Page 35 - Drumul_socialismului_1973_01
P. 35
à
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 601 ® SÎMBĂTĂ 13 IANUARIE 1973 3
s^nwBssoiosxss
J
CONFERINŢA ORGANIZAŢIEI UDEŢENE DE PARTID
Stimaţi tovarăşi delegaţi şl societăţii socialiste multilateral
invitaţi. dezvoltate. Este de datoria or
ganizaţiilor de partid, sindica
Conferinţa organizaţiei de D A R E A D E S E A M A telor, a conducerilor între
partid din judeţul nostru are prinderilor să generalizeze în
loc într-un moment de majo viitor acele iniţiative, prin a-
ră Însemnătate pentru între plicarea cărora pot contribui
gul partid, pentru întreaga la ridicarea nivelului activită
noastră naţiune socialistă. ţii de producţie sau cultural-
Sub impulsul istoricelor ho- prezentată de tovarăşul educative de masă, la dezvol
tărîri ale Congresului al tarea conştiinţei socialiste.
X-lea al P.C.R. şi Conferinţei
Naţionale a partidului, clasa Cu toate rezultatele poziti
muncitoare, ţărănimea, inte prefabricate din beton Bîrcea ; ne. De remarcat faptul că e- rea producţiei de piese de naliză a activităţii, de îmbu ve obţinute, există organizaţii
lectualitatea, toţi oamenii s-au deschis şi pus în exploa 'fectivele la total bovine în schimb pentru nevoile proprii. nătăţire a metodelor şi stilu de partid în a căror muncă
muncii participă cu abnegaţie tare minele Bărbăteni, Mestea 1972 au fost depăşite, că pen T ext prescurtat Cunoscînd că în 1973 avem politico-educativă continuă să
şi entuziasm la opera con căn, Livezenl şi Fabrica de tru prima oară în ultimii ani de înfăptuit sarcini . mari la lui de muncă, de antrenare a se manifeste rutina, improviza"
tuturor comuniştilor la rezol
ţia, tendinţa de a organiza
strucţiei socialiste, pentru a stîlpi hidraulici Vulcan ; s-au s-a realizat planul de lapte în indicatorii de eficienţă econo varea sarcinilor pentru creş
asigura înaintarea mai rapidă modernizat şi dezvoltat ex mică, se impune ca organele manifestări festiviste, în de
-a României pe calea bunăstă ploatările miniere din Valea C.A.P. la fondul de stat, iar cinilor anuale, pe trimestre şi na chimică Orăştie, Fabrica şi organizaţiile de partid, sin terea rolului conducător al or trimentul unor acţiuni concre
ganizaţiilor de partid.
rii şi civilizaţiei. Jiului, Uzina chimică Orăştie, sarcinile pentru export la a- luni, staţionarea agregatelor, de ipsos Călan, care sînt pre dicat şi U.T.C., consiliile şi co te, care să răspundă unor ce
rinţe locale.
In cei patru ani trecuţi de întreprinderea „Marmura" Si ni miale au fost depăşite. maşinilor şi instalaţiilor dato văzute cu niveluri, de produc mitetele oamenilor muncii să Ca urmare a preocupării
la precedenta conferinţă ju meria, întreprinderea de mate Rezultate bune au fost ob rită avariilor şi deranjamente ţie în 1973 şi la care stadiile acţioneze cu hotărîre încă din continue, cu răspundere, de In activitatea culturală, cu
de execuţie nu asigură res
lor, folosirea deficitară a for
întărirea numerică dar mai a-
deţeană, am fost martorii unor riale de construcţii Bîrcea, U- ţinute şl în ceea ce priveşte pectarea termenelor de pu această lună pentru reducerea les calitativă a rîndurilor or toate că s-au obţinut rezultatei
aprovizionarea populaţiei. Vo
evenimente de excepţională zina mecanică de material ru ţei de muncă şi a timpului de nere în funcţiune. substanţială a consumurilor pozitive, considerăm că aceas
însemnătate. A avut loc Con lant Simeria, întreprinderile lumul mărfurilor vîndute In lucru, ritmul lent în care se specifice în special la metal, ganizaţiilor, efectivul organi ta trebuie să aibă o sferă mal
anul 1972 a fost cu 610 mi
zaţiei judeţene se ridică în
gresul al X-lea al partidului, de industrie locală. lioane lei mai mare ca în realizează acţiunea de norma In continuare, vorbitorul a lemn, ciment, ' combustibil şi prezent la peste 74 000 mem largă de cuprindere, să vină
am aniversat o jumătate de Prin punerea în funcţiune a 1968; în 1972 faţă de 1968 re şi extinderea muncii în a- analizat situaţia din transpor energie, pentru folosirea în bri faţă de 63 400 în 1968. mai mult în întîmpinarea ce
secol de existentă a P.C.R., acestor obiective industriale şi s-au desfăcut către populaţie cord, în care se lărgeşte me turi, din comerţ şi prestările locuitorilor şi valorificarea rinţelor spirituale ale oameni
de luptă neînfricată pentru creşterea indicilor de folosi ou 1 300 tone carne mai mult, canizarea şi automatizarea de servicii, arătînd măsurile deşeurilor, pentru introducerea Comitetul judeţean, organe lor muncii. Comitetele de cul
binele şi fericirea naţiunii re a capacităţilor de produc cu 2 200 tone preparate şi proceselor de producţie. ce se cer a fi luate pentru unui regim sever do economii le şi organizaţiile de partid tură şi educaţie socialistă, or
noastre; în vara anului trecut ţie existente s-a realizat în Nivelul producţiei şl al pro îmbunătăţirea activităţii în a- la toate locurile de muncă, trebuie să se ocupe în conti ganizaţiile de masă şi obşteşti,
a avut loc Conferinţa Naţio 1972, faţă de 1968, un spor conserve de carne, 21 300 hl ductivităţii muncii a fost in ceste domenii. In legătură cu combaterea cu tărie a mani nuare de asigurarea primirii consiliile Frontului Unităţii
