Page 39 - Drumul_socialismului_1973_01
P. 39
sxmmsae&mmatmBsaBmssammam
DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 602 • DUMINICĂ 14 IANUARIE 1973
gSBKgB^aSOTSBSSRBSCHBKSBBWSflöHW
P
J
D
CONFERINŢA UDEŢEANĂ E ARTI
(Urmare din pag. a 2-a) In domeniul activităţii de Tovarăşul Vichente Bălan fi posibilă prin luarea unor vorbitoarea susţinea necesita cît şi ca mijloc de orientare
educare a tineretului, vorbito a subliniat că sarcinile pe măsuri eficiente de folosire a tea instituirii unui atestat de pentru alegerea viitoarei pro
grijă a unei atitudini înain rul a sublmiat^necesitatea ca, 1973 sînt mult sporite faţă de forţei de muncă şi a timpului DAVID LAZAR
tate fată de muncă, a lichi în cadrul măsurilor şi acţiu 1972, dar că ele sînt pe de de lucru, de utilizarea inten calificare, important, atît pen fesiuni, ori pentru obţinerea
dării oricăror tendinţe de pa nilor întreprinse, să se acorde plin realizabile, că există cer sivă a fondurilor fixe, a ma tru stimularea elevilor în în priorităţii la angajarea în
razitism, atît din mentalitatea importanţa cuvenită tuturor titudinea de a fi şi depăşite şinilor şi utilajelor, valorifica suşirea meseriei, în obţinerea producţie după absolvirea secretar al Comitetului judeţean
tinerilor cit şi a unor părinţi, momentelor de seamă din la nivelul lor maximal, la fi rea superioară a materiilor unor performanţe în muncă, şcolii.
necesitatea încadrării în pro viata tinerilor: căsătoria, ple nele Iui 1973 preconizîndu-se prime şi materialelor, redu Hunedoara al P.C.R.
ducţie a tuturor absolvenţilor de carea în armată, încadrarea în a se realiza o producţie su cerea consumurilor specifice,
diferite şcoli. La fel, vorbito producţie etc. Acestor eveni plimentară de 100 milioane introducerea unor maşini mo
rul sublinia valoarea orientă mente trebuie să li se confere lei. derne în procesele de fabri
rii tinerilor spre meserii u- mai multă valoare educativă — In urma analizelor şi caţie, a unor noi tehnologii GHEORGHE VASIU Una din premisele esenţia product'ei, îmbunătăţirea con
tile, necesare judeţului nos de către toate organele în studiilor făcute — a continuat de lucru. le pentru ca organizaţiile de tinuă a tehnologiilor de fa
tru. drept. vorbitorul — în industria lo Este angajamentul nostru partid să-şi exercite cu suc bricaţie şi a calităţii produ
cală planul cincinal va fi rea la Conferinţa judeţeană de prim-secretar aî Comitetului municipal ces rolul de conducător poli selor, valorificarea superioa
lizat în 4 ani, 5 luni şi 18 zi partid, este hotărîrea tuturor de partid Hunedoara tic şi să asigure materializa ră a materiilor prime şi a
le, în gospodăria comunală —■ colectivelor din consiliile rea hotărîrilor, a măsurilor materialelor reducerea chel
DRÄQAN ZEMO în 4 ani şi 2 luni, iar la lu populare ale judeţului Hune stabilite o constituie activita tuielilor materiale, creşterea
doara şi din unităţile aparţi
crările de conslructii-montaj
— în 3 ani şi 10 luni, Respec nătoare, pentru realizarea cin Congresul al X-lea, Confe tea ideologică, ridicarea nive productivităţii muncii, întări
lului general al cunoaşterii şi
rea disciplinei, folosirea efi
re o conducere compelentă şi
strungar la Atelierele tarea acestor angajamente va cinalului înainte de termen. rinţa Naţională au pus în fa să exercite un control de educaţia socialistă a maselor, cientă a timpului de lucru,
centrale Crişcior ta organizaţiilor de partid partid eficient asupra modu aşezarea relaţiilor din socie cultivarea marilor valori etice
sarcini de mare răspundere în lui de îndeplinire a sarcinilor tatea noastră pe baza princi şi spirituale ale socialismului.
