Page 3 - Drumul_socialismului_1973_01
P. 3
SS22BHSE3
JL SOCIALISMULUI © Nr. 5 593 © JOI 4 IANUARIE 1973
e i / p a i m f © 7 q Dinamismul O problemă de maximă importanţă I
S — — — — — » ■ mmmm — m m — —
Em..■ W mm Sm m m W & â ■%£ dezvoltării culturale
Slii'î
La vasta operă de înflorire
a vieţii spirituale a României
în ultimii 25 de ani, literatura Asigurarea nor condiţii optime
a avut partea el de contribu
rdele Intens al cetinii, sele îmbrăcate sărbătoreşte Teatrul de stat „Valea Jiu a detaşat şl o strălucitoare ţie. Au apărut numeroase o-
din
realităţile
Inspirate
rltă din munte la petre- cu crenguţe de brad, toate lui" din Petroşani. „Miss Revelion 73" — Mar pere socialiste, sau care evo
noi,
e tinerilor, s-a împletit, au făcut ca atmosfera bunei Meniul bogat, asigurat şl cela Ignat. Urătorii sosiţi în că momente de seamă din Is
sasul schimbării anilor, dispoziţii, veseliei şi bucuriei servit ireproşabil de tineri de miez de noapte cu pluguşorul toria patriei, figuri de seamă
irospeţimea vlrstelor in să domine petrecerea tineri la restaurantul „Transilvania", — elevi ai Liceului „Decebal" din trecutul ţării. Cele 12 000 pentru păstrarea seminţelor
de titluri în 252 milioane e-
ie pretutindeni la reve- lor deveni. a completat şi gastronomic — au înveselit cu urări de xemplare sînt relevante pen
tele tineretului. La Deva, noroc şl mari succese în tru volumul literaturii bele
româneşti
editate
în
de tineri din toate orga- noul an pe toţi cei prezenţi. tristice sfert de veac. Dintr-o
acest
ţllle U.T.C. ale munici- La -Liceul „Decebal", din statistică primită de la C.L.D.C.
.li şi-au petrecut clipe de m a Deva, 160 de elevi din oraş Deva rezultă că în medie, Factorii climatici din toam zate de stricarea tuberculilor de 1,2-1,5 m pe poduri, gră
şl decoruri de iarnă stră- La pirţile tineret
.tat. O coloană de brazi s-au întîlnit să-şi petreacă săplămînal, sosesc în judeţul na anului trecut au creat con datorită atacului bolilor şi de- tare sau cu coşuri de aerisire.
Hunedoara de la edituri, pen
Pivniţele cît şi silozurile vor,
Unită cu ghirlande de ce- împreună într-o ambianţă de tru a fl puse în vînzare în li diţii nefavorabile păstrării se gerării. Aceste din urmă pier fi controlate zilnic pentru de
minţelor şi materialului sădi-
deri se produc numai în ca
brării, peste 100 de titluri de
firesc entuziasm şi veselie
, în clădirea liceului in- revelionul. cărţi, în peste 70 000 de volu tor. Ca urmare, lucrătorii din zul cînd nu se respectă indi terminarea temperaturii, luînd
me. Cifre care vorbesc de la
;rial minier, intrarea, ca o Liceul „Avram lancu" din sine despre dinamica dezvol unităţile agricole — magazi caţiile tehnice privitoare la toate măsurile penlru menţi
tabilă colonadă verde, Brad a găzduit obişnuitul re tării culturale a judeţului Hu neri, brigadieri, fermieri şi păstrare. nerea temperaturii normale în
; sălile la fel de plăcut Formaţia de muzică uşoară în mod ideal tradiţionala pe velion al tineretului din oraş. nedoara ! toate acestea se adaugă ingineri şefi — trebuie să aibă Pentru o conservare cît mai masa de cartofi şi periodic
La
pentru a cunoaşte starea sănă
■najate de revelion. Lam- „Sarmis“, condusă de arhi trecere a revelionului. In Voioşie sănătoasă, poten meritoria activitate editorială ca preocupare de prim ordin bună peste iarnă a cartofilor tăţii tuberculilor, cfectuînd
tectul Titi Stanciu, a purtat zboruri de confetii şi spirale ţată de bogatul program de a Comitetului judeţean pentru controlul permanent al depo este necesar să se creeze în
ane, becuri colorate, de- cultură şi educaţie socialistă. zitelor de seminţe (magazii, locul de păstrare — pivniţe, sortarea şi eliminarea celor
pe aripile cîntului tinerii pînă ritmul dansului a conferit ti cînlece populare şi de mu
uri cu imagini de Iarnă şl la orele de lumină ale nereţii clipe plăcute de des zică uşoară, de răvaşe şi al silozuri, pivniţe), urmărind sta silozuri — condiţii care să în bolnavi cît şi a celor din iur
veselie — purceluşi, pot- primei zile din noul an. Dan tindere. Tombola a pregătit te momente vesele. Tinerilor rea de conservare pentru a cetinească cît mai mult proce cu care au venit în contact.
