Page 34 - Drumul_socialismului_1973_01
P. 34
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 601 © SÎMBĂTĂ 13 IANUARIE 1973
muKiMttxrilKS-v'-'i&Eistaamttiailllt
CONFERINŢA ORGAfólZIIlE! JUDEŢENE P
Cuvîniarea tovarăşului (Urmare din pag. 1) primarul comunei, Vasile dare a fost prezentat de to de conducătorul iubit al par
tidului şi statului, tovarăşul
varăşul David Lazăr.
Ogherlaci, directorul general
Cuvîntul, de înaltă răs
Darea de seamă — sinteză al Centralei cărbunelui Pe pundere partinică al partici NICOLAE CEAUŞESCU, con
sacrată creşterii prestigiului
exigentă a activităţii rodni troşani, Maria Hurmuz, lu panţilor la dezbateri, a ex României în lume şi a con
crătoare, O.C.L. Alimentara
Virgil Trofin de viitor —, celelalte mate Hunedoara, Viorel Faur, primat, de la tribuna confe tribuţiei ei la soluţionarea
ce dintre cele două conferin
ţe judeţene şi a jaloanelor
mariloi probleme ale con
rinţei, hotărîrea şi angaja
prim-secretar al Comitetului
temporaneităţii.
mentul organizaţiei judeţene
judeţean Hunedoara al U.T.C.,
riale prezentate sau puse la
de partid, ale celor peste
Intîmpinat cu vii aplauze,
dispoziţia delegaţilor şi in Zeno Drăgan, strungar, Ate 74 000 de comunişti, ale oame a luat cuvîntul, în încheie
Crişcior,
centrale
lierele
vitaţilor au suscitat un deo Ileana Bîrţan, preşedinta Co nilor muncii hunedoreni — rea dezbaterilor, tovarăşul
(Urmare din png. 1) cepţle spre găsirea de soluţii, maselor, în scopul înfăptuirii ţiilor de prietenie, colaborare sebit interes, dezbateri fruc mitetului judeţean al femei români, maghiari, germani şi VIRGIL TROFIN.
pentru valorificarea minereu sarcinilor economice, sociale şi alianţă cu toate ţările so tuoase. La discuţii au par lor, Vichente Bălan, prim- de alte naţionalităţi — de a Conferinţa a ales, apoi,
şurile politice, organizatorice, rilor de fier şi a cărbunelui şi politice. Organizaţiile de cialiste de care sîntem legaţi ticipat : Costache Troluş. vicepreşedinte al Comitetu face totul pentru a da via noul comitet judeţean de
economice în vederea înde indigen, chiar dacă acestea partid au datoria de a cultiva prin comunitatea de orînduire director general al Centralei lui executiv al Consiliului ţă sarcinilor ce revin Hune partid şi comisia judeţeană
plinirii şi depăşirii planului au o calitate inferioară celor cu perseverenţă la comunişti, şi ideologie, ţeluri şi aspiraţii industriale Hunedoara, Con popular judeţean, Victor Pe- doarei din măreţul program de revizie. Ea a adoptat, de
pe 1973, a creării tuturor con importate. la toţi oamenii muncii princi fundamentale. stantin Petre, miner şef de troescu, maistru principal, se elaborat de Congresul al asemenea, o hotărîre — pro
diţiilor pentru înfăptuirea mai Punînd în centrul activităţii piile eticii şi echităţii socia Una din direcţiile principa brigadă la E.M. Lupeni, Erou cretarul comitetului de par X-lea şf Conferinţa Naţio gramul de lucru, de acţiune
devreme a actualului cincinal. lor înfăptuirea sarcinilor de liste promovate de partidul le în ansamblul politicii ex al Muncii Socialiste, Aron tid al O.S.M. 2 din cadrul nală a partidului, de a munci al organizaţiei judeţene de
De aceea, la baza întregii ac plan în industrie, a subliniat nostru, dragostea faţă de ţa terne şi al activităţii interna Colcer, prim-secretar al Co C.S. Hunedoara, Maria Mi- şi acţiona în spiritul hotă partid, al tuturor colectivi
tivităţi a organelor şl orga vorbitorul, comitetul judeţean, ră, faţă de partid, frăţia între ţionale a partidului şi statu mitetului municipal de par trofan, profesoară, directoa rîrilor Plenarei C.C. al P.C.R. tăţilor de muncă în activi
nizaţiilor de partid trebuie să organele şi organizaţiile de toţi cetăţenii patriei — ro lui nostru o constituie pro tid Deva, preşedintele Comi rea Şcolii generale nr. 4 din noiembrie 1972 pentru a tatea de viitor, consacrată
stea sarcinile cuprinse în ex partid trebuie să se preocupe, mâni, maghiari, germani şi de movarea largă a relaţiilor cu tetului executiv al Consiliu Deva, Gheorghe Vasiu, prim- îndeplini exemplar planul sporirii neîncetate a contri
punerile tovarăşului Nicolae în acelaşi timp, de înfăptuirea alte naţionalităţi. Ele trebuie ţările care au păşit pe calea lui popular municipal, Ana secretar al Comitetului mu pe anul în curs şi a crea buţiei judeţului nostru în o-
Ceauşescu la plenara C.G. al sarcinilor trasate de conduce să militeze pentru formarea dezvoltării independenţei. Ţa Herlea, tehniciană, secretara nicipal de partid Hunedoara, astfel condiţiile înfăptuirii pera de făurire a societăţii
P.C.R. din noiembrie 1972 şi rea partidului în domeniul a- ra noastră porneşte de la con Comitetului de partid al U- preşedintele Comitetului exe înainte de termen a preve socialiste multilateral dez
la sesiunea jubiliară a Marii griculturii. Un accent deose unei atitudini înaintate faţă vingerea că dezvoltarea rapor zinei chimice Orâştie, Aron cutiv al Consiliului popular derilor cincinalului. voltate.