domeniul economic, politic economice, politice şi socia piilor eticii şi echităţii socia Rezultalele, influenta şi eli-
VICTOR PETROESC şi cultural-educativ. îndepli le ce ne stau în fată. Unele liste şi comuniste. cienta muncii în acest impor
nirea acestor sarcini deose Pornind de la aceste cerin tant domeniu de activitate pu
La începutul cuvîntului său, lor din judeţul Hunedoara ca bit de complexe, la un nivel organizaţii de partid, cum ţe obiective, avînd călăuză teau fi mai bune, dacă nu s-ar
vorbitorul s-a referit la mo Centrala minereurilor nefe maistru principal, secretarul comitetului de calitativ superior, impune ca sînt cele de la E,M, Glrelar, hotărîrile Congresului al X- fi manifestat o seamă de ne
dul cum au fost traduse în roase Deva şi Ministerul Mi o cerinţă vitală creşterea ro cooperaţia meşteşugărească, lea, ale Conferinţei Naţionale ajunsuri, criticate dealtfel şi
fapt, în cadrul Atelierelor cen nelor, Petrolului şi Geologiei partid al O.S.M. 2 din cadrul C.S. Hunedoara lului conducător al organelor I.T.A., sectoarele energetic şi şi programul educational ela în darea de seamă. Printre
trale Crişcior, sarcinile izvo- să urgenteze finalizarea stu şi organizaţiilor de partid. de transport de la C.S.H., de borat de plenara C.C. al cauzele care au determinat a-
pe unele şantiere aie
rîte din documentele Confe diilor tehnico-economice pri T.C.M.M. Hunedoara, sănălate P.C.R. din noiembrie 1971, Co ceste neajunsuri aş menţio
rinţei Naţionale a partidului vind lărgirea capacităţilor de După ce a relevat preocu mitetul judeţean, biroul său, na faptul că nu s-a acţionat
din anul trecut, ale plenarei producţie ale unităţii, care ar 1 Conferinţa organizaţiei ju luat toate măsurile menite să pările organizaţiei municipale şi allele, nu sînt suficient de au orientat eforturile orga peste tot în mod hotărît
C.C. al P.C.R. din noiembrie crea posibilitatea ca în viitor deţene de partid constituie conducă la realizarea cu suc Hunedoara pentru întărirea operative şi receptive în în pentru înfăptuirea măsurilor
1972. să fie mult lărgită gama pro cel mai important eveniment ces a planului ce ne revine. rîndurilor partidului şi perfec deplinirea întocmai a sarcini nelor şi organizaţiilor de par stabilite, nu s-au finalizat
tid, de masă şi obşteşti, in-
ţionarea stilului de muncă,
lor ce le revin. In cadrul a-
Oînd am fost ales delegat duselor. In acest fel vor e- al vieţii politice judeţene, Dealtfel, modul în care am vorbitorul a spus : Pornind de restor organizaţii, deşi se stitutiiloi de cultură şi artă, toate acţiunile, nu s-au gene
— arăta vorbitorul — am pri xista Şi premise pentru reali fiind chemată să facă o ana păşit la treabă în primele zile la cerinţa fundamentală că stabilesc măsuri corespunză învătămînt şi presă, spre ridi ralizat iniţiativele şi meto
mit mandatul să raportez zarea unor livrări la export. liză partinică profundă asupra arată că sîntem pe făgaşul asigurarea creşterii roiului carea activităţii pe tărîmul for dele valoroase acolo unde ele
conferinţei că întreaga noas Referindu-se în continuare activităţii comuniştilor, a tu cel bun şi că oţelarii noştri conducător al organizaţiilor toare, aplicarea qrestora nu mării şi dezvoltării conştiinţei îşi puieau dovedi eficienţa.