ive, trifoi, chipuri de haz sul şi voia bună s-au împle ca de obicei surprize vesele le-au fost adresate tradiţio putea lua măsurile corespun sele de viaţă ale tuberculilor, Numai folosind la însămîn-
tit şi potenţat cu momente şi plăcute, printre care pre nalele urări de sănătate si iSjlloteciSe zătoare în vederea bunei lor să împiedice dezvoltarea boli ţcîri seminţe de calitate şi să
de basm, ghirlande colo- nătoase vom aven garanţia ob
vesele, cu răvaşe, cu tradi miul „Marelui purcel" fuse fericire în noul an, de mo păstrări şi evitării pierderilor. lor şi acţiunea păgubitoare a
e, Moş Gerilă, un brad ţionalul pluguşor susţinut de se unul dintre cele mai vi bilizatoare succese în mun publice, autentice Din controalele efectuate la gerului. In acest scop, tempe ţinerii unei producţii cores
.neţ împodobit feeric, me actorul Alexe Corvin de la zate. Confruntarea frumuseţii că şi viaţă. C.A.P. reiese că nu peste tot ratura de păstrare în stratul punzătoare, fapt ce impune a-
forme de cultură sînt asigurate condiţii de păs de cartofi trebuie să fie de 1-3 cordarea unei atenţii deosebite
păstrării acestora în condiţii
grade Celsius şi trebuie men
trare atît a seminţelor cit şi
a cartofilor destinaţi plantări ţinută pe cît se poate la ace optime.
Puternic influenţată de di lor în primăvară. Astfel, în laşi nivel lot timpul păstrării,
namica dezvoltării societăţii unele cooperative agricole de cunoscînd că variaţiile mari de la Inspectoratul judeţean
Ing. AUREL1AN MARELE
la datorie, in slujba oamenilor tori din Burjuc a devenit gresele obţinute în dome producţie cartofii au fost de de temperatură (între 1-8 gra seminţelor şi materialului
noastre socialiste, de pro
Pentru membrii coopera
pentru controlul calităţii
de Celsius) duc la încolţirea
pozitaţi nesortaţi şi cu un pro
niile atît de vaste ale cu
o tradiţie ca revelionul să-l
facă împreună. De fapt, îm noaşterii, cultura şi arta cent ridicat de umiditate, ceea rapidă a cartofilor. săditor
Este foarte important ca u-
ce creează condiţii favorabile
preună sînt de peste 10 ani, românească au înscris în extinderii putregaiului umed, mezeala aerului să fie potri
acest sîert de veac de la
(Urmare din pag. 1) hai Jipescu, omul ce trans întorcîndu-se de la datorie, de cînd s-au înscris în proclamarea Republicii rea cauzînd astfel pierderi mari vită, în strînsă legătură cu
C.A.P. De atunci, an de an,
porta cu maşina... bunătăţile altul făcîndu-şi datoria. Peste au obţinut producţii de lizări remarcabile. Cele 217 în cazul cînd nu se iau mă temperatura din locul de păs
anul 1973 aş dori cit mai pentru cei peste 600 de si- alte 6 minute, la orele 0,26, seamă la culturile vegetale biblioteci publice din jude suri urgente de sorlare. Alte trare. Astfel, dacă se menţine
temperatura normală de păs
uite naşteri, iar celor doi derurgişti ce şi-au petrecut Ioan Pîrvu sosea în autogară şi în zootehnie. In noaptea ţul nostru reprezintă fieca seminţe, cum sini cele de o- trare, umezeala acrului trebuie
văz, borceag, sfeclă furajeră
neri cetăţeni ai oraşului — revelionul aici. venind de la Simeria. Şi citi revelionului lui 1973, eoo- re autentice focare de cul sau trifoliene sînt păstrate pe să fie de 85-90 la sută. Dacă
urel şi Adriana, la al căror Am sunat şi la 03. De ser alţi şoferi, care zi de zi ne tură. Cheltuielile social- temperatura creşte, umezeala Peitry
rim strigăt de viaţă am fost viciu erau centralistele Lu transportă pe drumurile ju cuîlurale pe locuitor supor poduri, unde'după'cum se ştie " aerului trebuie scăzută deoa
sînt expuse umezirii. Este ne
rezentă, le doresc la mulţi cia Florescu şi Ecaterina deţului, n-au muncit în noap tate de stat vor creşte de cesar ca asemenea depozite să rece temperatura şi umezeala