Adunări Naţionale, consacrată bit trebuie pus în continuare de muncă, faţă de proprieta turilor cu aceste state are o Popa, rectorul Institutului de municipal, Iile Andrei, fur- Prin glasul lor, comuniştii, Intr-o atmosferă de puter
celei de-a 25-a aniversări a pe îmbunătăţirea structurii, tea socialistă, pentru o com mare însemnătate, atit econo mine Petroşani, Constantin nalist, secretarul comitetu locuitorii acestor străvechi şi nic entuziasm, de calde ova
proclamării Republicii, privind portare demnă, de înaltă ţi mică cît şi politică, reprezintă Fierarii, maistru miner la lui de partid al secţiei fur prospere meleaguri şi-au ţii la adresa partidului şi
folosirea integrală a capacită culturilor, urmărindu-se creş nută comunistă în întreaga lor o contribuţie concretă la lupta E.M. Teliuc, Cornel Lăpădă- nale, LTzina „Victoria" Călan, manifestat încrederea şi a- conducerii sale, conferinţa a
ţilor de producţie, materiilor terea ponderii plantelor teh viaţă, să ia atitudine hoţărîtă pentru progresul fiecărei ţări toni, preşedintele C.A.P. Os David Lazăr, secretar al Co deziunea deplină faţă "de în adoptat şi adresat o tele
prime şi materialelor, forţei nice, pe ridicarea producţii împotriva oricăror fenomene în parte, la consolidarea şi trov, Francise Folticska, di mitetului judeţean de par treaga politică internă şi gramă Comitetului Central al
de muncă, reducerea cheltuie lor vegetale şi animale. Cred şi manifestări negative, care întărirea forţelor antiimperfa- rector general al T.C.M.M. tid, Pogea Brîncovcanu, pre externă a partidului şi sta P.C.R., tovarăşului NICOLAE
lilor de producţie — în pri că era bine dacă în cadrul contravin moralei şi ideologi liste. Hunedoara,' Vasile Zgîrcea, şedintele Consiliului judeţean tului nostru, cea mai aleasă CEAUŞESCU, secrelar general
mul rînd a celor materiale —, conferinţei re insista mai ei noastre socialiste. Fiecare secretarul Comitetului comu al sindicatelor. consideraţie faţă de activi ai Partidului Comunist Ro
ridicarea productivităţii mun mult asupra cauzelor pentru comunist, fiecare om al mun Acţionînd în spiritul coexis nal de partid Sarmizegetusa, Raportul comisiei de vali tatea neobosită desfăşurată mân.