tră activitate fost şi este la sarcinile de producţie din turor oamenilor muncii din sînt hotărîţi să-şi facă cu de partid depinde în mare se urmăreşte cu insistenţă, socialiste a oamenilor, spre In anu) pe care l-am înce
a
pusă în slujba realizării cin actualul cincinal, vorbitorul a judeţ. Ea are loc în condiţi cinste datoria faţă de partid, ceea ce- face ca neajunsurile creşterea contribuţiei muncii put, precum şi în următorii,
cinalului înainte de termen, arătat că Ministerul Minelor, ile cînd se desfăşoară o ac fată de patrie. măsură de nivelul de pregă să continue pînă Ia noi ana politice şi cultural-educative, organizaţia noastră judeţeană
dezvoltării în continuare a .Petrolului şi. Geologiei tre tivitate densă, clocotitoare Aş vrea să subliniez două tire politico-ideologică, pro lize, după care iarăşi se a- a ştiinţei si învătămîntului la se confruntă cu sarcini deo
fesională şi de cultură gene
capacităţii de producţie a u- buie să definitiveze cît mai pentru îndeplinirea sarcinilor din greutăţile pe care le mai rală a activului de partid, a doptă măsuri. realizarea sarcinilor economi sebit de importante şi com
nităţii noastre, îmbunătăţirii urgent problema preluării li actualului cincinal înainte de întîmpinăm. Este vorba des tuturor comuniştilor, ne-am Maturitatea şi spiritul de ce ale judeţului. plexe, pentru a căror rezol
continue a calităţii pieselor şi niei tehnologice pentru vago- termen. pre fierul vechi şi calitatea răspundere cu care comuniş vare, un rol crescînd şi de
a utilajelor pe care le reali netii de mină, pentru a exis Colectivul de oţelari din unor produse refractare pe ocupat în primul rînd de pre tii. toti oamenii muncii Inine- In perioada care a trecut mare răspundere revine şi ac
zăm. In anul trecut am ob ta posibilitatea realizării din combinatul siderurgic, compo gătirea temeinică a secretari doveni au dezbătut proiectul de la elaborarea programului tivităţii de propagandă, politi
ţinut rezultate bune, produc timp a condiţiilor de trecere nent de seamă al marii fa care le primim de la Alba lor de partid, de desfăşurarea de norme ale vieţii şi muncii partidului de educaţie socia ce şi culturale, învătămîntu-
ţia globală am realizat-o în la fabricaţia de serie. milii muncitoreşti hunedorene, Iulia. Consider că trebuie in în bune conditiund a forme comuniştilor, ale eticii şi e- listă, în amplele acţiuni or lui, ştiinţei, muncii ideologi
procent de 106,8 la sută iar Realizările din anul 1973, a ganizate. în întîmpinarea Con- ce în general.
producţia marfă de 101,1 la spus vorbitorul, vor fi cu forintei Naţionale şi a ani
sută. De asemenea, am asimi 750 000 lei mai mari decît versării unui sfert de veac de Trebuie acţionat ferm pentru
lat 29 repere noi pentru per sarcinile planificate, iar be la proclamarea Republicii, în cunoaşterea temeinică a rea
foratoare, 38 repere pentru neficiile cu 390 000 lei. In a- climatul efervescent creat de lităţilor şi problemelor spe
maşina de încărcat, piese cest fe] considerăm că vom chemarea secretarului general cifice fiecărui colectiv de
care înainte se importau. asigura realizarea angajamen al partidului pentru realizarea muncă, pentru coordona
In continuare, vorbitorul a tului de a îndeplini cincinalul înainte de termen a planului rea tuturor forţelor edu
propus în forumul comunişti în 4 ani şi 5 luni. cincinal, au apărut şi apar noi cative spre acţiuni concre
te, înteiegînd că în acest fel
elemente politice, o mare bo putem ce] mai bine contribui
găţie de initiative şi acţiuni, Ia realizarea sarcinilor econo
născute din frămîntările co mice, dezvoltarea conştiinţei
ILEANA BÎRŢAN lectivelor de muncă, din cău socialiste, afirmarea în viată
tările permanente ale comu a principiilor eticii şi echităţii
niştilor, ale organizaţiilor de socialiste. In acest sens o
preşedinta Comitetului partid. coordonată de bază a activi
judeţean al femeilor Dintre iniţiativele care se tăţii ideologice-educative, a
detaşează, prin larga aplica legăturii cu masele, trebuie să
bilitate sau prin mplicatiile fie dialogul permanent între
;
deosebite pe care le au în membrii organelor de partid
Cele aproape 250 000 de fe de continua îmbunătăţire a domeniul economic sau for- şi oamenii muncii.