nală a partidului — eveniment de producţie industrială de 3,7 lapte, 550 tone ulei, 205 tone fluenţat negativ şi de unele aceste probleme, a fost subli festărilor de risipă şi neglijen în partid a acelor oameni ai Socialiste au datoria să se
ocupe cu mai multă răspunde
cu profunde rezonante şi mul miliarde lei, reprezentînd unt, 2 400 frigidere, 1 300 ma deficienţe înregistrate în folo niată necesitatea acordării u- tă. Se impun măsuri energice muncii, din toate sectoarele re de organizarea unor acti
tiple semnificaţii în dezvol 900 000 tone cărbune, 3,3 mi şini de spălat rufe, 2 800 te sirea forţei de muncă şi a nei atenţii sporite satisfacerii pentru prevenirea şi înlătura de activitate, care întrunesc vităţi bogate în conţiDut, edu
tarea societăţii româneşti, iar liarde kWh energie electrică, levizoare şl aparate de radio ; timpului de lucru. Deşi biroul nevoilor crescînde ale oameni rea imobilizărilor de resurse calităţile politice şi morale ale
anul 1972 l-am încheiat cu 89 000 tone fontă, 376 000 to s-a făcut o repartizare mai Comitetului judeţean de par lor muncii privind aprovizio materiale şi financiare, acce unui comunist. O grijă deose cative şi recreative pentru
oamenilor
liber
timpul
al
sărbătorirea unul sfert de ne oţel, 296 000 tone lamina judicioasă a fondului de mar tid a întreprins numeroase ac narea cu produse alimentare lerarea vitezei de rotaţie a bita trebuie să acordăm primi muncii.
veac de existenţă a Republi te finite, 13 000 tone fier In fă pe localităţi, s-a lărgit re ţiuni pe această linie, trebuie şi industriale, prezentarea, fondurilor de producţie şi rii în partid a femeilor mun
cii noastre — prilej de mul minereu marfă, 2 500 mc che ţeaua comercială prin con să arătăm însă că la multe în gospodărirea şi desfacerea creşterea rentabilităţii. citoare, cooperatoare şi din Pentru asigurarea moderni
tiple satisfacţii şi îndemnuri restea, 123 000 mc prefabrica struirea unor spaţii noi şi s-a treprinderi nu s-a acţionat cu fondului de marfă, diversifi In agricultură, accentul prin rîndul tineretului. zării procesului de învăţă-
spre noi înfăptuiri. te din beton şi alte produse. îmbunătăţit activitatea de de răspundere şi perseverenţă carea sortimentelor şi ridica cipal va trebui pus, în aceas In perioada analizată, pre mînt, a legării lui de viaţă,
O influenţă pozitivă asupra Peste 90 la sută din sporul servire. pentru ducerea la îndeplinire rea calităţii produselor, extin tă perioadă, pe dezvoltarea ocuparea principală a Comite de activitatea practică, au fost
activităţii organizaţiei noas producţiei industriale s-a In activitatea biroului Co a măsurilor stabilite. derea prestărilor de servicii, producţiei de cereale, a legu- tului judeţean de partid a fost organizate şi amenajate labo
tre de partid au avut-o plena realizat pe seama creşterii mitetului judeţean de părtid, In majoritatea întreprinderi îmbunătăţirea transporturilor. miculturii, pomiculturii şi zoo ridicarea rolului de conducă ratoare sau complexe de labo
rele Comitetului Central al productivităţii muncii. a Comitetului executiv al Con lor, acţiunea de normare şl Economia judeţului nostru tehniei. tor politic al organelor şi or ratoare, au fost înfiinţate a-
partidului, îndeosebi cea din siliului popular judeţean, a extindere a muncii în acord va cunoaşte şi în 1973 un După ce a subliniat unele ganizaţiilor noastre. Majorita teliere-şcoală, dotate de către
noiembrie 1971 •— ce repre Rezultatele obţinute în in- organelor municipale şl oră se desfăşoară slab, manifes- ritm susţinut de dezvoltare şi neajunsuri — existenţa unor tea comitetelor de partid şi a întreprinderi cu unelte, utilaje
zintă un moment de seamă în • dustrie şi construcţii au situat şeneşti de partid, îmbunătăţi tîndu-se chiar unele reţineri modernizare. Avem de reali producţii mici la hectar, în organizaţiilor de bază, ca re şi materiale. Subliniem însă că
îmbunătăţirea activităţii poli judeţul- Hunedoara pe locul rea condiţiilor de viaţă ale din partea conducerilor de în zat un volum de investiţii de unele unităţi, rezultate sub zultat al ajutorului ce li s-a a- unele întreprinderi şl unităţi
tico-ideologice a întregului III pe tară în 1970 şi pe locul oamenilor muncii a ocupat un treprinderi pentru generaliza 2,5 miliarde lei pentru execu posibilităţi la efectivele de a- cordat, se afirmă tot mai mult gricole nu se achită la nivelul
II în 1971, în cadrul întrece
partid şl popor — olt şi cea loc de seamă. S-a urmă rea acestui sistem. ţia lucrărilor la laminorul de nimale, în pomicultură şi la ca faotori politici de conduce cerinţelor de sarcinile privind
din noiembrie 1972 — care a rii socialiste desfăşurată şl în rit îndeaproape aproviziona De asemenea, sînt necesare sîrmă de la Combinatul side realizarea programului de îm re în toate domeniile, activita amenajarea şi dotarea atelie-
stabilit sarcini noi pentru rea cinstea Conferinţei Naţionale, rea populaţiei cu produse a- preocupări mai susţinute în rurgic Hunedoara, uzina coc- bunătăţiri funciare — vorbi tea lor organizatorică şi poli relor-şcoală, îndrumarea teh
lizarea planului cincinal îna ridicînd prestigiul organiza limentare şi bunuri de larg direcţia bunei cunoaşteri - şi sochimică, turnătoria de cilin torul a arătat că de ne tică determinînd în cea mai nică a elevilor.