cii şi a calităţi! produse care în judeţ unele producţii cii fă simtă răspunderea pen tenţei paşnice, Republica So
lor, creşterea beneficiilor, a animaliere se situează sub tru modul cum este gospodă cialistă România a dezvoltat
rentabilităţii, a eficienţei în mediile realizate pe ţară. Toc rită avuţia naţională şl sînt şi dezvoltă relaţii cu toate
tregii activităţi economice. în mai de aceea trebuie acţionat realizate interesele generale statele lumii, fără deosebire Pavel Gheorghe, Petresc Andrei, Traian, Scutaru Constantin, Sza
făptuirea sarcinilor sporite a- cu mal nsultă hotărîre pentru ale societăţii noastre. Munca de orînduire socială, pe baza Petre Constantin, Pilly Nicolae, bo Balaş, Stoican Petru, Stînea
le anului 1973 impune, înain aplicarea în viaţă a com politico-educativă trebuie ast principiilor deplinei egalităţi lembrii Comitetului judeţean Popa Aron, Pogea Brîncoveanu, Nicolae, Stan Nicolae, Teodo-
te de toate, ca organele şf plexului de măsuri privind fel orientată încît fiecare ce în drepturi, respectului inde Popescu Stelian, Piesa Emil, Po rescu Otilia, Triteanu Nicolae,
organizaţiile de partid, consi dezvoltarea zootehniei, asi tăţean să-şi îndeplinească sar pendenţei şi suveranităţii na pa Sabin, Păstrăv loan, Repoş
liile şl comitetele oamenilor gurarea şeptelului, îmbunătă cinile ce-i revin la locul de ţionale, neamestecului în tre de parti Ludovic, Resiga Traian, Rusan Tripşa Ştefan, Trotuş Cortache,
muncii să adopte măsuri ho- ţirea substanţială a selecţiei muncă, să-şi facă datoria cu burile ijiterne, avantajului re leronim, Stancu Gheorghe, Sooş Turcii Pavel, Vasiu Gheorghe,
tărîte în vederea eliminării şi reproducţiei animalelor, devotament faţă de popor, de ciproc, nerecurgerii la forţă Andrei, Simon Gheorghe, Ştef Vasiu Teodor, Zamora Nicolae,
Almăşan Ştefan, Andronache
deficienţelor care s-au mani creşterea natalităţii şi reduce partid şi patrie. sau la ameninţarea cu folosi Nicolae, Bălan Vichente, Blăjan Giurca Florian, Gorcea Maria, Zevedei, Stana Elena, Suba Zgîrcea Vasile.
Grigoreanu loan, Gruia Leono-
festat în anul trecut în dife rea mortalităţii, furajarea ra Subliniind importanţa care rea forţei. România acţionează Leontin, Boiangiu Raisa, Bota ra Teodora, Herlea Ana, Hodo
rite sectoare de activitate. ţională a animalelor, mobili trebuie să se acorde educării consecvent pentru respectarea Petru, Boieriu Grigore, Boticiu rog Ionel, Hurmuz Maria, Irimie
Aşa cum cunoaşteţi, cu zarea membrilor cooperatori şi formării tinerei generaţii, dreptului sacru al fiecărui po Sabin, Bîrţan Ileana, Belea Vir- loan, Istrate Gheorghe, Kovacs
toate eforturile depuse de mi şi a altor locuitori din mediul por de a-şi hotărî destinele Ferdinand, Knuff Martin, Lăpuş- Membrii supieanţi ai Oemitefuiiii
neri, datorită unor neajunsuri sătesc la creşterea animale vorbitorul a relevat necesita fără amestec străin, de a fi ginia, Bulgărea Aurel, Cazacu că Aurel, Lăpădătoni Cornel,
care au persistat de-a lungul lor şl păsărilor în gospodării tea îmbunătăţirii activităţii in stăpîn în propria ţară, de a-şi Toma, Cirlperu Vasile, Călines- Lucaciu Valeriu Mircea, Lungu
mai multor ani în Valea Jiu le personale. stituţiilor de învăţămînt, a putea alege singur calea dez cu Gheorghe, Cosma Petru, Petre, Lazăr David, Lazăr Miron, judeţean de parti
lui, planul de producţie la muncii organizaţiilor de ti voltării sociale, regimul poli Colcer Aron, Cosma loan, Cor-
cărbune nu a fost realizat în Obiectivul central al între neret, a îndrumării şi condu tic, corespunzător intereselor nea Ştefan, Cotoţ losif, Con- Moga loachim, Mariş Elena,
1972 In acest bazin. Şi aceas gii activităţi economice tre cerii acestora de către orga şi aspiraţiilor sale fundamen stantinescu Ovidiu, Cristea Au Marcu Viorica, Manea Tovică, Ana loan, Bela Paraschiva,
ta deoarece, în ultimii ani, buie să-l constituie ridicarea nele şi organizaţiile de par tale. rel, Dumitrescu Constantin, Di- Manughevici Emanoil, Mărcu- Brăgâu Toma, BoncPeioz loan, Mădăluţă Olga, Mariş Aurel,
s-au neglijat lucrările de des eficienţei acesteia. Aşa cum tid. De aceea, este de datoria Alături de celelalte forţe ale neş Loghin, Domsody Hilda, iescu Nicolae, Miclean Valeria, Ceuţâ Nela, Drăgan Zeno Naum Gheorghe, Ogner llie,
chideri şi pregătiri miniere, s-a relevat şi în lucrările con tuturor organizaţiilor de par păcii, ţara noastră militează Florea Eugenia, Folticska Fran- Mihai Dumitru, Mădean Maria, Pascu Maria, Pirvu loan, Prăş-
dotarea exploatărilor cu ma ferinţei, în unităţile economi tid să treacă cu mai multă pentru stingerea focarelor de cisc, Faur Viorel, Fieraru Con Mureşan Valeria, Negruţ Cle Gheorghe, Dristaru Nicolae, tean Maria, Roşu Benedic, Sooş
Giurgiu Lucia, Grădinciru Con
ment, Nistor Aurel, Nicula Emil,
şinile şi utilajele adeovate ce din judeţ există încă în hotărîre la aplicarea în via război şi încordare care mai stantin, Fodor loan, Fulea loan, Nicolescu Ioana, Oargă Elena, stantin, Guia Ana, Gros loan, Monica, Vlad Nicolae, Vass
condiţiilor de zăcămînt, tre semnate rezerve. In anul tre ţă a sarcinilor ce le revin în persistă în diferite zone ale Fulga Cornel, Felea Lmu, Gcş-
cerea la programul de 6 ora cut cheltuielile materiale la scopul îmbunătăţirii conţinu globului, îşi exprimă sprijinul par Francisc, Gavrileţ loan, Ogherlaci Vasile, Ocoş Viorel, lancu Maria, Lucoiu Laurean, Gheza.