mei salariate, tărănci coope condiţiilor de muncă şi uşu mativ-educativ, şi care răs O latură esenţială a vieţii
ratoare, intelectuale, casnice rarea muncii casnice, cît şi pund chemării adresate de to de partid, a muncii educative
din judeţul nostru se strădu de promovarea acestora în varăşul Nicolae Ceauşescu, este activitatea pentru întă
iesc ca, prin întreaga lor ac toate sectoarele de activitate, întregului popor „Mai iute, rirea disciplinei, a combativi
tivitate, să fie la nivelul exi biroul Comitetului judeţean mai bine, mai eficient!“, do tăţii, a creării opiniei de ma
genţelor formulate de condu de partid a analizat, în sep resc să evidenţiez: „Po ma să faţă de manifestările re
cerea partidului în ceea ce tembrie trecut, modul în care gistralele econonroi naţionale, trograde. Trebuie să facem
priveşte creşterea continuă a organele şi organizaţiile de metal mai mult, cu înalte per mai mult pentru aplicarea în
rolului şi locului femeii în ac partid asigură rezolvarea a- formanţe calitative", „In fie viaţă a indicaţiei date de to
tivitatea politică, economico- cestor majore probleme. Mă care abataj frontal, fiecare varăşul Nicolae Ceauşescu
socială şi obştească. surile stabilite atunci, rare brigadă să realizeze lunar privind organizarea timpului
Aceste afirmaţii le susţinem sînt în curs de materializa liber al oamenilor muncii. Se
prin rezultatele obţinute de re, ne dan convingerea că două cicluri complete în impune ca în cadrul activită
colective de muncă, cum sint multe din neajunsurile exis plus", „Toată fonta peste plan ţilor cultural-educative şi
cele de la F.F.A. „Vîscoza" tente îşi vor găsi rezolvarea. Lucrările Conferinţei organizaţiei judeţene de partid s-au caracterizat prjntr-un interes deosebit faţă de materialele pre cu cocs economisit", „La pu sportive să cuprindem întreaga
Lupeni, Uzina chimică şi Fa Există preocupare din par zentate şi problemele ridicate Sn dezbateri, prin sobrietate şi responsabilitate. In fotografic: Aspect din timpul lucrărilor. pitrul de comandă — conşti masă de salariaţi, familiile a-
brica „Vidra" Orăştje, fabri tea unor unităţi economice Foto: VIItGIL ONOIU inţă socialistă", „Brigada de cestora, să folosim mai bine
cile de conserve din Deva şi şi instituţii privind promova producţie şi educaţie", „Fie baza, cultural-recreativă, fru
Haţeg, ale căror colective de rea femeilor. Se pot da exem care intelectual să susţină cel museţile naturii.
muncă sînt formate în majo ple de la Direcţia generală a- puţin o acţiune cultural-edu- Avem, desigur, de adus îm
ritate de femei. De asemenea, gricolă şi Uniunea judeţeană a încheiat anul doi al cinci tervenit de urgentă pentru lor organizate în întreprin chitătii socialiste — a relevat cat.ivă pe săptămînă", „In bunătăţiri şi în domeniul in-
sectoare întregi, ce cuprind a cooperativelor agricole de nalului dînd peste prevederi reglementarea lor, pentru a deri, pe baza Legii nr. 2/1970, în continuare vorbitorul —. muncă, familie, societate — structiv-educativ, în şcolile de
în mare parte mină de lucru producţie, unităţile comercia le planului de producţie mai nu impieta asupra realizării în vederea ridicării cunoştin este a mărturie a hotărîrii cu conştiinţă socialistă, demnita toate gradele, în munca de
feminină, ca cele din comerţ, le, unele şcoli. Combinatul si bine de 30 000 tone oţel, obti- producţiei sporite de otel ce ţelor profesionale ale munci care ei au păşit in noul an te, onoare", şi altele, initia educare a tineretului, precum
prestări de servicii, sănătate, derurgic Hunedoara şi altele. nînd economii la preţul de trebuie ^ă o dăm. torilor. invătămîntul de par de a nu precupeţi nici un e-
învătămînt şi cultură, desfă Una din problemele actua cost în valoare de 18 000 000 Inlr-o altă ordine de idei tid, propaganda prin confe fort pentru a traduce în fap, tive care vizează îndeosebi şi în celelalte sectoare ale
şoară zi de zi o activitate pli le o constituie încadrarea în lei. aş vrea să mă refer la nece rinţe, munca politică şi cul- te sarcinile stabilite de Ple ridicarea nivelului tehnic al muncii ideologice.
