Page 31 - Drumul_socialismului_1973_01

3S5SE snzzsssm&saœzsa
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 600 © VINERI 12 IANUARIE 1973 3
KBaBEHMMBMaaweaCTgBBBBsreaga^Eg^wdMM*

DELEGA ŢI LA CONFERINŢA

semnalează întîrzleri în
JUDEŢEANĂ DE PARTID conomiei naţionale, a- permanenţă la datorie. ria. Rod al hărniciei lor a altor lucrări oare con­ nea şeful secţiei — se
Ramură de bază a e- văzut şl îi întilnim în care serveşte coopera­
lucrările
în
continuă
tiva agricolă din Sime- efectuarea ogoarelor sau
cîmp, acordîndu-se prio­
gricultura a făcut an Fie ziua sau noaptea,
de an, graţie politicii pe căldură sau ger, pe şi al eforturilor depuse diţionează soarta recol­ ritate fertilizării tere­
înţelepte a partidului, timp frumos sau pe de cooperatori, produc­ tei, restantele se dato- nului şi efectuării ogoa­
paşi însemnaţi pe calea ploaie, mecanizatorii e- ţiile medii la hectar la resc unor imperfecţiuni relor. In acelaşi timp,
IO AN COJOCARIU iOAN ŞERBAN modernizării, contri­ xecută cu conştiinciozi­ grîu, porumb şl sfeclă în organizare, în apa­ nu este neglijată nici
buind în măsură mereu tate, cu dăruire şi răs­ s-au depăşit cu 30—60 riţia unor goluri în co­ acţiunea de ridicare a
sporită la ridicarea ni­ pundere lucrările ce li la sută, unitatea situîn- laborarea dintre coope­ calificării profesionale,
să spună destoinicul şef de laminate (blumuri plus ţa- se încredinţează, depli­ du-se printre fruntaşele ratori şi mecanizatori. pe lingă cursurile teo­
ISi brigadă — ca mine sînt gle) realizate pest'e sarcinile velului de trai al între­ na lor satisfacţie con- pe judeţ la culturile Spre înlăturarea acestor retice organizate insis-
gului popor. In anul ca­
mulţi în Valea Jiului, Ce de plan la zi. Delegat la lîndu-se pe însuşi­
fac eu în plus decît alţii ? Conferinţa judeţeană de par­ re a trecut s-a obtinut stînd în realizarea şi respective. Recunoscîn- neajunsuri se depun
Muncesc cu plăcere, că-mi tid este printre alţii şi fra­ cea mai mare producţie depăşirea producţiilor du-ie meritele pentru strădanii, existînd certi­ rea deprinderilor prac­
remedie­
tice
tudinea că roadele vor
adusă
contribuţia
de
la
place meseria asta pe care tele meu — Ioan Şerban, de cereale din istoria planificate. Legîndu-şi fi cele aşteptate. Nu re a defecţiunilor cu
mi-am ales-o, mă înţeleg cu Eu sînt secretarul comitetu­ ţării, iar pentru acest existenţa de munca pe creşterea producţiei, în odată mecanizatorii Ion ocazia reparaţiilor şi re­
baza angajării lucrări­
ortacii, ne ajutăm unii pe lui de partid pe secţia la­ an este prevăzut să se ogoare, mecanizatorii Ganea, Pavel Vincrea- viziilor ce se fac la u-
alţii, ne facem datoria de minoare şi mă numesc ajungă la cel puţin 17 sînt oamenii care asigu­ lor în acord global, Modoş Emerich, tilaje. Atît secţiei de
oameni, de comunişti. Gheorghe Şerban. milioane tone cereale, ră introducerea şi apli­ cooperativa i-a stimulat nu,
pe mecanizatori repar-
Modestia este un alt atri­ Comunistul Ioan Şerban 6,5 milioane tone sfe­ carea tehnologiilor îna­ Victor Bogdan, Vasile mecanizare cît şi coo­
but al lui Ioan Cojocariu, ne-a spus că lucrează de clă de zahăr, 7,9 mi­ intate de cultivare a tizîndu-le ca retribuţie Beni şi ceilalţi tracto­ perativei agricole — re­
deşi cuvintele lui conţin nu­ peste 17 ani la C.S.H., din­ lioane tone cartofi şi pămîntului, folosind —■ suplimentară mai mult rişti din secţie au de­ marca interlocutorul —
mai adevăr. Este întocmai ygr à mmm tre care 10 i-a trecut în legume şi 3,4 milioane aşa cum Ie cere parti­ de un vagon de cerea­ monstrat că stă în pu­ le revin în acest an
cum spune: îşi face datoria. Bif a contul laminorului de 1 300 tone struguri şi fructe. dul — cît mai judicios le şi 20 000 lei. terea lor să oblige pă- sarcini sporite. Avem