ni. Coste. Ambele în noaptea tea de întîlnire şi despărţire la 1680 lei în 1970 la 2 260 fie evitate, seminţele trebuind ridicate sînt factori prielnici
La secţia contagioşi era de revelionului au fost interme a anilor 1972—1973. în 1975. Preocuparea şi gri să fie de urgentă condiţionate dezvoltării bolilor (putregaiul bunăstarea
ardă medicul Elena Iuga, în- diarii a peste 150 convorbiri Intre orele 23,30 — 2, cînd impraur&ă ja stalului pentru dezvol la selector, trifolienete trimise umed şi uscat, mana) care pro
oţitS de sora şefă, Elena interurbane şi au dat aproa noi toţi aşteptam lingă cei tarea continuă a culturii, a la decuscutare, iar depozitarea duc putrezirea tuberculilor. De
ilejan şi sora Lucreţia Nea- pe 200 de informaţii. La ma dragi scurgerea ultimelor Sa rmineăj iaptului că beneficiarul de să se facă numai în magazii asemenea, locul în care re
|u. sa de verificare şi-au făcut clipe ale „bătrînului" 1972 şi astăzi al culturii, publicul, uscate, pe duşumea de seîn- face păstrarea trebuie să fie
— In meseria noastră — datoria Alexandru Francisc sosirea „micuţului" 1973, a atins un superior nivel dură şi la cei puţin 0,50 m întunecos. lumina favorizînd populaţiei
ipunea dr. Elena Iuga — şi Constantin Ene. centralistele Geta Naciu, Tau- dar şi la de instrucţie şi pregătire, denărtare de pereţi. lăstărirea tuberculilor.
¡erviciul de gardă în noap- La autogara din Deva, u- be Manta, Maria Anghel, Ve- avînd exigenţe sporite de Probleme deosebite se ridi In t'mpul păstrării, cartofii
ea de revelion poate deve- nitale cu un mare trafic de rona Oprean şi Magdalena petrecere ordin cultural, se relevă şi că privind jjăstrarea cartofi au nevoie şi de o bună aeri
îi prilejul multor satisfacţii. circulaţie, impiegatul de miş Rotarii, de la centrala tele în cifrele privind creşterea lor, deoarece tuberculii în a- sire. In condiţiile deosebite Comuniştii, ceilalţi lucră
3 ersonal, simt aceasta, iar care Emilian Popa, mulţi şo fonică din Deva, au conectat volumelor existente în bi ce^stă perioadă consumă o ate acestei perioade, păstrarea tori din reţeaua comercială
satisfacţiile din meserie şi feri şi taxatoare şi-au petre peste 500 de convorbiri. Erau bliotecile judeţului nostru : parte din substanţele hrăni cartofilor este recomandat să a municipiului Deva, au
:ele din familie sînt un im cut ultima zi din anul 1972 orele la care toţi doreau de Ia 932 mii în 1960 la toare şi pierd asUel o parte se facă în pivniţe unde avem muncit cu strădanie în anul
bold pentru activitatea din şi prima din 1973, deci ^şi să-şi felicite prietenii, cunos peratorii de la Burjuc au 1 304 mii în 1972 şi asta în din apa care o conţin. La a- posibilitatea continuă de regla jubiliar al Republicii. In a-
anul în care am păşit. clipa de cumpănă dintre cei cuţii, rudele, pe cei dragi toastat pentru noul an. „Să condiţiile cînd majoritatea ceste pierderi naturale, care re a acestor factori necesari nul 1972 au fost desfăcute
Cu aceleaşi gînduri ne-a doi ani şi sărbătorirea ei — aflaţi în alte localităţi. Func realizăm producţii şi mai cetăţenilor posedă biblioteci în condiţii normale de păstra unei bune conservări. De aceea mai multe mărfuri alimenta
întîmpinat şi dr. Mihai Poie- revelionul, în serviciul călă ţionarele ale căror nume bune" — a fost fraza care personale ! re se ridică pînă la 8-12 la şi aici cartofii trebuie aşezaţi re şi nealimentare, s-a îm
(
naru, pe care l-am găsit de torilor. le-am amintit aici. au muncit a alergat pe buzele tutu sulă, se adaugă pierderile cau în prisme triunghiulare, late bunătăţit calitatea servirii,
gardă la secţia interne, ca şi Dar forfota de continuu cu multă hărnicie, reuşind ror celor prezenţi la revfe- o serie întreagă de unităţi
medicul Kurt Kraser cu care du-te-vino din autogara, sosi să apropie oamenii şi gîndu- lion. B eattiBii i bi it I ii rr» n— 1 ■ au fost modernizate.
