Page 42 - Drumul_socialismului_1973_01

BHiaBwaaEütg«»a^
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 603 • MARTI 16 IANUARIE 1973

an hotaritor in realizarea cincinalului înainte de termen
AMPLĂ ACŢIUNE P1M CttŞHtEA BECII«

SPORIREA muioil ANIMALIERI

Pentru îndeplinirea sarci­
terea efectivelor de anima­
Furnalul nr. 9 de la nilor ce revin comunei din le. Ţinlnd seama de tradi­ cea stă activitate se desfă­ bovine, cu peste 800 de mii
la porcine şi circa 400 mii
şoară sub conducerea direc­
f ADUNĂRILE 6ENERALE Programul naţional de dez­ ţia şi experienţa locuitorilor tă a organizaţiilor de par­ la ovine. Comitetul de par­
tid şl consiliul popular, t'-
tid din sate. Numai în 1972
din satele comunei noastre,
voltare a zootehniei şi spo­
C.S. Hunedoara rirea producţiei animaliere a căror ocupaţie principală în satele comunei s-au cu­ nînd seamă de sarcinile ce
ALE SALARIAŢILOR — aşa cum se arată în Re­ este creşterea vitelor, am răţat 700 ha păşune şl 280 1b revin din planul judeţului
pe 1973, au stabilit noi mă­
zoluţia Conferinţei pe tară
funcţionează la a secretarilor comitetelor de suri care să asigure baza
furajeră necesară sporirii în
{Urmare din pag. 1) partid şi a preşedinţilor con­
siliilor populare comunale — continuare a efectivelor şi
comitetele de partid şi con­ a producţiei animaliere. Ast­
bi'lirea de măsuri concrete care să conducă la ono­ parametrii proiectaţi siliile populare comunale fel, s-a prevăzut să se cu­
rarea acesto-r angajamente, astfel Incit finalizarea trebuie să ia toate măsurile răte şi să se facă lucrări de
Înainte de termen a planului cincinal să fie apro­ care să asigure materializa­ întreţinere de către cetăţeni
piată cit mai mult. Vor trebui abordate In totalitate, A trecut o perioadă rela­ tă Cu tărie munca plină de rea în practică a indicato­ pe 550 ha păşune şi pe 300
cu insistentă şi responsabilitate, măsurile stabilite de tiv scurtă de cînd ziarele au abnegaţie şi pasiune a fur- rilor de plan în fiecare an. ha fînaţuri naturale, iar o
plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1972, care con­ consemnat evenimentul inau­ naliştilor care-1 deservesc, O preocupare principală suprafaţă de 300 ha va fi
cretizează, de fapt, prevederile Congresului al Xdea gural depunere în funcţiune angajarea lor fermă la trans­ a consiliilor populare comu­ Jira acţionaţi pentru sporirea îngrăşată prin tîrlire.
şi. ale Conferinţei Naţionale a partidului, va trebui a furnalului nr. 9 de 1000 mc punerea în fapte a sarcinilor nale — se arată în rezoluţie Comuniştii din comuna
tinut cont de hotăririle adoptate de Conferinţa jude­ de la Combinatul siderurgic trasate de Conferinţa Naţio­ — trebuie să o constituie efectWsii di animale şi 8 noastră vor milita cu per­
ţeană de partid, care vizează cu claritate ascendenţa Hunedoara. 11 informăm a- nală a partidului, de plenara sprijinirea ţăranilor coope­ severentă pentru ca efecti­
economiei hunedorene în acest an şi în următorii. cum pe cititorii noştri de­ C.C. al P.C.R. din noiembrie ratori, precum şi a gospodă­ vele să crească continuu, să
Valorificarea superioară a potenţialului tehnic, spre un alt succes de mare anul trecut, de Conferinţa riilor ţărăneşti din zona ne- producţiei ils lapte, same, lina ? sporească producţia anima­
material şl uman, folosirea deplină a capacităţilor de importantă pentru economia judeţeană de partid. Munca cooperativizată, pentru a lieră şi contribuţia locuito­