a fost necorespunzător efec 1000 lei producţie marfă au tului muncii organizaţiilor şl solidaritatea cu lupta po
tuată, afectînd astfel planul fost depăşite în medie cu pes U.T.C., ridicării activităţii a- porului vietnamez, a celorlalte
de producţie. te 7 lei, la unele unităţi aces cestora la nivelul cerinţelor popoare din Indochina, şi se
retragerea
pronunţă
pentru
Comitetul judeţean de par te depăşiri fiind cu mult mai actuale şi de perspectivă ale trupelor americane din aceas 1973 -an hotârîlor în realizarea cincinalului înainte de termen
tid, împreună cu Centrala mari. Acbastă situaţie, cu to societăţii noastre socialiste. tă zonă, lăsînd popoarele res
cărbunelui Petroşani şi con tul necorespunzătoare, are Trebuie, într-adevăr, să acor pective să-şi rezolve singure
ducerea Ministerului Minelor, implicaţii serioase asupra efi dăm mai multă atenţie educă problemele fără nici un ames
Petrolului şi Geologiei trebu cienţei activităţii economice a rii tineretului în spiritul dra tec din afară.
ie să acţioneze hotărît pentru unităţilor respective, asupra gostei faţă de muncă, să re România desfăşoară o vastă
aplicarea măsurilor stabilite posibilităţilor lor de a-şi asi zolvăm mai bine problemele activitate pentru colaborare,
ou prilejul vizitei din toamna gura rezervele prevăzute în legate de formarea şi educa destindere şi securitate pe
anului trecut a tovarăşului plan pentru dezvoltare, pen rea tineretului în spiritul tră continentul nostru, aduce o
Nicolae Ceauşescu în Valea tru stimularea oamenilor mun săturilor morale şi de carac contribuţie activă la pregăti
Jiului. Este necesar să sa a- cii şi acţiuni social-culturale. ter specifice omului de tip rea conferinţei general-euro- de oţeluri aliate planificată
sigure utilizarea raţională a Organele şi organizaţiile de nou. pene. Partidul nostru aprecia mmm pleuri dar acest lucru este posibil
forţei de muncă şl a dotării partid, comitetele oamen'lor Declarîndu-se de acord cu ză ca pozitiv faptul că în ca — spunea topitorul şef loan
tehnicii existente, creşterea muncii au datoria — aşa cum unele critic! formulate în con drul întîlnirii de la Helsinki Dinu. Bilanţ
gradului de mecanizare şi au a stabilit plenara C.C. al ferinţă privind activitatea în s-a ajuns la o serie de înţe Completînd vorbele cu fap
te, loan Dinu s-a angajat ca
tomatizare a extracţiei şi a P.C.R. din noiembrie 1972 — rîndul femeilor, vorbitorul a norme de Importanţă princi I MAREA BÁTALE PENTRU
legeri privind adoptarea unor
preparării cărbunelui, îmbună cerut organelor şi organizaţii în fiecare zi cînd lucrează în „Echipajul" lărgit al cute
tăţirea substanţială a deser să examineze in mod concret lor de partid să Iniţieze ac pială pentru organizarea con oţelărie să producă împreu zătorilor hunedoreni, reunit
virii şl aprovizionării locuri în fiecare unitate, la fiecare ţiuni concrete pentru educa ferinţei europene. Aşa cum nă cu echipa sa o tonă de în perioada vacanţei la Va
Ceauşescu, „România, este ho- OŢEL BE CALITATE
lor de muncă, întărirea ordi loc de muncă, modul în care rea femeilor, pentru îndruma sublinia tovarăşul Nicolae oţel peste plan. De fapt în ta de Jos (în componenţă:
nii şi disciplinei în toate sec sînt gospodărite materiile pri rea muncii comisiilor şi comi trecerea declanşată la înce „Sargedava”, „Maris", „Pui
toarele de activitate, îmbună me şi materialele, să tetelor de femei. Va trebui să tărîtă să-şi aducă în conti put de an a stîrnit multe de moţ“, „loan Corvin",