nă de dăruire. Aceeaşi apre muncă a femeilor şi asta nu Pentru acest an hotărîtor, sitatea urgentării lucrărilor de tural-educativă de masă sînt nara C.C. al P.C.R. din 30—21
ciere o avem şi la adresa ţă- pentru că n-ar exista pre am preluat sarcini sporite, de montare a electrofiltrelor la orientate în direcţia creării noiembrie 1972. Ne dăm sea
răncilor cooperatoare care, şi ocupare, ci ca urmare a spe importantă cardinală pentru cuptoarele de 400 tone, la ne unui spirit revoluţionar, de ma că sarcinile ce nu revin
în toamna trecută, cu toate cificului judeţului nostru în îndeplinirea prevederilor cin cesitatea soluţionării unor me dăruire la membrii de partid, sînt mobilizatoare şi că nu BRÎNCOVEANU POGEA
Vitregiile eh au dus greul care locurile de muncă pen cinalului înainte de termen. tode de captare a prafului, la toti oamenii muncii. măr prin folosirea judicioasă
muncii în cooperativele' agri tru femei sînt limitate. De a- Intîln irile din toamna anului amenajarea cu mai multă ope Măsurile pe care le-am în a mijloacelor materiale şi u*
cole de producţie ale jude ceea, apreciem măsurile luate trecut cu conducătorul nostru treprins pe linia creşterii ro mane de care dispunem, prin preşedintele Consiliului judeţean
ţului, Faptul că, numai anul de biroul Comitetului jude rativitate a unor spatii de a- lului de conducător politic al îmbunătăţirea continuă a
trecut, au fost angajate în ţean de ¡partid privind dezvol iubit, secretarul general al grement în jurul municipiu organelor şi organizaţiilor de muncii organizatorice, politi al sindicatelor
muncă peste 4 000 femei de tarea unor activităţi în coo partidului, tovarăşul Nicolae lui, care ar putea oferi hune- partid se materializează în ce şi economice de către or
notă dorinţa acestora de a peraţia meşteşugărească, in Ceauşescu, au fost deosebit dorenilor largi posibilităţi de realizarea, de către minerii ganele şi organizaţiile de
contribui efectiv la desăvirşi- dustria locală şi în alte ra de rodnice şi fructuoase. Cu de la E.M. Teliuc (mina cen partid şi ceilalţi factori (vor
rea operei de edificare a so muri, precum şi intervenţiile destindere după orele de pro trală), de către cocsari, furna- bitorul a adresat critici în Faptul că judeţul Hunedoa spiritul eticii şi echităţii so
cietăţii socialiste multilateral făcute pentru crearea unor acest prilej am desprins cu ducţie, refacerea forţei de lişti, oţelari, laminatorişti şi dreptăţite neajunsurilor din ra a fost clasat, pentru acti cialiste, al atitudinii înaintate
dezvoltate. noi unităţi de industrie uşoa şi mai multă claritate rolul muncă alţi oameni ai muncii din activitatea Ministerului Mine vitatea din primul an al cin faţă de muncă, faţă de avutul
Avînd în vedere indicaţiile ră, cu activitate specifică fe primordial al metalului în di Ca întotdeauna, oţelarii hu- . municipiu, a sarcinilor eco lor, Petrolului şi Geologiei şi cinalului, pe locul II pe ţară
conducerii superioare de par meilor. Socot că acest efort, namica dezvoltării României nomice la un nivel superior a altor organe centrale), vom în întrecerea socialistă şi că obştesc, la ridicarea nivelu
lui de cunoştinţe t'ehnico-pro-