Datoria aceasta făcută cu mm, undn deţine o funcţie Fără îndoială, succe­ baza tehnico-materială Emil Păulet, şeful sec­ mîntul să dea roade însă certitudinea că me­
plăcere şi răspundere l-a fă­ tehnică de majoră răspun­ sele dobîndite şi sarci­ de care dispune agri­ ţiei, mecanicul Aurel bogate. Acelaşi lucru canizatorii se vor stră­
cut cunoscut, i-a îndemnat dere : aceea de manevrant nile cu care sînt con­ cultura pentru a obţi­ Mermezan, tractoristul sînt hotărîţi să-l facă şi
pe comunişti să-l propună principal. Ce atribute impli­ fruntaţi lucrătorii ogoa­ ne producţia în condiţii Aron Braşoveanu sau în acest an. In bună dui şl vor reuşi să le
delegat la Conferinţa jude­ că această meserie? Maxi­ relor nu pot fi despărţi­ de eficienţă sporită. oricare alt mecaniza­ măsură pregătirile sînt îndeplinească cu cinste,
ţeană dp partid. mă atenţie, pricepere, res­ te de activitatea meca­ împlinirea unor ase­ tor — Şi nu numai ei, finalizate. La o parte iar cooperativa să se
Brigadierul Ioan Cojocariu nizatorilor —- detaşa­ menea deziderate majo­ ci şl cooperatorii — a- din utilaje s-au termi­ situeze din nou printre
Numele brigadierului Ioan aduce la forumul comunişti­ încă de la intrarea la la­ ponsabilitate, îndemînare, ment de frunte în lupta re a constituit şi con­ preciază că, deşi sînt nat reparaţiile şi revi­
Cojocariu, de la E.M. Lonea, lor din judeţul Hunedoara minoare, am fost îndrumaţi calm, tenacitate. Este postul pentru sporirea rodni­ stituie preocuparea de bune, producţiile nu re­ ziile, iar la altele in­ unităţile agricole frun­
este binecunoscut în Valea hărnicia minerilor din Lonea, cu ,amabilitate spre cel pe de unde se dirijează între­ ciei pămîntului. Pe a- căpetenie a celor 13 prezintă limita potenţia­ tervenţiile se vor face taşe din judeţ.
Jiului şi în judeţ, este ros­ hotărîrea lor de a-şi realiza care-1 căutăm: tovarăşul gul flux tehnologic al lami­ ceşti harnici făuritori ai comunişti şi utecişti din lului maxim al unităţii. în zilele următoare.
tit cu stimă şi respect. Cum şi depăşi sarcinile de plan, Şerban. La comitetul de par­ nării. recoltelor bogate i-am secţia de mecanizare Dacă uneori se maf Concomitent — ne spu­ N. TIRC03
a ajuns acest miner să fie de a da mai mult cărbune tid al secţiei am vorbit pe Calităţile lui Ioan Şerban
atît de cunoscut? Prin mun­ economiei naţionale, ţării. El îndelete cu dînsul; despre de meseriaş priceput, de bun
că; prin muncă pasionantă, — promotorul iniţiativei munca în secţie, despre oa­ organizator, de înaltă ţinută
prin calităţile lui de orga­ „Brigada de producţie şi e- meni, despre rezultatele ob­ etică formează suportul so­
nizator al producţiei, de to­ ducaţie" — aduce hotărîrea ţinute, despre hotărîrea co­ lid al alegerii sale ca locţi­
varăş, de om. Experienţa a- itor al secretarului de par­
frontaliştilor pe care-i con­ lectivului de laminori ca în
cumulată în abataje, împle­ duce,. din cadrul sectorului anul 1973, planul — sporit tid pe organizaţia schimbu­
tită cu neastîmpărul căută­ III, de a face din această lui B de la laminoarele 1 000
rilor. ni dorinţa permanen­ valoroasă metodă de mun­ cu 82 000 tone laminate faţă + 1300 mm, ca ' reprezentant
tă de autodepăşire, l-a ridi­ că un program de acţiune de 1972 — să fie realizat şi în consiliul de administra­
cat ne minerul Ioan Cojo­ pentru toate brigăzile de la depăşit. ţie al Centralei industriale
cariu pe o treaptă spre ca­ mina Lonea, din întreaga Laminorii se prezintă Ia Hunedoara, ca delegat la
re se priveşte cu admira­ Vale a Jiului. Rezultatele Conferinţa judeţeană de Conferinţa judeţeană de
ţie si preţuire. de pînă acum le sînt garan­ partid cu peste 250 tone de partid.