am stat de vorbă la secţia rile şi plecările aproape si rile lor bune de An nou. Anul 1972 a fost rodnic. Iată cîteva argumente
chirurgie, medic specialist în multane nu prea permiteau In cîte alte locuri n-au De la cultura porumbului grăitoare în acest , sens :
chirurgie maxilofacială şi momente de răgaz. „La pero muncit oameni în noaptea de s-a obţinut o producţie su li ifíirekare Numai magazinul „Modern“
care în 1972 a realizat cu nul numărul... soseşte un au revelion, în locuri care pre plimentară de 500 kg la ha din Deva a desfăcut în 1972
succes 20 de operaţii de spe tobuz de la... De la peroa supuneau prezenta oamenilor faţă de angajament, iar de mărfuri în valoare de peste
cialitate, unice în judeţ. nele numărul... pleacă auto pentru a face servicii indis la cultura cartofului 5 000 sizate la adresa lui G. Ion nu 13 000 000 lei, cu un milion
pensabile pentru semenii lor.
mai mult ca în 1971. Dealt
După ora zero, în autoga buze spre...“ Sînt cuvinte pe In spitalele judeţului, în ma kg la ha. Brigada din Tută- Laurenţiu Almăşan — Ve gumentate penlru a vă putea se confirmă. fel, în aceeaşi perioadă uni
ra I.T.A. Hunedoara soseau care impiegatul le rostea cu ternităţi şi case de naşteri, răşti ă realizat o producţie le!. Pentru ca situaţia să nu da un sfat. Anonimă — Ilia. Aduceţi tăţile O.C.L. Produse indus
cu autobuzele de pe teren frecvenţă din oricare altă zi în gări şi autogări, în trenuri la hectar de peste 7 000 kg se mai repete este bine ca Ionel Costea — Cîmpuri problemele relatate referitor triale din Deva au desfăcut
şoferii Constantin Nistoresch obişnuită de lucru. şi autobuze, peste tot unde ştiuleţi. La hotarul între încă de Ia începutul acestui Surduc. Singura modalitate de la iluminatul public în aten către populaţie mărfuri în
(Iraseul Cinciş—Hunedoara), La ora 0,08 şoferul Ioan munda dusă zi şi noapte in cei doi ani, cooperatorii au an să adresaţi o cerere con plată a lucrării la care v-aţi ţia consiliului popular comu valoare de peste 206 000 000
Cornel Neag (traseul Deva— Dubaru. sosea de la bluming slujba noastră nu se putea toastat pentru rezultate şi siliului popular comunal în referii, stabilită de Uniunea nal. lei, cu mult peste realizările
Hunedoara) şi Ioan Iercoşan ' cu navetişti ce coborau in întrerupe nici o clipă. mai bune, pentru a-şi adu care să solicitaţi scutirea de Naţională a cooperativelor a- IC. — Buituri. La buna
(traseul Simeria—Hunedoara). Deva, ¡ar alţii mergeau spre Rev.elion în haine de lucru, ce o contribuţie şi mai ma impozitul respectiv. gricole de producţie, este cea gospodărire a avuţiei obşteşti precedente; O.C.L. Alimen
tara a depăşit prevederile
In sala de revelion de la Chimindia. Peste 7 minute, Dar cu ţoale acestea cei pre re la propăşirea localităţii Victoria Rus — Boz. In ve în natură. sînt datori toţi cooperatorii iniţiale la vînzări cu mai
în care trăiesc şi muncesc.