tid şi necesitatea de a rezol privind promovarea şi înca nedoreni asigură conducerea şi cu o eficienţă sporită. putea să Ie realizăm şi să a- mai multe întraprindori din fesionale şi de cultură gene
va eficient unele probleme drarea femeilor, va trebui socialiste, necesitatea strin partidului nostru că vor mun durem un aport sporit la în judeţ s-au situat pe primele rală a salariaţilor. Cu toate
legate de integrarea socio- susţinut de toti factorii care gentă de a diversifica produc ci cu şi mai multă abnegaţie Nu am reuşit însă — arăta locuri în c.adru) ramurilor de acestea, trebuie să arătăm că
profesională a femeilor, de sint chemaţi Să contribuie la ţia de metal, de a fabrica o- şi dăruire pentru a traduce vorbitorul — ca fiecare or deplinirea actualului cincinal producţie, dovedeşte că orga î.n activitatea unor colective
pregătirea şi calificarea lor, materializarea lui. ganizaţie de partid să asigu- înainte de termen,
teluri cu înalte calităţi fizico- în fapte cuvîntul partidului, nizaţia judeţeană de partid a de muncă, a unor organiza
mecanice. că vor fi acelaşi detaşament condus cu competentă activi ţii sindicale, s-au manifestat
tatea politică şi economică a şi se manifestă o serie de ne
Pentru acest an, în care de bază al clasei noastre judeţului şi a muncit cu răs ajunsuri. Mai sînt cazuri cînd
VICHENTE BĂLAN oţelarii hunedoreni au de sus muncitoare, că îşi vor face pe IUE ANDREI pundere p’enlru realizarea în unele unităţi economice
ţinut un greu examen, orga deplin şi cu toată răspunde sarcinilor ce i-au fost încre numărul absentelor nemotiva
nizaţia noastră de partid a rea datoria. dinţate. te se menţine ridicat, abate
prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv furnalist, secretarul comitetului de partid O importantă deosebită teo rile de la disciplina tehnolo
retică şi practică pentru acti gică, stagnările, deranjamen
al Consiliului popular judeţean de la sectorul furnale al U.V. Călan vitatea sindicatelor o are a- tele în funcţionarea instala
naliza făcută de plenara C.C. ţiilor şi agregatelor, repara
MARIA MITROFAN al P.C.R. din februarie 1971, ţiile de slabă calitate, influ
concluziile tovarăşului Nicolae enţează negativ desfăşurarea
La începutul cuvîntului său, rea serviciilor oare au direc Obiectivele mobilizatoare anul 1973 — an hotărîtor în Ceauşescu cu privire la lo procesului de producţie —
vorbitorul a subliniat impor tă legătură cu publicul. profesoară, directoarea Şcolii prevăzute în documentele realizarea cincinalului înainte cul şi rolul sindicatelor în e- stări de lucruri fată de care
tanta istorică a hotărîrilor Apoi vorbitorul a relevat generale nr. 4 Deva Congresului al X-lea, Confe de termen. In acest scop au tapa actuală. In lumina aces organele şi organizaţiile sin
Congresului al X-lea şi ale preocuparea Consiliului popu rinţei Naţionale şi plenarei fost luate măsuri pentru mai tor documente şl sindicatele dicale n-au acţionai cu sufi
Conferinţei Naţionale a parti lar judeţean privind dezvol C.C. al P.C.R. din noiembrie buna organizare a muncii în din întreprinderile judeţului cientă operativitate şi efici
dului, modul exemplar în oare tarea şi sistematizarea locali anul trecut, constituie pentru toate compartimentele de ac s-au integrat mai deplin în entă.