— In fond — obişnuieşte ţie sigură că vor reuşi.
MARIA PASGU
ALEXANDRU DEAK
au ales-o an de an în frun­
echipei de lăcătuşi a bri­ tea brigăzii. Comuniştii, a-
găzii rotative de la secţia ipreciindu-i calităţile poli­
reparaţii cazane a I.E.C. tice şi profesionale, au ale­
Mintia. s-o în biroul organizaţiei
— De la doi ani după ce de bază, unde îndeplineşte
am cunoscut munca. ‘Sînt funcţia de locţiitor de se­
aproape 28 de ani de a- cretar.
tu-nci. Anul trecut, datorită hăr­
— Comuniştii din între­ nicie’ oamenilor, precum
prinderea în care lucraţi şi activităţii neobosite des­
v-au ales să-i reprezentaţi făşurate de către tovarăşa
la Conferinţa judeţeană de Maria Pascu, producţiile Repararea tractoarelor er<e una din lucrările pe care mecanizatorii din secţia permanentiza tor de la C.A.P. Simerla o efec­
partid. Cu ce sentiment, planificate la toate culturi­ tuează cu răspundere şi conştiinciozitate.
cu ce gînduri participaţi la le — grîu, porumb şi car­
această amplă analiză a tofi — au fost- depăşite cu
muncii organizaţiei judeţe­ 18—25 la sută. Pentru pro­
ne de partid ? La forumul comuniştilor ducţia acestui an s-au luat
— Cu sentimentul că ex­ din judeţul nostru a fost măsuri ca prevederile de
prim dorinţa, angajarea co­ plan să fie^ îndeplinite în­ Distincţii pentru cei
30 de ani. Frumoasă muniştilor din organizaţia delegată, din partea mem­ tocmai.
vîrstă a muncii ! Alexan­ noastră de bază pentru în­ brilor de partid care lu­ împreună cu toţi comu­
crează în cadrul coopera­
dru Deak o trăieşte cu în­ deplinirea- exemplară a tivei agricole de producţie niştii din brigadă, cu toţi mas buni gospodari
treaga fiinţă, pentru că a sarcinilor ce ne revin, exe­ din Beriu. tovarăşa Maria membrii cooperatori — ne
străbătut-o încrezător şi-n cutarea la timp şi de cali­ Pascu, brigadieră de cîmp spunea tovarăşa Mairia Pas­
zile de restrişte, şi-n zile tate a reparaţiilor, de care la brigada a Il-a din satul cu — vom depune toate In anul de muncă patrio­ 45, Pelrila — 45, Brad —
senine. Trei decenii de par- depinde siguranţa în func­ eforturile pentru a ne adu­ tică pe care I-ani încheiat, 50, Călan — 35, Haţeg —
Sereca. Dînsn îndeplineşte
'icipare angajanlă pe frontul ţionare a centralei noastre. această funcţie de 11 ani. ce propria contribuţie la judeţul nostru a obţinui re­ 30, Orăştie — 45, Simcria
muncii, mereu în rîndul a- Şi fiindcă deviza de lucru realizarea în acest an a li­ zultate remarcabile. In toa­ — 35, precum şi în comu­
c-elor care au mîndria de a,., ne. este eficienţa economică Ţăranii cooperatori, cunos- nei producţii totale de 17 te mun'cipiile, oraşele, co­ nele: Ariinoasa — 50, Te-
fi membri ai' prestigiosului; nc-am angajat ca prin re- cînd-o ca pe o femeie har­ milioane tone cereale — munele şi şalele s-a mun­ liucu Inferior — 50, Ghelar
detaşament al clasei noas­ foîosirea şi recondiţionarea nică. energică şi pricepută sarcină prevăzută pentru cit cu multă sîrguinţă, cu — 40, Baia de Criş — 100,
tre muncitoare. materialelor să realizăm o în organizarea muncii şi în lucrătorii dc pe ogoare în pasiune şi hărnicie pentru Dobra — 80, Geoagiu — 60,
— De cînd cunoaşteţi cu- economie în valoare de mobilizarea oamenilor pen­ documentele plenarei C.C. înfrumuseţarea şi tot mai Ilia — 60, Pui — 60, Vaţa
vîntul partidului ? — l-am 200 000 lei. E cuvînt de co­ tru executarea la timp a al P.C.R. din noiembrie buna gospodărire a tuturor de Jos — 60, Bucureşci —
întrebat, ieri, pe muncito­ munist care se va materia­ tuturor lucrărilor agricole. 1972. 'localităţilor. Dealtfel, se ştie 50, Bălţa — 40 şi altele.