restaurantul „Corvinul" se la orele 0,15 acelaşi autobuz zenţi la locurile de muncă Mesajul adresat de tova derea rezolvării problemei la Anonimă — Boiu de Sus. să-şi aducă aportul, inclusiv bine de 6 470 000 lei, Iar
care v-aţi referit, vă sfătuim
puteau recunoaşte ospătarii cu acelaşi şofer la volan, aveau gîndurile materializate Cine v-a promis, este obligat la transportul furajelor din T.A.P.L. Deva şi-a depăşit
porneşte pe traseul Deva—- răşul Nicolae Ceauşescu, cu să vă adresaţi conducerii să vă facă şi plata despăgu
Ana Maltezan, Irina Mateică, Chimindia. intr-uri unic gînd, într-o uni prilejul Anului nou, a fost C.A.P., cerîndu-i să vă întoc cîmp. sarcinile la desfaceri cu
Marica Sîrbu, iar la restau că voinţă, într-o unică certi primit cu deosebită căldură mească dosar pentru pensio birii. M. Giurgiu — Tîrnava. Vă 4 700 000 lei.
rantul „Gambrinus", Tita Mi Cînd se scurseseră abia 20 tudine: La mulţi ani, Patrie! de membrii cooperatori de nare. In funcţie de noile pre Anonimă — Nandru. Este vom sprijini în elucidarea Toate aceste înfăptuiri
ca, Ana Vlaicu, bucătăresele de minute din noul an, şofe O urare rostită din conştiin aici, care s-au angajat să vederi ale Statutului casei de bine ca neajunsurile sesizate cazului. vorbesc clar despre faptul
rul Crăciun Popa oprea cu să le puneţi în discuţia adu I. Furca — Cristur. Este bi că trăim mai bine, mai ci
Maria Dobrean, Aurelia Hol- autobuzul încărcat în auto ţa noastră comunistă, din ho- facă totul pentru mărirea pensii Şi ajutor social, veţi nării generale a cooperatori
tea etc. De notat însă că nu gara. Aducea navetişti de la tărîrea de a munci fiecare continuă a producţiilor din primi apoi răspunsul cuvenit. lor, singurul organ în drept ne ca aspectele referitoare la vilizat, Populaţia cumpără
mărul ospătarilor ce au lu C.S. Hunedoara. „Trecuseră" cu abnegaţie, acolo unde se sectorul vegetal şi animal, Ioan Cădroi — Mărtineşti. să stabilească măsuri în ve activitatea deputaţilor din sat mai multe produse de folo
crat în noaptea revelionului împreună pragul dintre ani cere, penlru îndeplinirea cin penlru dezvoltarea econo Consiliul popular comunal v-a derea înlăturării lor. să le dezbateţi în adunarea sinţă îndelungată, mobilă
depăşeşte cifra de 150. mică a cooperativei agrico dat răspunsul la cele sesizate. populară cu cetăţenii. autoturisme, frigidere şi te
în autobuz, circulînd pe dru cinalului înainte de termen, Ioan Băd — Mihăeşti. Fi I. Paşca — Cărăstău. Pro levizoare, aspiratoare şi ma
La cantina nr. 1 am recu mul Hunedoara—Deva, unii le ai cărei membri sînt. Anonimă — Mintia. Afirma resc era ca, după recepţia bleme referitoare la obligaţi şini de cusut, ceea ce este
noscut pe Petru Herban, şe aşa cum am făcut legămînt I ţiile nu sînt suficient de ar- lucrărilor, să nu faceţi plata ile ce le aveţi faţă de C.A.P. tot un indicator al creşterii
ful grupului de cantine,' A- şi pentru ceea ce nu s-a e- le clarificaţi cu conducerea calitative a nivelului nostru
vram Puiuieţ, responsabilul xeculat. unităţii. In legătură cu cele de viaţă.
cantinei, bucătăresele Iuliana Anonimă — Vălişoara. Răs lalte aspecte este de reţinut Desigur, acum la început
Tamaş, Maria Briciu, Lucre puns la sesizarea pe care că în primii doi ani de la re de an nou, înfăptuirile ne
ţia Popoi şi pe şoferul Mi- ne-aţi trimis-o vă va da încadrarea în muncă benefi bucură. Ne bucură realiză
U.J.C.C., care va cerceta cazul ciaţi de un concediu legai de rile pe care le-am închinat
adus în atenţie. odihnă de 15 zile lucrătoare, din inimă Republicii de ziua
Şlefia Floria — Rişculiţa. iar sporul penlru vechime ne ei. Noi; comuniştii, care lu
Sin tem informaţi că I.R.E.H. întreruptă în aceeaşi unitate crăm în comerţ, ne angajăm
ca în 1973, an hotărîlor
Revelionul v-a rezolvat problema adusă îl puteţi revendica numai du pentru întregul cincinal,
pă 5 ani de activitate în uni
în discuţie.
tatea unde sînteţi încadrat, pentru toate ramurile eco
Anonimă — Mînerău. Con Viorel Blaj — Zam. In con nomiei naţionale, să muncim
siderurgiştilor, siliul popular comunal ne-a formitate cu prevederile le cu mai multă sîrguinţâ pen
făcut cunoscut că sesizarea gale în vigoare, distanţa între tru a practica un comerţ ci
s-a dovedit a fi întemeiată şi cele două localităţi fiind sub vilizat, corespunzător pre
constructorilor s-au luat măsurile corespun 12 km, nu aveţi dreptul la tenţiilor populaţiei, intere
zătoare. deplasare sau detaşare. selor economiei.