sînt transpuse în viată, a re tăţilor rurale şi urbane, aşa comunişti pentru întreg co tivitate, asigurarea stocurilor activitatea creatoare a oame Sarcinile de plan pe anul
levat stima Şi admiraţia de cum s-a subliniat la conferin In cuvîntul său, vorbitoa tîmplărie, 3 ateliere de elec necesare de materii prime şi nilor muncii, miilitînd pentru 1973 sînt mobilizatoare şi
-care se bucură ţara noastră ţele naţionale din 1967 şi 1972 rea s-a referit la cîteva as trotehnică, 9 ateliere de croi lectivul sectorului furnale, aplicarea în viaţă a politicii pentru îndeplinirea lor şe im
în lume datorită politicii sale ' ale partidului nostru, a făcut pecte legate de învăţâmintul torie, artizanat şi ţesături şi ghidul activităţii lor de zi cu materiale şi eşalonarea produc partidului şi statului, pentru pune luarea unor măsuri care
interne şi externe promova cunoscute rezultatele bune modern, de pregătirea tinere un atelier de tipografie. S-au zi. Toate strădaniile şi efor ţiei. Ţoţi oamenii cunosc în atragerea oamenilor muncii la să asigure o mai deplină va
tă cu strălucire de secretarul obţinute de municipiul Hune tului şcolar pentru muncă şi creat astfel 10 profiluri de a- turile noastre sînt canalizate mod precis cîtă fontă trebuie conducerea şi buna gospodă lorificare a rezervelor exis
general al partidului, tovară doara şi de oraşul Vulcan în viaţă, în lumina sarcinilor teliere, de meserii, în timp ce să producă în fiecare zi, pe rire a întreprinderilor. tente, folosirea integrală a
şul Nicolae Ceauş'esou, a re întrecerea centru înfrumuse cristalizate în documentele în judeţul nostru sînt în jur spre realizarea cu succes a In această perioadă, în pre capacităţilor de producţie, a
marcat activitatea Comitetului ţarea şi gospodărirea locali Conferinţei Naţionale a parti de 200 de profesiuni. fată, sarcinilor prevăzute pentru fiecare schimb şi la fiecare ocupările organelor şi orga forţei de muncă, organizarea
mobilizatoare
sarcini
dului,
judeţean de partid din ulti tăţilor. pentru toate formele de în- deci, cît de acută este pro anul 1973 şi următorii, pentru furnal, Acţionînd şub deviza nizaţiilor sindicale şi-a făcut mai bună a producţiei şi a
a
mii patru ani —- perioadă la Ponderea industriei locale văţămînt. Se aprecia faptul blema diversificării activităţii îndeplinirea cincinalului îna „Şă producem m ' mult, mai loc mai mult soluţionarea muncii, asigurarea calificării
atelierelor-şcoală, şi mai cu
care s-a referit darea de a crescut considerabil pe an că, prin grija permanentă a seamă a atelierelor pentru fe inte de termen. bun şi mai ieftin", ne-am problemelor majore de pro şi creşterii nivelului de pre
ducţie. In acest sens, s-a a-
seamă. samblul judeţului. S-au folo comitetelor judeţean şi mu te care, pînă acum, au fost Munca politică şi organiza propus ca anul acesta să re cordat mai multă atenţie va gătire a cadrelor.
Consiliile populare, comite sit în mai mare măsură fon nicipal de partid, în munici deprinse să lucreze doar cu lorificării concluziilor şi pro Pentru ca ele să fie reali
tele lor executive şi unităţile durile de mică mecanizare, piul Deva s-au obţinut rezul acul şi aţa, Cred că, în a- torică desfăşurată do organi ducem consumul de cocs cu punerilor desprinse din adu zate integral, în termen Şi de
bună calitate — aşa cum a
subordonate au primit spri realizjndu-se, în 1972, rnaşini, tate bune, în special în pri ceastă direcţie, un sprijin zaţiile de partid, d către 1 kg pe tona de fontă, să nările grupelor sindicale, djn indicat tovarăşul Nicolae
e
jin concret şi o îndrumare utilaje şi instalaţii pentru vinţa extinderii reţelei şco preţios ana putea obţine şi comunişti, se concretizează în mărim productivitatea muncii consfătuiri, din schimburile de Ceauşescu la plenara C.C. al
permanentă pentru îmbunătă autodotarea întreprinderilor în lare, a amenajării şi dotării din partea întreprinderilor. îndeplinirea şi depăşirea pla cu 630 lei pe salariat şi să experienţă, din consultarea cu P.C.R. din 20—21 noiembrie