inte de termen. De asemenea, ţiei noastre de partid, al tu consum; a crescut numărul respectări a normelor de dri şi centrala termoelectrică ajunsurile care îşi mai fac mare măsură obţinerea reali In învăţămîntul nostru supe
deosebit de importante pen turor comuniştilor şl oame de locuri în creşe, cămine şl securitate a muncii de către la Călan, Fabrica de ciment şi loc în agricultură vinova zărilor pe care astăzi le ra rior este necesară o mal
judeţene
portăm
nilor muncii din judeţ ; iar
conferinţei
tru activitatea noastră au fost . Consiliul popular judeţeafr a grădiniţe, s-au îmbunătăţit con fiecare salariat la locul său de var Chişcădaga, Fabrica de ip te sînt şi comitetele comuna de partid. strînsă legătură .cu viaţa, cu
numeroasele consfătuiri cu ocupat locul VI în 1970 şi lo diţiile de transport; au înce producţie — în mod deosebit sos Călan, ţesătoria de măta le de partid, consiliile practica, o mal bună utiliza
cadre de răspundere din via cul V în 1971. In perioada la put, cu unele rezultate pro în exploatările miniere, dar se. Se vor efectua lucrări pen populare care nu au făcut Comitetul judeţean s-a pre re a capacităţii tehnico-ştiin-
ta politică, economică şi so- şi în celelalte unităţi econo tru modernizarea şi dezvolta tot ce depindea de ele pentru ocupat cu răspundere de îm ţifice a acestor instituţii, pen
cial-culturală a tării. care se referă darea de sea miţătoare, lucrările pentru re rea capacităţilor de producţie conducerea, îndrumarea şi bunătăţirea componenţei orga tru soluţionarea celor mai
mă, au obţinut rezultate bu ducerea poluării atmosferei mice — pentru ^reîntîmpina- nelor de partid. Prin grija ma
In toată această perioadă, ne şl au ocupat locuri frun — îndeosebi în municipiul rea eventualelor avarii, deran în unităţile miniere, Uzina de sprijinirea unităţilor, nu au stringente probleme ale pro
conducerea partidului şi sta taşe colectivele de la Com Hunedoara, prin instalarea a jamente, accidente. Acest as utilaj minier Petroşani, Uzina rezolvat operativ problemele nifestată s-a asigurat, mai a- gresului tehnic în întreprinde
tului nostru a promovat cu con binatul siderurgic Hunedoa două electrofiltre şi înlocui pect deosebit de important chimică Orăştie, Uzina meca ridicate de unităţile agricole, les cu ocazia adunărilor şi rile miniere şi siderurgice din
conferinţelor de dări de sea
secvenţă politica de colaborare ra, Exploatarea minieră Ln- rea majorităţii locomotivelor pentru bunul mers al activi nică de material rulant şi mergînd prea mult pe linia de mă şi alegeri, o creştere calî^ judeţ.
