate să şi-l onoreze. lectică, că buna stare per rile industriale şi urbane bele ! Ce mari şi adevărate
dinamic cincinal din istoria edificării socialismului în Ascultam. în acel noiembrie sonală este strîns legată de ale Hunedoarei. Se numeşte faptele! Ele sînt viaţă trăi
România, lucrările conferinţei au, desigur, inalta şi Deviza fiecărui Delegaţi 1971, vorbele mari, înţelep bunăstarea întregului po Teodor Malancea, veteranul tă, bucuria pentru fiecare
responsabila misiune de a elabora un asemenea pro colectiv hunedorean te, rostite de comunistul ce por, că asigurînd dezvolta constructorilor montori, sau zi trăită cu conştiinţa ma
gram de lucru şi de a jalona asemenea obiective ca la Conferinţa se află la cîrma ţării, vorbe rea generala a ţării asigu Dumitru Roşu, semnatar al turei participări.
re să răspundă năzuinţelor şi hotărîrii comuniştilor, ale Ritmicitate care au devenii cartă a con ră ridicarea şi a nivelului atîtor oraşe noi. „In întrea II cunosc. E mereu acolo
oamenilor muncii hunedoreni de a fi şi în continuare judeţeană duitei profesionale şi mora său de trai“. ..Comunistul ga sa viaţă, comunistul tre in coloana întii a mersu
în primele rînduri ale luptei eroice a întregului po Calitate le. îndemn la metamorfoza trebuie să fie cinstit, cura buie să dea dovadă de mo lui înainte !
por pentru accelerarea dezvoltării economice a patriei rea fizionomiei spirituale, jos, demn...“. Şi auzind a- destie şi simplitate...". De
Eficienfă de partid care să ridice omul pe ceste atribute mi-am spus cîte ori nu l-am întîlnit! Se
(Continuare In pag. a 3-a) LUCIA LICIU
In ultimii patru ani de zile, pe harta economică şi socială a judeţului nostru au apărut noi obiective care-i sporesc dimensiunile, dinamismul, frumuseţea. Montajul pe care vi-1 prezentăm cuprinde doar citeva iun multiiudme . c.
a fost înnobilată in aceşti 4 ani Hunedoara socialistă: oţelăria Siemens Martin nr. I, din cadrul C.S.H. (foto 1); complexul de sere de la Sinlandrci (2); termocentrala Mintia (3) : furnalul nr. 9 de 1 000 rac, de la Hunedoara (4) ¡ cartierul Dacia dm Deva
cea mai linără exploatare minieră din Valea Jiului — I.ivczcnl (G) ; modernul hotel „Sarmis“ din Deva (7). Marşul viguros al Judeţului rţostru pe drumul dezvoltării economice şi emancipării sociale — direcţionat de Congresul al X-lca şi Conierinţa Naţionala
a partidului, din iulie 1972 — înscrie noi asemenea secvenţe care capătă dimensiuni cu fiecare zl, urmînd să intre în circuit de valori chiar în acest Istoric cincinal. Foto: V. ONOIU
t