Ilie Dănescn — Sibişel. Re
Un grup de cetăţeni — Ră-
si minerilor zolvarea problemelor la care chitova. Situaţia iluminatului TEOFlL URS
y vă referiţi este de competen public în satul dv. s-a rezol secretarul comitetului
ta conducerii C.A.P. şi a con vat — ne comunică organele de partid comerţ - Deva
hunedoreni siliului popular comunal. comunale — şi postul de
Anonimă — Deva. Cele se transformare a fost reparat. *—.... ■ .. J
(Urmare din pag. 1)
„Plămlnii“ giganţilor siderurgiei huuedorene respiră In acelaşi ritm sacadat, aşa cum ne-au Învăţat In ultimii ani bravii plă-
In sălile mari şl ospitaliere mătlitori ai ©ţelului <le Hunedoara.
ale cluburilor, cantinelor şi Foto: V. ONOIU t7
restaurantelor, sute de side-
rurgişti, mineri, constructori,
împreună cu familiile lor, au
întîmpinat noul an In jurul
meselor îmbelşugate. , 10 sportivi
Dealtfel,
Crl-
valoarea
Valea
In
de
Peste 800 de slderurgişti, dustriei, Mureşului. Vale a a isto jur. Silviu Cercea, Tralan încă de muncă. edilitar-gospodăreşti e- crările însămtnţări şi recoltări, lu
Gheorghe
şi
Cindea
lucrărilor
agriculturii,
a
şan,
întotdeau
efectuîndu-se
din toate secţiile combinatu riei şi-a ideilor spirituale. Vale mulţi alţii sînt oameni pătrunşi fectuate prin muncă patriotică na de bună calitate, Mecaniza Gel mai bun
lui, au petrecut revelionul a ctnteeului şl jocului. Vale, de această dragoste, de marea în anul trecui se ridică la pe tori ca Ioan Dlmperiu şl Gheor hunedoreni ai anului 1972
în sala modernei cantine- unde pe o parte şi pe alta a responsabilitate a profesiei for. ste 1 700 000 lei. ghe Sorea sînt exemple de sportiv din fume
statornicit
şi-au
via
Mureşului
S-au
pentru
învăţămîn-
ridicat
restaurant şi la clubul din ţa, ca o salbă, numeroase loca tul din comună două clădiri, cii Iată semnele noului, ale mun comportare in Ilia, muncă in cadrul
sti
din
secţiei
comunişti
împlinite,
zecilor
semnele
oraşul muncitoresc. La cum lităţi urbane şl rurale. Una din unde învaţă elevii, şi o sală de de realizări dobîndite In comu maţi şl apreciaţi.
păna anilor, cel prezenţi s-au tre aceste localităţi rurale, ca sport. na Ilia. Eforturile locuitorilor O dată cu dezvoltarea econo Clasamentul oficial în 1972
re a cunoscut o dezvoltare ar
Pentru
medicală
îngrijirea
felicitat pentru succesele deo monioasă şi echilibrată, cu o- oamenilor comunei şi a multo a au fost răsplătite în 2 ani la mică şi socială a localităţii s-a
rînd. In 1969 comuna a ocupat
sebite obţinute în anul care biective economice şi social-eul- ra din afară, s-a mărit capaci locul II, Iar In 1970 locul I pe ridicat şl nivelul de trai, bună
starea. Peste 30 locuitori ai co
s-a încheiat şl au ridicat pa turale este şl comuna illa. Dar, tatea spitalului şl s-a construit judeţ In Întrecerea patriotică munei şl-au cumpărat autotu 1. Elena Balo — rachetomo- bele clasamente, primele două ROMA 3 (Agerpres). —
aidoma altor localităţi, nici co
harul pentru noul an, pentru muna Ilia, în urmă cu ani, n-a risme, mulţi şi-au luat televi dellsm (Voinţa Deva) ; locuri sînt ocupaie de acei cu In urma unei anchete între
2. Leontin Ciortan — navomo-
aparate
de
cei aflaţi pe platformele fier arătat ca azi. zoare, alţii spălat, frigidere radio, dellsm (Jiul Petroşani) ; adevărat primii doi sportivi hu prinse în rindul a 245 de.