tăţirea asistenţei tehnice în stabilească măsuri eficiente tragem toate învăţămintele nuare contribuţia activă atît Mal întîl, două precizări: aliat şi înalt aliat să crească ambiţii şi Îndemnuri. Ale „Bios", „Hai 1 la drum" ) s-a
exploatarea şl repararea uti pentru reducerea consumuri din aceste critici şl să luăm la pregătirea cît şi la ţinerea colectivul de muncă de la o- la circa 46 la sută din pro xandru Nojogan, topitor şef dovedit, şi în această expe-
lajelor şl instalaţiilor miniere. lor, realizarea de produse de măsuri practice pentru a îm cît mai grabnică a conferinţei, ţelăria Martin nr. 1 a Com ducţia totală. Oţelarii cunosc la cuptorul nr. 2, ne-a spus: diţie lărgită i 3 fanteziei Şl
O deosebită atenţie trebuie înalt nivel tehnic, să închidă bunătăţi activitatea şl în acest astfel ca aceasta să corespun binatului siderurgic Hunedoa că îndeplinirea acestor pre — Sînt sigur că vom de ideilor, foarte ingenios.
să se acorde aplicării măsu calea oricărei risipe. Trebuie domeniu. dă aşteptărilor tuturor popoa ra s-a angajat ca în anul vederi de plan constituie păşi olanul pe acest an. îm Dezbaterile pe teme ca :
rilor stabilite pentru îmbună să se acţioneze sistematic pen La baza întregii activităţi relor, să marcheze un pas im ] 973 să producă 3 000 tone răspunsul concret la indica preună cu echipa pe care o „Organizarea excursiilor si
tăţirea condiţiilor de muncă tru folosirea eficientă a fon politico-educiative va trebui să portant pe calea normalizării de oţel peste planul stabilit j ţiile dale de tovarăşul Nicolae conduc am hotărît să dăm expediţiilor pioniereşti", „Va
şi de viaţă, respectarea le durilor de producţie, asigurînd se situeze ferm preocuparea vieţii politice în Europa şi în în prima decadă a lunii sar Ceauşescu cu ocazia • vizitei cel puţin 200 tone de oţel pe loarea educativă a expediţi
gislaţiei muncii, îmbunătăţirea sporirea producţiei, a venitu tuturor organelor şi organiza întreaga lume". cinile aferente au fost depă de lucru în judeţul Hunedoa ste plan. ilor pioniereşti", „Valorifi
activităţii cultural-educative în lui net şi a beneficiilor la ţiilor de partid, de stat, de Consecvent tradiţiilor sale şite. ra pentru dezvoltarea şi di Ar trebui amintite multe nu
rîndul minerilor. 1000 lei fonduri fixe. Este ne masă şf obşteşti, a Instituţii internaţionaliste, partidul nos versificarea producţiei de o- me pentru că într-un fel sau carea expediţiilor", „Orienta
In continuare, vorbitorul a cesar să se acorde deosebită lor cultural-educative şl de tru militează neobosit pentru Sînt numai două amănunte ţeluri cu caracteristici supe altul toţi oţelarii s-au anga rea pe timp de zi şl noap
subliniat 3, dat fiind specifi atenţie îndeplinirii planului de învăţămînt pentru înfăptuirea întărirea unităţii mişcării co despre munca şi preocupări rioare. Tocmai de aceea, din jat în marea acţiune pentru te", „Primul ajutor în ex
c
cul judeţului Hunedoara, se investiţii, realizării construc programului ideologic al par muniste şi muncitoreşti inter le oţelarilor în acest an ho- primele zile ale anului, au îndeplinirea exemplară a pla cursii şl expediţii" au în
un
semnat
neaşteptat
de
impun măsuri hotărîte pentru ţiilor de locuinţe, de creşe, de tidului, pentru făurirea omu naţionale, pentru colaborare târîtor pentru scurtarea cin declanşat o pasionantă în nului şi sporirea producţiei util schimb de experienţă.