şi pace între toate popoare peni, Trustul de construcţii şl tăţii economice, pentru apăra „Marmura" Simeria, precum şi a informa, de a sesiza, în loc tativă a acestora, sporind nu întregul sistem de educaţie
le lumii, de dezvoltare a re montaje metalurgice Hunedoa cu aburi în combinat. In pe rea sănătăţii oamenilor tre In celelalte întreprinderi in să caute soluţii, să determine mărul elementelor muncito — învăţămîntul de partid,
rioada analizată au fost con
laţiilor cu toate ţările socia ra, întreprinderea minieră struite şl date în folosinţă buie să stea în atenţia tutu dustriale. Sînt prevăzute fon rezolvări eficiente. reşti, al cadrelor care au ab şcoala, munca politică şi cul
liste, cu ţările în curs de Barza, întreprinderea de pre 17 046 apartamente din fon ror conducătorilor proceselor duri pentru construirea unui De maximă importanţă este solvit şcoli de partid şi de turală de masă, presa, cinema
dezvoltare, de întărire a uni fabricate din beton Bîrcea, durile statului şi 2 496 case de producţie, a fiecărui anga număr de 4 811 apartamente. ca, trăgînd învăţăminte din stat, asigurîndu-se o mai bu tografia, cultura fizică şi spor
tăţii ţărilor socialiste, a miş precum şi alte întreprinderi, noi din fondurile populaţiei. jat. Anul 1973 constituie pentru deficienţele ce s-au manifestat nă proporţionare între cadre tul — să fie cît mai eficient
cării comuniste şi muncito exploatări şi şantiere. Conducerea partidului a pus noi, ca dealtfel pentru întrea în privinţa fructificării depli tinere şi cele vîrstnice, cu mai îndrumat de către organiza
reşti internaţionale, a tuturor Cu rezultate pozitive a fost Salariul tarifar realizat în în faţa organelor şl organiza ga ţară, momentul hotărâtor în ne a potenţialului de produc multă experienţă. ţiile de partid, în aşa fel îneît
1972 a fost cu 20,4 1« sută
forţelor antiimperialisle, a mi încheiat anul 1972. Planul mai mare decît cel din 1968. ţiilor de partid, a consiliilor - îndeplinirea angajamentului ţie al pămîntului şi al anima ele să contribuie în măsură
litat neobosit pentru victoria producţiei globale industriale şi comitetelor oamenilor mun patriotic de a realiza planul lelor, să fie iniţiate acţiuni e- Subliniind îmbunătăţirile a- hotărâtoare la materializarea
politicii de deplină egalitate a fost depăşit cu peste 140 Vă rog să-mi permiteţi, sti cii din centrale şl întreprin cincinal înainte de termen. nergice pentru generalizarea duse în activitatea organiza obiectivelor cuprinse în pro
în drepturi, de respectare a milioane lei, iar cel al pro maţi tovarăşi, ca de la a- deri ca sarcină de maximă De aceea, sîntem datori să ne experienţei unităţilor fruntaşe, torică, darea de seamă a sub gramul educaţional al partidu
independenţei şi suveranită ducţiei marfă vîndută şi în ceastă tribună, în numele Co ■importanţă reducerea cheltu evaluăm critic preocupările în să fie mai judicios gospodări liniat şi existenţa unor ne lui nostru.
ţii naţionale, de neamestec în casată-cu- 164,5 milioane lei; mitetului judeţean de partid, -r- acest sens, să căutăm noi re te fondurile materiale şi bă ajunsuri în organizarea şi con
treburile interne, de renunţare productivitatea muncii s-a rea să adresez cele mai călduroa ielilor de producţie şi In pri-_ zerve, noi posibilităţi de a le neşti, asigurînd astfel creşte trolul îndeplinirii sarcinilor, în Stimaţi tovarăşi,
la forţă şi la ameninţarea cu se felicitări organelor şi or mul rînd a celor materiale, pune în valoare pentru ca şi rea producţiilor, a contribu disciplina de partid şi activi
forţa în relaţiile dintre state. lizat în proporţie de 101 la su ganizaţiilor de partid, tuturor sarcini de economisire a me de această dată cuvîntul co ţiei la constituirea fondului tatea de educare a comuniş Realizările pe care le ra
tă ; au fost date peste plan
tilor. Trebuie să ne ocupăm
Alături de întregul popor, 92 milioane kWh energie e- colectivelor de muncă din talului, a materialului lemnos, muniştilor hunedoreni să aibă centralizat de produse agro- portăm, ca şl neajunsurile, re
oamenii muncii din judeţul leotrică, 85 000 tone cocs, industrie, agricultură, con energiei electrice şi combus acoperire în fapte. alimentare al statului, la permanent, cu exigenţă spori flectă în bună măsură stilul
nostru îşi exprimă adeziunea 47 700 tone fontă, 35 600 tone strucţii, transporturi, din toa tibilului, a cimentului şi a Sub îndrumarea Comitetului îmbunătăţirea aprovizionării tă, de educarea comuniştilor şi metodele de muncă ale co
deplină faţă de politica in oţel, 25 600 tone laminate, te domeniile de activitate e- altor materiale. judeţean de partid, organele poDulaţiei şi ridicarea nivelu a tuturor cadrelor, să cunoaş mitetului nostru judeţean, ale
ternă şl externă a partidului produse chimice, forestiere, conomico-socială, colective ca Deşi s-au obţinut o seamă şi organizaţiile de partid, co lui de trai al cooperatorilor. tem preocupările fiecăruia în biroului şi secretariatului. Co
şi statului, sprijină prin efor materiale de construcţii şi re nu şi-au precupeţit efor de rezultate bune şi în a- mitetele oamenilor muncii din Ca o necesitate de prim ordin muncă şi societate, să-i în mitetul judeţean a aplicat cu
drumăm şi controlăm în în
turi susţinute toate măsurile altele. Ca urmare a sprijinu turile pentru transpunerea în ceastă direcţie, trebuie să a- unităţile economice au efec se impune o colaborare mai treaga lor activitate, să-i tra stricteţe în activitatea sa
şi acţiunile întreprinse în ve lui primit din partea condu viaţă a sarcinilor trasate de rătăm că la unele întreprin tuat studii şi analize în aceas rodnică între C.A.P. şi S.M.A. gem la răspundere atunci cînd principiul muncii şl conduce