producţie, prin creşterea indicilor de utilizare a ma­ judeţului şi a întregii ţări. rodnică desfăşurată sub de­ creşte un număr cît mai ma­ rilor la fondul de stat, la
şinilor şi a timpului de lucru de către salariaţi, creş­ La noul furnal s-au atins pa­ viza „Mai iute, mai bine, re de animale, în aşa fel îmbunătăţirea aprovizionării
terea productivităţii muncii, reducerea cheltuielilor rametrii proiectaţi de pro­ mai eficient!" a asigurat încît, punînd în valoare ba­ stabilit împreună un program ha de fînaturi naturale. Su­ populaţiei de la oraşe. Pen­
materiale de producţie şi de circulaţie, intensifica­ ducţie în mai puţin de pa­ realizarea ritmică şl depăşi­ za materială existentă, tra­ concret de acţiune pentru te de hectare au fost ferti­ tru anii 1973 şi 1974, aşa
rea acţiunii de economisire şi de punere în valoare tru luni de la darea Iul în rea sarcinilor de producţie diţia şi experienţa ţărănimii, curăţarea şi îngrăşarea ima­ lizate prin tîrlire cu oile. cum s-a stabilit la conferin­
a tuturor resurselor materiale, asimilarea de noi pro­ exploatare. stabilite din primele zile de fiecare gospodărie să aibă turilor şi păşunilor, în sco­ Măsurile luate, munca de ţa organizaţiei comunale de
duse şl tehnologii, ritmicitatea realizării sarcinilor Faptul confirmă calitatea funcţionare a agregatului. De o vacă, să crească porci, oi, pul creşterii producţiei de lămurire desfăşurată în rîn- partid, vom desfăşura o
şi eficienţa economică — iată cîtev.a din problemele bună a lucrărilor executate la intrarea în producţie a păsări. Mobilizarea populaţiei iarbă şi fîn. In acest fel se durile ţăranilor muncitori, muncă susţinută pentru a se
ce vor fi dezbătute în adunările generale ale oame­ de constructorii hunedoreni, furnalului şi pînă în pre­ pentru continua creştere a e- asigură o furajare ieftină a cîştigurile frumoase realiza­ contracta şi vinde statului
nilor muncii, a căror rezolvare va conduce nemijlo­ care au făcut oa acest mare zent s-au elaborat peste pre­ fectivelor şi a producţiei ani­ animalelor. te din creşterea animalelor cel puţin 160 capete bovine
cit la succese în marea întrecere de realizare a cin­ obiectiv siderurgic al actua­ vederile de plan mai mult maliere trebuie să se con­ Acţionînd pentru realiza­ au revitalizat această ocupa­ adulte, 800 capete tineret
cinalului înainte de termen. lului cincinal să funcţioneze de 7 600 tone fontă. cretizeze în sporirea contri­ rea programului stabilit, or­ ţie şi, ca urmare, an de an bovin, 600 porci graşi, 200
De majoră importantă în cadrul adunărilor gene­ ireproşabil. Se afirmă totoda- buţiei ţărănimii la fondul ganizaţiile de partid săteşti efectivele de animale au miei, iar prin sistemul de a-
Sub îndrumarea organiza­
rale ale oamenilor muncii este aprobarea contractu­ ţiilor de partid, echipeie con­ central de produse animalie­ au mobilizat crescătorii de sporit. Iată cum au evoluat chiziţii 150 oi, 1 800 kg car­
lui colectiv, într-o reglementare nouă, mal amplă de- duse de. prim-furnaliştii A- re, la aprovizionarea popu­ animale să curăte şi să fer­ efectivele de animale în co­ ne de pasăre şi 200 000 buc.
cît pînă acum, care urmăreşte înfăptuirea sarcinilor lexandru Hăşdăţean şl Si- laţie. Iar contractarea şi tilizeze suprafeţele de pă­ muna noastră pe specii, în ouă.