de
şl
maşini
binţi ale combinatului, care — Imaginea comunei noastre alte bunuri de folosinţă înde 3. Gheorghe Mulţescu - fot nedoreni : Eleria Balo şi Leon ziarişti sportivi italieni, cel
au întîmpinat anul 1973 cu de-acum 25 de ani nu e prea lungată. bal (Jiul Petroşani) ; tin Ciortan. mai bun sporiiv din lume
bogata ; comuna arăta ceva mai
comunei
Biblioteca
numără
căldura primelor şarje. răsărită în rindul celor din jur aproape 20 000 de volume, citi 4. Fraţii Petru şi Ştefan Hor- Dar, cum criteriile de clasifi în anul I972 a fost desem
a
O atmosferă plăcută, plină doar prin faptul că avea citeva ill- 0 localitate in te atît de elevi, intelectuali, cît vath - aeromodelism (Sanitarul care sînt diverse şi pot fl in nat celebrul înotător ameri
de voie bună a domnit şi la prăvălii şi se organizau vreo şi de ţărani cooperatori. Inte Deva) ; terpretate diferit, nu este ex can Mark Spitz, cîşligăto-
6-7 tirgurl de vite pe an. în
pentru
revelionul constructorilor, ca colo, nimic deosebit — spune resul pentru cunoaştere, delec 5. Ştefan Pinfilie - haltere clusă posibilitatea şi altor ie rui a şapte medalii de aur
pentru
şi
cultură,
ştiinţă
re au fost felicitaţi călduros primarul comunei, Teodor Va- tare le e propriu tuturor locui (Minerul Lupenl); rarhizări. Esenţial ni se pare la Jocurile Olimpice de la
pentru tot ceea ce au făcut slu. torilor. Cele peste 6 000 volume 6. Corneliu Popovici - tenis faptul că, în mod obiectiv, pri München. El a întrunit 167
mai moderne magazine plină dem liare
Cu totul altfel arată imaginea
in anul 1972, urîndu-li-se tot Iliei azi. Comuna are unul din de cărţi de toate genurile — de masă (Constructorul Hune mii 10 sportivi hunedoreni n-au de puncte, fiind urmai de
citite Sa âc£st in. — stau măr
odată noi succese in noul tre cele turie unei mari dorinţe de cul doara) ; fost neîndreptăţiţi, cel cuprinşi ciclistul Eddy Merckx (Bel
an, etapă hotăritoare în fi universale din judeţ, căruia ti turalizare. 7. Şerban Neamţu - şah (Jiul în clasament fiind cel care
nalizarea cincinalului înainte trec pragul anual zeci de mii Locuitorii comunei se bucură ne-au reprezentat judeţul cu gia) şi atleţii Lasse Viren
de cumpărători din tot jude deseori de întllnlrile ce le au Petroşani) ;
de termen. ţul şl chiar din afară. Vînzări- cu brigăzile ştiinţifice, de spec 8. Constantin Dinu - rugbl cele mai valoroase rezultate în (Finlanda), Valori Borzov
Casa de cultură, restau le realizate aici anual se ridi tacolele la care asistă şi care (Ştiinţa Petroşani); competiţiile la care au luat (U.R.S.S.) şi J, Aki Bun
că la zeci de milioane lei. In
rantele „Corvinul" şi „Rusca", modul de a trăi al locuitori o policlinică nouă. Medicii Vio pentru bună gospodărire şi în sînt date de tinerii artişti ama 9. Emil Gale — atletism (Cor parte. Urăm celor 10 laureaţi (Uganda).
tori din comună. După o zi de
„Intim" şl „Gambrinus" au lor au pătruns adine elementb rica Constantin şi Victor Repe frumuseţare. muncă, ei găsesc timp, seara, vinul Hunedoara); noi succese, felIcltîndu-I ¡Dentru
de sirtt dintre multe alte cadre
Ţăranii
din
C.A.P.
cooperatori
fost, de asemenea, gazde ale vieţii de la oraş. Au pă medicale de aici, două care ve Ilia şi. Bretea Mufeşană au în pentru repetiţii la dansuri, cor, 10. Luneia Orâşanu - tenis rezultatele de pină acum.
truns mâi întîi prin prestări de
primitoare pentru sutele de servicii. Comuna are frizerie, ghează de 15—20 de ani sănăta cei doi preşedinţi, Iulus Mica brigadă de agitaţie. de cîmp (ConstructoruljJHune-
aşezată
ma
Comună
hunedoreni care au sărbăto coafură, ceasornicărie, cizmărie, tea oamenilor acestor locuri. şi Ianaş Hui, cît şi în cel doi lul Ilia. drept al Mureşului. pe Locali doara).