rul Alexandru Deak, şeful liza prin munca noastră. că municipiul Hunedoara şi Ar trebui să menţionăm
GRîGORE BOIERU oraşul Vulcan au fost de­ aici zeci, sute, mii de ume
n
Prof. MARIA MOCANU clarate fruntaşe pe ţară. de oameni, de deputaţi,
Zilele acestea cei mai
gore Boieru se pot. spune buni gospodari din cei dintre cei mai destoinici
gospodari ai oraşelor şi sa­
şcolare a "devenit o obiş­ multe lucruri bune — apre­ buni sînt distinşi cu insig­ telor. Pentru că în anul de
nuinţă firească. cia tovarăşul Cornel Cova- na de onoare : „Fruntaş în muncă patriotică pe care
— Conferinţa Naţională a iiov, secretarul comitetului gospodărirea oraşelor (co­ l-am încheiat, anul Confe­
partidului a pus în fata de partid pe T.C.M.M. Hune­ munelor)". 2 930 asemenea rinţei Naţionale a partidu­
şcolii noastre, a întregului insigne vor fi decernate, in lui, al celei de a 25-a ani­
sistem de instruire şi edu­ doara. Este un foarte bun cadril festiv, în toate ora- versări a proclamării Repu­
caţie a tineretului, exigen­ organizator al muncii politi­ i Şele şi comunele judeţului, blicii, spiritul gospodăresc,
te sporite, izvorite din ne­ ce şi al muncii ■economice, i Dintre acestea, 720 la ora- al iniţiativei şi hărniciei s-a
cesitatea de a lega lot mai în calitatea sa de maistru ; şe şi 2 210 la comune. Ce- declanşat ca un resort ine­
strîns învăţămîntul de via­ i Ie mai multe insigne vor fi puizabil, pe ioate şantierele
tă, de cerinţele practice ale este un om autoritar, exi­ j acordate gospodarilor frun- înfrumuseţării şl bunei gos­
dezvoltării actuale şi în gent, care ştie să antreneze j taşi din Hunedoara — 160,
perspectivă a societăţii în jurul Iui colectivul, care j Vulcan — 100, Deva — 85, podăriri a localităţilor in
noastre. Ne sînt deci cu­ reuşeşte să-l mobilizeze la j Petroşani — 05, I.upeni — care trăim şi muncim.
noscute obiectivele educa- / aplicarea în viată a politicii ....I
ţiei şi ne imaginăm profilul
moral ideal al omului, al partidului, a hotărîrilor a-
cetăţeanului, al comunistu­ dopt.ate, a sarcinilor de plan Expunere
lui pe care vrem să-l for­ cu care se confruntă zi de zi.
măm pentru astăzi şi pentru De peste 10 ani de zile,
mîine, geţionind cu instru­ Astăzi, comunistul Grigore In sala festivă a Liceului „Politica P.C.R. în domeniul j
Seriozitate, pasiune, pres­ mentele educaţiei asupra e- comunistul Grigore Boreru Boieru va aduce la înaltul pedagogic din Deva, ieri sea­ moştenirii culturale. Funcţia j
educativă a culturii şi ar- j
tigiu — cîteva calităţi pen- levilor. este secretar al comitetului forum al organizaţiei jude­ ră, prof. univ. dr. Ion Dodu tei".