sporirea contribuţiei judeţului cămine, îmbunătăţirii în con lui nou cu un înalt nivel poli largă şi solidaritate cu toate cinalului. Tovarăşul inginer trecere pentru calitate, ritm de oţeluri aliate. Pe baza an Pentru pionierii aflaţi în
la dezvoltarea bazei de ma tinuare a bunei serviri a tic şi ideologic, cu un larg ori partidele comuniste şi munci Nicolae Găvănescu, şeful o- şi cantitate. Topitorul şef Du gajamentelor luate, conduce
terii prime a ţării, la accele populaţiei cu produse agroali- zont de cunoştinţe tehnico- toreşti din întreaga lume, pe ţelăriei, aprecia că anul 1973 mitru Şerban a fost primul rea secţiei, sprijinită de or tabăra de instruire de la Va
rarea dezvoltării economiei mentare şi alte bunuri de profesionale şl culturale, cu o baza principiilor deplinei ega cere eforturi deosebite din care şi-a asumat o responsa ganizaţia de partid, a întoc ta de Jos, zilele petrecute
noastre naţionale prin Inten larg consum, ridicării la un concepţie înaintată despre lu lităţi în drepturi, neameste partea fiecărui salariat pen bilitate deosebită. El s-a an mit un detaliat plan de mă aici au constituit astfel un
sificarea prospecţiunilor şl me şi viaţă, caracteristic so cului în treburile interne şi tru creşterea indicilor de uti gajat să dea 200 tone de o- suri pentru rezolvarea unor mijloc de cunoaştere a cît
explorărilor geologice, identi nivel superior a serviciilor cietăţii socialiste pe care po respectarea dreptului fiecărui lizare a cuptoarelor şi redu probleme tehnice şi organi mai multe probleme legate
ficarea şl punerea în valoare pentru populaţie. Problemele porul. nostru o construieşte partid de a-şi elabora de sine cerea cheltuielilor materiale, ţel peste prevederile planului zatorice care vizează organi de viaţa de expediţionar, de
să
a noi zăcăminte de fier şi ne legate de mai buna servire a sub conducerea partidului. stătător linia politica. Totoda dar mai ales pentru rezolva anual şi planul respecte cu zarea superioară a producţiei modul de alegere a traseelor.
stricteţe
sortimental.
feroase, Inclusiv a celor cu populaţiei din judeţ depind Este pozitiv faptul subliniat tă, Partidul Comunist Român rea cu competenţă a unor După exemplul lui, şi alţi o- şi grija pentru om. Conform A fost prilejul studierii
conţinut mal scăzut. însă în mare măsură de mo de o parte din tovarăşi, că strînge permanent legăturile probleme care condiţionează ţelari şi-au analizat posibili calculelor făcute, se va re cîtorva dintre cele mai fru
Cerinţele cresoînde ale dez- t dul în care comitetul jude ministerele, în activitatea lor sale cu mişcările de eliberare creşterea substanţială a pro tăţile şi şi-au formulat anga duce timpul pentru reparaţii moase trasee propusa de
voltării industriei siderurgice ţean, comitetele municipale şl din ultimii ani, şi-au îmbună naţională, cu partidele de gu ducţiei de oţeluri aliate. Con jamentele în întrecere, cin la cald sub 1 la sută şl se pionieri pentru viitoarea e-
reclamă o preocupare mai orăşeneşti de partid, consiliile tăţit modul de lucru, de solu vernământ din ţările care au form planurilor stabilite, tre vor asigura condiţii ca pier diţie a expediţiilor „Cuteză
Intensă pentru sporirea în- populare îşi vor îndeplini lar ţionare a problemelor. In ace păşit pe calea dezvoltării buie să se producă cu 60 000 stind astfel Conferinţa jude derile de oţel să nu depă torii".
tr-ain ritm susţinut a produc gile atribuţiun! pe care le au laşi timp, consider pe deplin independente, cu partidele so tone oţeluri aliate mai mult ţeană de partid. şească 0,5 la sută. Prof. M. CONSTANTINESCU
ţiei de cărbune cocsificabil. în acest domeniu. îndreptăţite criticile care s-au cialiste, cu toate forţele anti- decît în anul trecut, deter- — Fără îndoială că nu-I
Realizarea acestei sarcini tre In continuare, tovarăşul făcut mof ales la adresa Mi imperialiste care luptă pentru minînd ca ponderea oţelului uşor să realizăm cantitatea A. VOICU
buie să fie urmărită în mod Virgil Trofin s-a referit la nisterului Minelor, Petrolului eliberarea naţională şl socială.