Alte şi alte elemente ale nou
rit revelionul împreună cu to ateliere de reparat televizoare lui, ale politicii de ridicare a specialişti, inginerii Valentin tate care In anul i970, in tim
şi radio, o secţie de ţesut co Ciobanu şi Petru Puia, oameni Conc ursuri pe gheafă
varăşii de muncă. In această voare, ale cărei produse ajung nivelului de viaţă civilizată a de nădejde, de iniţiativă, pusă pul inundaţiilor, a trăit tensiu După cum se observă, clasa
a-
făcut
atmosferă veselă, sărbăto pînă dincolo de hotarele ţări. populaţiei in săteşti şi-au Sistematiza în scopul dezvoltării economice nea unor mari încercări, în nu mentul oficial al primilor 10
pariţia
comună.
mai doi ani s-a refăcut şi s-a
rească, un moment inedit l-a Anual, la Ilia. 600 de oameni rea urbanistică a centrului co şi al creşterii producţiei de ce ridicat la mărimea şi frumuse sportivi hunedoreni ai anului Duminică, 31 decembrie naj viteză, pe calegorii de
la
dezvoltării
ăl
hectar,
reale
pentru
meseria
de
constituit tradiţionalul plugu se califică auto. Economia ţârii munei a început cu construcţia sectorului zootehnic. Pd terito ţea de azi. 1972, alcătuit de Consiliul ju 1972, începînd cu orele 10, vîrstă.
conducător
şor. Aşadar, hunedoreni! au primeşte şi pe această cale, a de locuinţe din fonduri de stat. riul comunei Ilia s-a mai con Ilia — drum deschis spre ur deţean pentru educaţie fizică şi la patinoarul din incinta Iată o iniţiativă lăudabilă
Nouă blocuri cu 4 şi 5 etaje,
staţiune
păşit în noul an cu optimism, pregătirii cadrelor. contribuţia unde locuiesc Intelectualii co struit a o agriculturii, de mecaniza banizare — viitor oraş al Re sport, cuprinde majoritar ace stadionului „Cetate" din De căreia ar ii de dorit să-i
care
re
activea
aşa cum le este firea, cu comunei care aspiră la statu munei, tehnicieni şi muncitori, ză cu mai mulle secţii în Ilia, publicii, eu oameni harnici, cu iaşi 10 sportivi fruntaşi, care au va, s-au desfăşurat, din ini răspundă prompt cit mai
tul de oraş. Viaţa spirituală a
încredere deplină în viitor, ei e marcată de existenţa unui au fost construite in ultimii Bretea, Boz. Unul dintre ingi comunişti exemple în muncă şi figurat şl în clasamentul ziaru ţiativa Consiliului judeţean mulţi profesori şi părinţi
doi ani. In curînd, vor fi date
comunei
cadrul
vechi
cu hotărîrcc de a participa liceu de cultură generală cu în folosinţă încă două blocuri, nerii Valentin în Cruceru, şeful a- de corectitudine. lui „Drumul socialismului", pu penlru educaţie fizică şi pentru mobilizarea copiilor
este
de
30
şi mai activ la amplul pro peste pregătite cadre cu profesorale, la realizarea cărora locuitorii cestel staţiuni. In repetate rin- blicat In nr. 5590, din 29 dec. spori, două concursuri pe care poate fi generalizată şi
dragoste
şi
bine
gram de înflorire a patriei de a face instruirea copiilor comunei şi-au adus contribuţia duri, S.M.A. Ilia a fost frunta MIRON ŢIC 1972. Deosebirile apar numai gheaţă. Primul — de mode îmbunătăţită î celelalte lo
n
noastre socialiste. comunei şl a comunelor din de simţ civic prin mii de ore şă în acţiunile din campaniile corespondent In ordinea clasărilor şi în aşe laj pe suprafaţa lucioasă a calităţi şl duminici. Cît mai
zarea fraţilor Horvatii pe ace gheţii ; al doilea — de pati ţine gheaţa...
laşi loc. Menţionăm că în am