tru care comunista Maria Acum, Conferinţa jude­ de partid de la şantierul dc ţene de partid hotărîrea u- Bălan, vicepreşedinte al Con­
Mocanu, profesoară de chi­ ţeană de partid va însem­ construcţii nr. 4 din cadrul nanimă a colectivului din siliului Culturii şi Educaţiei Expunerea a fost urmărită I
mie la Liceul „Avram na pentru mine, pentru noi, T.C.M.M. Hunedoara. De pe­ care face parte de a munci cu interes de un numeros j
Iancu" din Brad, a fost alea­ cadrele didactice, o învesti­ ste 10 ani de zile duce o mai mult şi mai bine în a- Socialiste, a vorbit despre auditoriu. j
să delegată la Conferinţa tură, un imbold de a ac­
judeţeană de partid. ţiona şi mai hotărit pentru muncă plină de abnegaţie şi cest al treilea an al cinci­
Pe Maria Mocanu o în- ca prin întreaga noastră responsabilitate în cadrul nalului, de a se achita în­
1
tilnim la internatul liceului. activitate să răspundem cit unui colectiv harnic, pe care tocmai de sarcinile de plan
După 19 ani la catedră, con­ mai bine acestor înalte ce­ îl îndrumă cu priceperea, sporite pe care le are faţă ViU 81 mim INTERES
tactul zilnic cu problemele rinţe ! tactul şi experienţa sa spre de anul 1972, de a menţine
■realizarea unor rezultate e- titlul de cinste ce i-a fost a-
Dr. OV1DIU conomicţ deosebite. tribuit pentru ro/ullatele ob­ FÂTĂ de forumul
— Despre tovarăşul Gri­
CONST ANTINESCU ţinute în anul 1971. COMUNIŞTILOR HUNEDORENI
IOAN PASCU
nist Român, care a pus şi
pune mai presus de orice ale studenţiei. El are man­ (Urmare din pag. 1)
Omul, asigurarea sănătăţii, datul de a aduce în confe­
bunăstării şi fericirii sale. rinţă angajamentul ferm şi ridicarea nivelului de civilizaţie şi bunăstare a lo­
Astăzi în judeţul nostru al studenţilor Hunedoarei cuitorilor săi. Comuniştii, oamenii muncii de pe aces­
muncesc 'peste 700 de me­ de a se situa, prin pregăti­ te meleaguri şi-au exprimat hotărîrea să înfăptuiască
dici. Există 20 de spitale rea lor, la nivelul exigenţe­ prevederile actualului cincinal înainte de termen şi
moderne, bine înzestrate cu lor ridicate de conducerea ca în acest an să acumuleze — prin realizările pe ca­
aparatură medicală. Nu partidului în faţa întregu­ re le vor obţine — un avans cit mai substanţial în
există circumscripţie sani­ lui tineret studios al ţării, întrecerea cu timpul şi cu sarcinile. In adunările ge­
tară rurală care să nu fie de a se pregăti pentru a nerale şi conferinţele pentru dări de seamă şi alegeri,
încadrată cu medlic. In deveni buni specialişti ne­ cu prilejul dezbaterii şi fundamentării sarcinilor de
multe comune funcţionea­ cesari producţiei. Acum, în plan, ei şi-au propus şi continuă să aşeza în cen-
ză chiar doi-trei medici, prag de sesiune, cînd în a- Irul preocupărilor creşterea eficienţei economice, va­
în specialităţile cele mai dunările generale A.S. pe lorificarea mai deplină a rezervelor pe care le con­
cerute de populaţie. an apropiatele examene, ţin impresionantul potenţial industrial al judeţului
De la un am la altul alo­ modul de pregătire, de sin­ creai în anii socialismului, agricultura nouă, valoroa­
sa experienţă dobindită, fondul de inteligenţă şi pre­
caţiile de la buget pentru o- tetizare a materiei sînt în
l Marea preţuire a omului crotirea sănătăţii populaţi­ centrul discuţiilor, studentul gătirea profesională acumulată.