derea soluţionării problemelor cerii superioare de partid şi partid şl s-au angajat ferm deri continuă să se trateze tă direcţie, au stabilit măsuri Pentru anul 1973 în judeţul săvîrşesc abateri. rii colective, în plenare şi şe
ce le ridică construcţia socia a măsurilor aplicate la ex în bătălia pentru îndeplini problemele de eficienţă eco adecvate din care o bună par nostru producţia de . cereale, Sarcini Importante s-au pus dinţe a abordat — pe baza
listă în tara noastră, întrea ploatările miniere din Valea rea cincinalului înainte de nomică „la general", prin pris te sînt în curs de aplicare. legume, plante tehnice trebuie unor studii şi investigaţii, la
ga viaţă internaţională con Jiului, în ultimul trimestru al termen. ma rezultatelor globale. Pro Din studiile făcute rezultă că să crească simţitor. De aseme în această perioadă şi în pri care au fost atraşi toţi membrii
vinţa conducerii de către par
temporană. anului trecut, şi aici planul Succesele obţinute de orga gramele întocmite de între în 34 de întreprinderi s-au nea, vor creşte substanţial e- tid a organizaţiilor de masă comitetului, precum şi o par
De la tribuna conferinţei, a fost realizat. nizaţia noastră judeţeană au prinderi pentru normarea con identificat rezerve pentru rea fectivele de animale, care vor şi obşteşti, a activităţii orga te din activul obştesc — pro
vă rog să-mi îngăduiţi să dau la bază ajutorul şi sprijinul sumurilor de materii prime şi lizarea planului cincinal îna asigura realizarea , sporurilor nelor de stat şi economice. blemele cele mai importante
glas simţămintelor noastre, In 1972 s-au livrat supli permanent acordat d condu materiale, pentru reducerea inte de termen, de la 15 zile prevăzute de livrare la fon Sub conducerea şi îndrumarea ale vieţii economice, politice
e
ale tuturor oamenilor muncii mentar la export produse în cerea superioară de partid şi consumurilor specifice, creşte pînă la un an şi 6 -luni. Din directă a organelor şi organi şi sociale, urmate de măsuri
hunedoreni, de aleasă recu valoare de 6,3 milioane lei de stat, personal de secreta rea productivităţii muncii, centralizarea cifrelor propuse dul de stat a unor cantităţi zaţiilor de partid s-au aplicat corespunzătoare. In general,
noştinţă şi stimă fată de con valută, iar pe devize libere rul general al partidului. N-au rentabilizarea producţiei nu au de aceste unităţi a rezultat o suplimentare de lapte, carne, măsurile stabilite pentru lăr putem aprecia că membrii
ducerea partidului, fată de to 10,7 milioane lei valută, Com trecut decît cîteva luni de la fost finalizate peste tot în producţie suplimentară în va lînă şi ouă. girea atribuţiilor consiliilor comitetului şi-au adus apor
varăşul Nicolae Ceauşescu, ca binatul siderurgic Hunedoara memorabila vizită de lucru cu mod corespunzător. loare de peste 1,6 miliarde lei. De asemenea, sarcini mari populare, îmbunătăţirea acti tul la munca colectivă de
re ne . este pildă înălţătoare aducîndu-şi cel mai mare a- care ne-a onorat tovarăşul In 1972 a fost alocat jude De asemenea, avem de înde vităţii sindicatelor şi organi conducere şl îndrumare a în
de muncă şi luptă, de princi port. Nicolae Ceauşescu. Sfaturile ţului nostru un important vo plinit sarcinile de onoare în ivem de înfăptuit în domeniul zaţiilor U.T.C., a consiliilor lo tregii activităţi din judeţ.
credinţate de tovarăşul Nicolae
pialitate partinică şi fermita O contribuţie însemnată la şi îndrumările date, îndemnu lum de investiţii industriale de lucru efectuate în judeţul ? îmbunătăţirilor funciare, exe cale ale Frontului Unităţii So Vorbitorul s-a oprit apoi a-
te revoluţionară, de devota obţinerea acestor rezultate au rile pe care le-am desprins şi social-culturale. Cu toate Ceauşescu cu prilejul vizitei cutării unor obiective produc cialiste. supra unor neajunsuri în ac
ment şi sacrificiu pentru cau adus-o organizaţiile de partid constituie pentru comunişti, măsurile şi eforturile depuse, tive. Cu toate rezultatele obţinu tivitatea desfăşurată de co
za partidului şi poporului. şi colectivele de la Combina pentru toţi oamenii mundi din în acest domeniu de activita nostru, de a spori producţia te, şi în aceste domenii se im mitetul judeţean, de birou şi
Tovarăşi, tul siderurgic Hunedoara, în judeţ an deosebit de valoros te continuă să se manifeste de oţel la 4 milioane tone în Va începe construcţia com pun măsuri energice pentru secretariat, subliniind necesi
împreună cu toti comuniştii, treprinderile de industrie lo program de acţiune în lupta încă neajunsuri, din care cau 1975 şi de cărbune cocsifica- plexului de 7 500 tone carne eliminarea carenţelor existen tatea îmbunătăţirii în perma
cu întregul popor, organizaţia cală Orăştie, Brad şi Hune pentru transpunerea în viată ză volumul planificat de in bil la 3 milioane tone pe an de pasăre la „Avicola" Min te şi desfăşurarea unei activi nenţă a stilului şi metodelor
judeţeană de partid Hunedoa doara, Uzina „Victoria" Că- a hotărîrilor Congresului al vestiţii n-a fost realizat decît pînă în 1980. tia, complexele de bovine de tăţi mult îmbunătăţite. de muncă, a legăturii cu or
ra participă activ la uriaşul •lan, Uzina chimică Orăştie, X-lea şi ale Conferinţei Na în proporţie de 98,3 la sută. Pentru îndeplinirea acestor la Bretea Strei şi Rîu Bărbat ganizaţiile de partid, a con
proces revoluţionar condus de Centrala minereurilor ne ţionale a partidului. Aceasta din cauza unor defi mari obiective, realizările pe Tovarăşi, trolului îndeplinirii hotărîri
partid pentru edificarea socie feroase Deva, întreprinderea Avem deosebita satisfacţie cienţe în asigurarea docu care le vom obţine în anul şi va fi dat în funcţiune com lor.