ţirea activităţii lor, pentru valoare de peste 4 milioane atelierelor-şcoală, asigurării Acestea nu trebuie să-şi con regularitate a oamenilor mun 1972 —va trebui ca toate or
dezvoltarea economiei locale lei. Livrările la fondul pieţei unor adevărate relaţii de pa sidere activitatea cu şcoala nului de producţie pe 1972, elaborăm peste plan 1 000 tone cii. Merită a fi evidenţiate ganele şi organizaţiile sindi
şi participarea maselor de ce au fost depăşite cu miai mult tronare a afelierelor-şcoală de încheiată o diată cu rezolva an în care s-au dat peste plan fontă cu cocs economisit. iniţiativele siderurgiştilor hu cale să-şi conjuge eforturile
tăţeni ta conducerea treburi de 1200 000 lei, sarcinile de către unităţile economice. Cît rea unor probleme materiale, 2 340 tone fontă şi Stau eco Vom face totul — spunea nedoreni, pe care sindicatele mai mull decît pînă acum, să
lor de stat şi obşteşti, pentru plan la export fiind, de ase priveşte profilul atelierelor cuprinse în convenţiile de nomisit 3 220 tone cocs. Toată vorbitorul — pentru ca în 3- le-au sprijinit şi caţe au mobilizeze mai energic colec
satisfacerea tot mai bună a menea, realizate şi depăşite. înfiinţate, diversificarea acti condus la obţinerea de impor tivele de muncă, să se pre
nevoilor materiale şi spiri Vorbitorul a exemplificat vităţii, lărgirea gamei de me patronare şi numai cu şcolile fonta dată peste plan s-a ela cest an să obţinem realizări tante economii de cocs şi me ocupe în mod mai susţinut de
tuale ale oamenilor muncii cu o serie de succese obţi serii în funcţie de necesită pe care le patronează, ci e borat cu cocs economisit, iar şi mai bune în toate dome tal. De asemenea, prin îmbu asigurarea salariaţilor unor
de la oraşe şi sate, O pro nute de întreprinderile de in ţile economice ale judeţului, necesar oa cei doi factori răs indicele de utilizare a agre niile de activitate. In conti nătăţirea activităţii de inova condiţii optime de muncă şi
blemă majoră a activităţii dustrie locală din Bvad, Orăş- se sublinia importanta unor punzători de pregătirea ele gatelor a crescut cu 30 kg nuare vorbitorul a făcut pro ţii, numai în ultimii doi ani de viaţă.
noastre o constituie perfec tie, Hunedoara, Dova, dar a preocupări susţinute şi în puneri pentru îmbunătăţirea s-au obţinut economii în va Avem deplina certitudine
ţionarea în continuare a me relevat că există încă largi continuare. „Necesitatea re vilor pentru viată să-şi per fontă pe mc volum util şi zi loare de aproape 90 milioa că hotărîrile adoptate de
todelor de muncă şi dezvolta posibilităţi pentru îmbunătă zolvării acestei probleme re fecteze un complex de activi fată de 1971. calităţii calcarului, o condiţie ne lei, Conferinţa organizaţiei jude
rea spiritului de iniţiativă în ţirea acestei activităţi, pentru iese foarte clar dînd doar un tăţi pare, în final, să stimu Activitatea comitetului de esenţială în reducerea consu Prin activitatea politico- ţene de partid vor fi înfăp
activitatea consiliilor popu valorificarea resurselor loca singur exemplu : la şcolile leze dorinţa elevilor de a lu partid, a cadrelor tehnice este mului de cocs pe tona de ideologică şi oultural-educati- tuite, că se vor depune efor
le pe un plan superior, pen acum orientată pentru asigu fontă, precum şi privind lua vă desfăşurată, sindicatele au turi stăruitoare pentru reali?
lare, respectarea cu stricteţe din municipiul nostru avem cra în unitatea respectivă".
tru asimilarea de noi produ rarea condiţiilor îndeplinirii rea de măsuri pentru comba contribuit la dezvoltarea con zarea înainte de termen a
a principiului muncii şi con se Şi diversificarea prestaţii 6 ateliere de lăcătuşerie şi In privinţa finalizării actri în mod exemplar a prevede terea poluării atmosferei • în ştiinţei socialiste a oamenilor sarcinilor de plan pe acest
ducerii colective, îmbunătăţi lor către populaţie. mecanică fină, 4 ateliere de vităţii practice - productiva, rilor planului de producţie pe oraşul Călan. muncii, la educarea lor In an şi cincinalului.
a