mai sistematic. îmi exprim necesitatea îmbunătăţirii con şi Geologiei, legate de felul în întregul curs al evenimente
convingerea că organizaţiile ţinutului întregii activităţi oare soluţionează unele pro lor a confirmat justeţea linii
de partid, specialiştii, toţi oa desfăşurate de organele şi bleme majore ale activităţii lor directoare ale politicii in
menii muncii din industria mi organizaţiile de partid, lnce- din bazinul carbonifer Valea ternaţionale, stabilite de Con
nieră şl din celelalte ramuri pînd de la judeţ şi plnă la Jiului. Consider, de asemenea, gresul al X-lea, a aprecierilor
economice ale judeţului, că necesar ca pe baza criticilor date de conducerea partidului
lăuziţi de obiectivele stabilite ultima organizaţie de bază, şi observaţiilor făcute, acest şi statului nostru, fenomenelor La „Marmura“ Slmerla, şle
de partid, nu-şi vor precupeţi la perfecţionarea formelor şi minister, împreună cu Comi şi proceselor din viaţa inter fuitorul Iostf Zudor execută lu
eforturile pentru a realiza sar metodelor de mobilizare, or tetul judeţean de partid, cu naţională, a activităţii desfă crări de calitate, produsele rea
cinile de producţie ce le re ganizare şi de educare a co biroul său, să stabilească de şurate de Partidul Comunist lizate de el fiind destinate ex
vin în acest an, pentru a a- muniştilor şi celorlalţi oa îndată măsurile ce se Impun Român şi Republica Socialistă portului.
a
sigura cantităţi tot mal mari meni al muncii, la creşterea ‘ pentru soluţionarea probleme România, de tovarăşul Nicolae Foto: V. ONOIU
de materii prime şi materiale rolului lor de conducător. Ele lor ridicate. Ceauşescu pe plan extern,
necesare dezvoltării economi au datoria să dezbată şl să Intr-adevăr, aşa cum au sub ceea ce a sporit continuu
ei naţionale, propăşirii conti soluţioneze, cu participarea liniat cîţiva tovarăşi, trebuie prestigiul ţării noastre în în
nue a patriei noastre socia largă a activului, a comuniş să trecem de la întocmirea a treaga lume.
liste. tilor, a tuturor oamenilor tot felul de planuri la luarea In încheierea cuvîntării sa
Judeţul Hunedoara ocupă un muncii problemele de care de de măsuri concrete, care să le, tovarăşul Virgil Trofin a
loc de prim ordin în siderur pinde bunul mers al activită ducă la rezolvarea probleme spus: „Conferinţa dumnea
gia ţării. In acest an aici ur ţii economico-sociale, să asi lor. Să apreciem munca orga voastră a dezbătut probleme
mează să se producă 372 000 gure un climat de afirmare a nelor centrale nu după numă de mare însemnătate pentru
tone fontă, 189 000 tone oţel principiului muncii şi condu rul planurilor pe care le sta dezvoltarea economică şi so Moment final pe şantierul folosit circa 1 200 000 tone aduoţiune de la Valea de de lucrări privind epurarea
şi 60 000 tone laminate finite cerii colective, a criticii şi bilesc şi al angajamentelor cială a judeţului, pentru creş lacului de acumulare de la anrocamente, acesta fiind Peşt'i pînă în oraşul Vulcan.
mai mult decît în anul trecut. autocriticii, de responsabilita pe care şi le iau în faţa co terea continuă a rolului con Valea de Peşti I S-au termi primul baraj construit în ţară Construcţiile realizate pe apelor şl regularizarea albiei
Jiului de est. In acest scop
Trebuie menţionat că aceste te faţă de îndeplinirea sarci mitetelor judeţene ci după ducător al organizaţiei jude nat lucrările la barajul de după o asemenea tehnolo acest şantier au drept scop
producţii se vor realiza fără nilor de producţie şi obşteşti. modul practic şi operativitatea ţene de partid în toate dome acumulare a apei — o con pînă în prezent s-au termi
investiţii suplimentare, prin Comitetul judeţean, organe cu care îşi onorează planurile niile de activitate. Am con strucţie imensă care uneşte gie. Conform proiectului, la- alimentarea cu apă potabi nat lucrările la staţia de e-
purare Denuţoni, s-au con
mai buna folosire a capacită le şi organizaţiile de partid şi angajamentele asumate. In vingerea că sarcinile stabilite două dealuri înalte din apro struit Şl dat în folosinţă cir
ţilor existente. Aceasta im au obligaţia să-şi perfecţi legătură cu aceasta, aş dori vor fi îndeplinite, că organi pierea masivelor Buta şi Re ca 5 km de canal colector
pune ca organele şi organiza oneze stilul şi metodele de să subliniez necesitatea ca şi zaţia judeţeană de partid Hu tezat. în zona de est a Văii Jiului,
ţiile de partid, consiliul oa muncă, să-şi sporească preo Comitetul judeţean de partid nedoara, cu bogate şi îndelun Acum, după terminarea lu iar în prezent au început lu
menilor muncii de la Centra cuparea pentru cunoaşterea să se considere într-o mai ma gate tradiţii revoluţionare, ca crărilor principale pe şantier Act fmai crările de canalizare înspre
la industrială Hunedoara să temeinică a realităţilor din re măsură angajat în soluţio re numără peste 74 000 de este linişte. Peste puţin localităţile din zona de vest
stabilească măsuri concrete viaţa economică şi socială a narea dezideratelor cu care membri, va uni şi mai strîns timp va începe umplerea ma respectiv Iscroni, Vulcan, Lu
care să asigure funcţionarea judeţului, din diferitele do este confruntat, să pună efec în jurul său clasa muncitoa relui lac construit de către peni.