tăţii socialiste multilateral de prefabricate din béton Bîr să adresăm în numele comu mentaţiilor tehnice de execu 1973 vor avea un rol determi plexul de 60 000 capete porci In perioada la care ne re In continuare, primul secre
dezvoltate. In întreaga noas cea, întreprinderea de mate niştilor, al tuturor oamenilor ţie, a întîrzierii unor avize şi nant. Calculele făcute pe a- la Orăştie. ferim, conducerea partidului a tar al Comitetului' judeţean de
tră activitate s-a făcut simţi riale de construcţii Bîrcea, muncii hunedoreni, mulţumiri aprobări, cît şi datorită rit ceastă linie ne arată că prin In cooperativele agricole de desfăşurat o activitate deose partid a spus :
tă influenta spiritului nova Trustul de construcţii Deva le noastre călduroase, profun mului necorespunzător de lu punerea în funcţiune a unor bit de laborioasă, teoretică şi
tor, realismul şi clarviziunea şi altele. da recunoştinţă şl stimă con cru pe unele şantiere de con noi obiective Industriale şi fo producţie avem de realizat practică, pentru ridicarea mun E adevărat, sarcinile ce le
conducerii partidului în abor Atenţia acordată de comi ducerii de partid şi de stat, strucţii. losirea mai Intensivă a capa sporuri însemnate de efective; cii politico-ideologice, a învă- avem de îndeplinit în 1973 şi
darea şi soluţionarea proble tetul nostru judeţean, ca şi personal tovarăşului Nicolae La nerealizarea unor lucrări cităţilor existente vom reali creşterea producţiei acestora, ţămîntului şi culturii la nive în actualul cincinal sînt mari
melor, efectul pozitiv al mă preocuparea susţinută mani Ceauşescu, pentru grija per de investiţii a contribuit şi za în 1973 un volum de pro continuarea specializării şi lul cerinţelor actualei etape, şi de o deosebită răspundere
surilor si acţiunilor pentru festată de organele şi organi manentă ce o acordă dezvol faptul că pe unele şantiere ducţie cu 13 miliarde lei mai întreaga activitate de propa dar organizaţia noastră de par
perfecţionarea organizării şi zaţiile de partid din agricul tării judeţului nostru, propă sînt folosite incomplet utila mare decît în 1972. concentrării producţiei, gene gandă s-a desfăşurat pe baza tid, de peste 74 000 de mem
conducerii societăţii. tură şi consiliile populare, şirii multilaterale a României jele, dar şi ca urmare a fap ralizarea acordului global în programului educaţional adop bri, a dovedit de atîtea ori
Preocupîndu-se îndeaproape mobilizarea mai intensă a ţără socialiste. tului că s-au înregistrat în Pe seama redpcerii cheltuie toate sectoarele. tat de plenara C.C. al P.C.R. maturitate politică, capacita
de traducerea în viaţă a ho- nimii, mecanizatorilor şi spe In continuare, evaluînd cri târzieri la livrarea utilajelor lilor materiale, a creşterii vo Programele elaborate pri din noiembrie 1971, program te de a soluţiona probleme
lumului producţiei şi a îmbu
tărîrilor Congresului al X-lea cialiştilor au făcut ca şi pro tic, exigent, rezultatele obţi contractate, mai ales pentru nătăţirii structurii şi calităţii conceput să stea la temelia dintre cele mai dificile, înal
al P.C.R si ale Conferinţei ducţiile medii la hectar reali nute, primul secretar a rele furnalul 9 şi banda a Il-a de acesteia, beneficiile în anul vind dezvoltarea pînă în 1975 procesului de educare comu tă competenţă în conducerea
Naţionale, a preţioaselor indi zate în anul trecut să fie cu vat existenţa unor neajunsuri, aglomerare de la Combinatul 1973 vor fi cu aproape 600 mi a zootehniei, a legumicultorii nistă, de formare şi dezvoltare activităţii economice şi social-
caţii dale de tovarăşul Nicolae 412 kg grîu, 600 kg porumb, a unor importante rezerve, siderurgic Hunedoara, centra lioane lei mai mari decît în şi pomiculturii, dezbătute în a conştiinţei socialiste a ma culturale. Comuniştii, oame
Ceauşescu cu prilejul vizitei 2 480 kg cartofi mai mari faţă prin valorificarea cărora se la termoelectrică şi bateria 1972. şedinţa comună a biroului Co selor. In acest context, orga nii muncii de pe aceste me
de lucru efectuată în judeţul de 1968, ceea ce a dat posi de cocsificare de la Călan şi nele şi organizaţiile noastre leaguri — români, maghiari,
germani şl de alte naţionali
nostru, biroul Comitetului ju bilitatea depăşirii contribuţiei puteau obţine realizări mai altele. Pentru realizarea acestor mitetului judeţean de partid de partid au stabilit măsuri tăţi — angajaţi cu toate for
bune decît cele raportate.