i — în aceasta constă — după ei judeţului nostru sînt tot Studentul Ioan Paiicu, Ioan Pascu. cu acelaşi to­ Sînt multe de chibzuit şi de hotărit şi în ce priveş­
1 părerea mea, arăta dr. O- mai mari. In 1972, a- din anul II, secţia electro­ nifiant optimism cu care te perfecţionarea vieţii interne de partid, a stilului
^ vidiu Constantinescu, Me- ceastă sumă s-a ridicat la mecanică metalurgică, a era cunoscut şi in produc­ şi metodelor de muncă, activităţii ideologice, politice
/ dic Emerit — esenţa a tot 200 800 000 lei. In acelaşi Institutului de subingimeri ţie — a lucrat 8 ani strun­ şi culturai-educalive, învăţămîntului, a activităţii so­
1 ceea ce s-a înfăptuit şi se ritm se dezvoltă şi se în­ din Hunedoara, aduce, în gar la E.M. Ghelar — ne ciale. In toate domeniile, însă, există o orientare de
i va înfăptui în perspectivă tăreşte baza materială a o- cadrul Conferinţei judeţene spune : „Sîntem ferm con­ referinţă clară, dată de hotăririle istorice ale Con­
i în ţar« noastră. De la un crotirii sănătăţii. de partid, freamătul tu­ vinşi că majoritatea stu­ gresului a! X-lea şi ale Conferinţei Naţionale a parti­
t an la altul simţim sprijinul multuos al tinereţii porni­ denţilor vor obţine rezul­ dului, de documentele plenarelor C.C. al P.C.R., aie
l tot mai mare al parti- Aduc la cel mai înalt fo­ te cu paşi fermi spre vii­ tate foarte bune. Ne pre­ diferitelor consfătuiri pe ţară, de expunerile secreta­
rum al comuniştilor din
i d'iilui şi statului în dezvol- judeţ mesajul de angajare tor. Preşedinte al asociaţiei gătim cu toate forţele pen­ rului general ai partidului, iovarăşul Nicolae
1 tarea reţelei de ocrotire a plenară al medicilor, al în­ studenţilor pe an. vicepre­ tru o sesiune cu note mari Ceauşescn, de recomandările şi observaţiile transmise
ţ sănătăţii oamenilor. tregului personal sanitar şedinte cu probleme poli- şi cît mai puţine restanţe. direct cu prilejul vizitei de lucru în judeţul nostru.
I In cei patru ani care tico-ideologics în consiliul E. aportul nostru de vii­ Membrii de partid, oamenii muncii hunedoreni —
) s-au scurs de la Conferin- de a munci cu abnegaţie şi A.S. pe institut şi coordona­ tor la împlinirea mobiliza­ romăni, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi —
\ ţa judeţeană de partid an- neţărmurită dăruire în nu­ tor, di.n partea organizaţiei toarelor sarcini ridicate în manifestă un viu şi legitim interes faţă de lucrările
i terioară, înfăptuirile în do- mele apărării vieţii şi sănă­ de partid, al întregii activi­ faţa tuturor colectivelor de iorumului de astăzi al comuniştilor, au o mare în­
1 meniul sanitar sînt multe tăţii oamenilor de pe aces- tăţi de asociaţie în acest an oamoni ai muncii de ampla credere in capacitatea de gîndire creativă şi compe­
1 şi deosebit de preţioase, itje meleagufri — mineri, universitar, Ioan Pascu e acţiune de construire a so­ tenţă a delegaţilor care îl alcătuiesc şi, ca întotdea­
i Ele sînt o nouă şi grăitoa- siderurgişti, constructori, comunistul preocupat şi una, sini gata să transpună din mers sarcinile şi o-
re dovadă a înţelepciunii cooperatori, al întregii po­ confruntat permanent cu cietăţii socialiste multilate­ biectivele pe care le va stabili. Din inimă ei urează Comunistul Emilian Onica, (le la serviciul mecanic şef al U.C.
) politicii Partidului Comu- pulaţii de la oraşe şi sate 1 multitudinea de probleme ral dezvoltate". succes deplin şi spornic lucrărilor Conferinţei orga­ Orăştie se numără printre cei mai buni strungari din uzină,
nizaţiei judeţene de partid I fruntaş în producţie de mai mulţi ani la rînd.