instalaţiilor şi agregatelor la menii şi ramuri ale activităţii tiv umărul, împreună cu mi re, ţărănimea, intelectualita oameni în inima munţilor Vaha de Peşti In ce priveşte regulariza
întreaga capacitate, scurtarea economice şi sociale, să dea o nisterele, la rezolvarea lor. tea, toţi oamenii muncii din printr-o muncă asiduă desfă rea albiei Jiului de est, au
duratei şi îmbunătăţirea cali In ultima parte a expunerii judeţ — români, maghiari, şurată timp de mai mulţi fost terminate lucrările pe
tăţii reparaţiilor, aproviziona mai mare atenţie organizării sale, tovarăşul Virgil Trofin germani şi de alte naţionali ani. Este deci momentul să vă o lungime de circa 7 km,
aplicării hotărîrilor de partid
rea ritmică şi mai buna gos şi de stat, a propriilor hotă- s-a referit pe scurt la unele tăţi — asigurînd îndeplinirea oferim cîteva elemente carac urmînd ca în acest an să se
podărire a materiilor prime şi probleme de politică externă, şi depăşirea prevederilor pla teristice ale obiectivelor reali
termine lucrările de regula
materialelor, îmbunătăţirea ca rîri, a sarcinilor trasate de subliniind că partidul şi sta nului pe anul 1973, înfăptui zate de către constructorii cui de acumulare de la Va lă şl industrială a oraşelor rizare aferente Jiului de est.
lităţii metalului, creşterea pon conducerea partidului, să e- tul nostru aduc o contribuţie rea înai.ite de termen a actua şantierului de lucrări hidro lea de Peşti va avea o capa Uricani, Lupeni, Vulcan şi Anul acesta, an deosebit
derii oţelurilor superioare, a- xecute un control permanent activă la viaţa politică mon lului cincinal, sporind şi mai tehnice speciale Valea Jiu citate de circa 5 ..milioane Petroşani. In prezent, con de important, va fi marcat
liate şi înalt aliate, diversifi şi exigent în acest sens. dială, la dezvoltarea colaboră mult contribuţia judeţului la lui. mc de apă. Tot aici, la Va structorii au început lucră de realizări pe măsura har
carea gamei de profile şi ti- Afirmarea tot mai puterni rii şi cooperării internaţiona progresul general al ţării, la Barajul construit la Va lea de Peşti a fost construi rile pentru instalarea con nicului colectiv al şantieru
podimensiuni de laminate, în că a rolului conducător al or le, la lupta pentru destinde traducerea în viaţă a politicii lea de Peşti are o înălţime tă o staţie de tratare a apei ductelor de aducţiune de la lui de lucrări hidrotehnice
aşa fel încît să satisfacă în ganizaţiilor de partid presu re şi securitate în lume. In interne şi pxterne a partidului de 50 de metri şi o lungi cu o capacitate de 760 de Vulcan la Petroşani. din Val°a Jiului.
măsură tot mai mare cerinţele pune desfăşurarea unei inten centrul politicii externe, parti şi statului nostru, a programu me de 240 de metri. La con litri pe secundă şi s-au dat Şantierul are de executat
beneficiarilor. Conducerea cen se activităţi politico-organiza- dul şi statul nostru au situat lui de făurire a societăţii so strucţia acestei lucrări s-au în folosinţă conductele de în acest an şi un complex MIRCEA NEAGU
tralei trebuie să orienteze torice şi educative de mobili şi situează în mod statornic cialiste multilateral dezvoltate
oasi mult activitatea de con- zare şi educare rocialistă a întărire« si dezvoltarea rela în România".