menite să contribuie la edu
7
deţean de partid a acordat a- la fondul de stat la principa Biroul Comitetului judeţean sarcini, aşa cum s-a subliniat şi a Comitetului executiv al carea comunistă a tuturor oa
tentie perfecţionării formelor’ lele produse. In aceeaşi pe Evidenţiind rezultatele anu de partid consideră că nici la plenara C.C. al P.C.R. din Consiliului popular judeţean menilor muncii, la cunoaşterea ţele lor în întrecerea dintre
judeţele ţării, îşi exprimă şi
şi metodelor de conducere a rioadă, prin creşterea supra lui 1972. vorbitorul a arătat Ministerul Industriei Metalur noiembrie 1972, trebuie să a- şi cu padrele de bază din fundamentelor politicii interne
vieţii politice, economice, so feţei cultivate cu legume şi că sînt întreprinderi şi indi gice nu a acordat un ajutor doptăm măsuri pînă la nive C.A.P. vor trebui să-şi găseas şi externe a partidului, asigu cu acest prilej — odată cu
ciale şi culturale. In acest concentrarea culturilor pe te catori la care sarcinile stabi operativ şi eficace în rezolva lul fiecărui loc de muncă, prin rîndu-se un caracter perma angajamentul de a înfăptui
sens, un accent deosebit s-a renurile cele mai fertile, pro lite nu au fost îndeplinite. rea acestor probleme, cu toa care să se asigure valorifica că un loc principal în preocu nent, sistematic, activităţii po neabătut sarcinile ce le revin
pus pe participarea organelor ducţia de legume a fost Judeţul a rămas dator fată de te că în mai multe rînduri rea superioară a tuturor re parea organizaţiilor de partid, litice şi cultural-educative. — adeziunea lor neţărmurită
şi organizaţiilor de partid la dublată, ajungînd pe judeţ la economia naţională cu canti cadre de conducere de la mi zervelor. In fiecare unitate a consiliilor populare, organe In . învâţămintul de partid, la întreaga politică internă şi
productivă sarcinile valorice,
externă a partidului şi statu
conducerea nemijlocită a în 13 000 tone. Pentru realizări tăţi însemnate de cărbune nister au participat la anali inclusiv angajamentele, să fie lor agricole şi conducerii fie un accent mai mare tre lui nostru, recunoştinţa fier
tregii activităţi politice, eco deosebite pe această linie, net, fier în minereu marfă, zele şi comandamentele orga nominalizate integral; să se buie pus pe perfecţiona binte faţă ds permanenta gri
nomice şi social-culturale, asi- C.A.P. Dobra în anul 1971 a plumb şi cupru în concentra nizate la aceste obiective. stabilească măsuri pentru folo cărei unităţi. rea cabinetelor de ştiin
gurîndu-se astfel apropierea fost distinsă cu „Ordinul Mun te, buşteni, lemn de mină şi Deşi pe ansamblul judeţului sirea intensivă a tuturor capa ţe sociale, pe folosirea jă pe care conducerea parti
acestora de unităţile de bază cii“ clasa I. lemn pentru celuloză, placaje am realizat planul la con Stimaţi tovarăşi, mijloacelor moderne, audio dului, personal tovarăşul
economice şi teritorial-admi- Prin îmbunătăţirea repro de marmură, dale mozaieate strucţiile de locuinţe, în anul cităţilor şi suprafeţelor de vizuale, a materialelor publi Nicolae Ceauşescu, o poartă
nistrative, eliminarea paralelis ducţiei şi crearea unor condi şi alte produse. trecut nu s-au dat în folosin producţie în mod deosebit la Preocupat de realizarea în cate în presă sau difuzate prin minerilor, siderurgiştilor, ce
melor, creşterea operativităţii ţii mai bune de hrană şi în Aceste nerealizări au fost ţă 159 apartamente la Hune maşinile-unelte, cele de tăiat, cele mai bune condiţiuni a radio şi televiziune, consulta lorlalte detaşamente muncito
în rezolvarea problemelor. grijire a efectivelor de anima cauzate, în principal, de ne- doara, Ghelar şi Certej. Trus încărcat şi transportat din mi ţii operative şi răspunsuri la reşti, înfloririi industriale şi
Ansamblul de măsuri luate le, atît în întreprinderile a- asigurarea pregătirii la timp tul de construcţii şi montaje sarcinilor trasate de Congre întrebările puse de comunişti sociale a judeţului nostru.
ne linia perfecţionării forme gricole de stat cît şi în coo a producţiei, aprovizionarea metalurgice Hunedoara, mai a- nerit, de tăiere şi prelucrare sul al X-lea şi de Conferin şi ceilalţi oameni ai muncii. Ne exprimăm deplina în
lor Şi metodelor de conduce perativele agricole, producţi tehnico-materială necorespun a marmurii, precum şi mijloa ţa Naţională în domeniul in
Istoricele documente
re şi organizare a producţiei ile acestora au sporit, ceea ce zătoare, existenţa unor defi les în prima parte a anului 1972, celor de transport; să se asi dustriei, agriculturii, vieţi Congresului al X-lea şi ale credere că organizaţia jude
ale
au fost însoţite de realizări a făcut ca fondul de stat la cienţe în organizarea produc n-a asigurat condiţii cores gure exploatarea raţională, În ţeană de partid, toţi oamenii
pozitive în toate domeniile de unele produse animaliere să ţiei şi a muncii, folosirea in punzătoare de lucru în şan sociale, Comitetul judeţean de Conferinţei Naţionale, progra muncii hunedoreni, urmînd,
tierul IV. O bună perioadă s-a
activitate. Elocvente sînt re fie depăşit. Au fost construi completă a capacităţilor de lucrat într-un ritm lent, şan treţinerea şi repararea cores partid a acţionat cu perseve mul educaţional al partidului ca întotdeauna, neabătut,
zultatele obţinute în cadrul te şi date în folosinţă com producţie şi a forţei de mun tierul de locuinţe n-a fost punzătoare a grupurilor ener renţă pentru îmbunătăţirea au dat un conţinut bogat pro
judeţului Hunedoara pe linia plexe zootehnice la Simeria, getice, agregatelor siderurgice, continuă a muncii organizato pagandei noastre de partid, au înflăcărată chemare a se
industrializării, prin construi Bîrcea, Orăştie şi Mintia, ca că. Pentru unităţile miniere dotat corespunzător cu utila a maşinilor şi Instalaţiilor din cretarului general al par
rea şi punerea în funcţiune a re au dat posibilitatea orga mai trebuie adăugat faptul că je şi materiale,! cu forţa de rice şi politico-ideologice, pen determinat mutaţii calitative tidului de a realiza cincina
iinor noi obiective importante dotarea nu a ţinut pas cu muncă necesară. dotarea tuturor unităţilor, tru creşterea 'Competenţei or în conştiinţa şi comportamen lul înainte de termen, nu vor
pentru economia naţională. De nizării producţiei animaliere creşterea nivelurilor de pro Pentru a nu crea greutăţi menţinerea lor în perfectă sta ganelor şi organizaţiilor de tul oamenilor. Acest adevăr precupeţi nici un efort pen
ducţie, nu a corespuns tot
la conferinţa pentru dare de la scară industrială, cu teh în realizarea sarcinilor de re şi deplină siguranţă de partid, întărirea disciplinei şi este evidenţiat şi de numeroa
seamă şi alegeri din decem nologii moderne, de mare pro deauna condiţiilor de zăcă- producţie pe 1973, este ne funcţionare. Se cer eforturi responsabilităţii comuniştilor. tru a înfăptui exemplar hotă
brie 1968, în judeţul nostru ductivitate. Ca urmare a mă mînt, iar lucrările de deschi cesar să asigurăm recupera mai susţinute pentru generali sele şi valoroasele iniţiative rârile Congresului al X-lea şl
au fost construite şi puse în surilor luate, în ultimii 4 ani dere şi pregătiri n-au fost e- rea în cel mai scurt timp a Această concluzie s-a desprins izvorîte din frămîntările şi ale Conferinţei Naţionale, a-
funcţiune două cuptoare la efectivele de animale în I.A.S. xecutate în totalitate şl la rămînerilor în urmă din 1972. zarea schimbului II şi extinde în mod deosebit din adunările căutările colectivelor de mun dueîndu-şi în cest fel pri
oţelăria electrică, furnalul nr. au sporit cu 12,2 la sută la timp. Atragem atenţia în mod deo rea schimbului III, îndeosebi şi conferinţele pentru dare de că pentru a răspunde noilor a
9 şi banda nr. 3 de aglome bovine, 25,2 la sută la porci La înregistrarea nerealizări- sebit conducerilor unităţilor la atelierele mecanice, în sco seamă şi alegeri în organiza nosul de recunoştinţă pentru
rare de la Combinatul side ne, 24 la sută la ovine şi Uzina mecanică de material pul creşterii producţiei de au- cerinţe puse de calitatea de viaţa nouă, înfloritoare, asigu
rurgic Hunedoara, Termocen 155,9 la sută la păsări, iar în lor de plan a contribuit şi e- rulant şi „Marmura" Simeria, ţiile de partid, care au consti producător şi proprietar, de rată de politica partidului
trala Deva, întreprinderea de C.A.P. cu 13 la sută la bovi şalonarea defectuoasă a sar- Uzina „Victoria" Gălan, Uzi toutilare, asimilarea şi spori- tuit un prilej de temeinică a- constructor şi beneficiar al nostru.