de plan, aplicarea cu stricteţe a legislaţiei muncii, vînzarea unui număr cît şune şi fînaturi stabilite Activitatea de contracta­
asigurarea unor condiţii optime de muncă şl de viaţă La Uzina „Victoria” mion Jurca, încărcătorii din mai mare de animale şi pro­ ntru fiecare familie A- perioada 1970—1972. re a animalelor pentru 1973
schimbul
Con­
maistrului
tuturor salariaţilor. In ce constă noutatea ? In aceea duse animaliere constituie se află acum în plină des­
că, potrivit noului Cod al muncii, contractul colec­ Călan stantin Sireteanu, ceilalţi un mijloc important şi avan­ Specia Anul şi numărul de capete făşurare. Pînă la sfîrşitul
muncitori, tehnicieni şi in­
tiv se încheie, pe timp de un an, între unitate şl co­ gineri conduc cu competen­ tajos de sporire a venituri­ 1970 1971 1972 lunii decembrie 1972 se con­
lectivul de oameni ai muncii şi nu între unitate şl Noua capacitate tă tehnologia de topire şi lor fiecărei gospodării ţără­ tractaseră peste 130 taurine,
comitetul sindicatului, ca reprezentant al oamenilor elaborare a metalului Ia a- neşti. Taurine 1 790 1 821 1 858 mai mult de 140 porcine şi
muncit — cum se proceda pînă acum —, ceea ce do­ produce din piisi In comuna noastră — si­ (din oare vaci) 656 659 676 peste 20 miei.
vedeşte întărirea rolului de conducere a colectivu­ cest agregat care se carac­ tuată în zona necooperativi- Porcine 639 739 779 Comitetul comunal de par­
lui de salariaţi, conferind adunării generale calitatea CĂLAN. De curînd, la u- terizează printr-un grad ri­ zată — comitetul comunal (din care scroafe) 30 34 36 tid, consiliul popular comu­
de instituţie. zlna „Victoria" a fost pusă dicat de mecanizare şi auto­ de partid şi consiliul popu­ Ovine 861 863 897 nal, organizaţiile de partid
De asemenea, potrivit Hotărîrii plenarei C.G. al în funcţiune o nouă capaci­ matizare. Furnaliştit de aici lar au luat o serie de măsuri săteşti, toti comuniştii şi
P.C.R. din 20—21 noiembrie 1972, adunările generale tate productivă pentru a asi­ au stabilit şi aplicat cele care să stimuleze ţărănimea deputaţii, vor acţiona cu şi
ale salariaţilor vor confirma consiliile de control gura în mal mare măsură mai corespunzătoare soluţii în creşterea unui număr Creşterea efectivelor a fă­ stau sarcini şi mai mari. mai multă energie pentru a
muncitoresc al activităţii economice şi sociale, pre­ necesarul de cocs al furna­ de utilizare a agregatului cu sporit de animale, să încheie cut posibil ca în anul 1972 Trebuie să ne aducem con­ contribui pe măsura posibi­
cum şi comisiile pe domenii. lelor hunedorene. Realizînd productivitate sporită şi e- contracte şi să livreze statu­ crescătorii de animale din tribuţia la sporirea efective­ lităţilor la realizarea progra­
Un punct pe ordinea de zi a adunărilor generale o creştere a producţiei de ficienţă economică ridicată. lui un număr sporit de ani­ comuna noastră să contrac­ lor de animale şi la creşte­ mului naţional de dezvolta­
ale salariaţilor îl va constitui darea de seamă asu­ cocs metalurgic cu 40 la su­ Realizările dobîndite în a- male îngrăşate şi produse a- teze şi să vîndă statului 484 rea producţiei animaliere. re a zootehniei, la îndepli­
pra activităţii desfăşurate pînă acum şi alegerea noi­ tă faţă de cea a anului tre­ ceastâ privinţă sînt edifica­ nlmaliere. Au fost organiza­ capete taurine, 387 porcine, Fată de realizările anului nirea sarcinilor stabilite de
lor comisii de judecată — organisme cu răspunderi cut, noua capacitate, con­ toare. La acest mare agre­ te adunări ale organizaţii­ 197 miei, 25 500 litri lapte do 1972, documentele Plenarei plenara din noiembrie anul
precise în cadrul colectivelor de muncă. struită şi pusă în funcţiune gat siderurgic s-a înregis­ lor de partid săteşti şi adu­ vacă, 200 000 buc. ouă, 900 C.C. al P.C.R. din 20—21 trecut.
In toate problemele ce vor fi abordate se impune prin priceperea şi hărnicia trat în ultimul timp cel mai nări populare în care s-a kg lină şi alte produse. IOAN BUŞTEA
maximă atenţie, responsabilitate şi autoexigenţă, iar constructorilor de la Trustul mic consum de cocs meta­ discutat concret care sînt Pentru anul 1973 — an noiembrie 1972 prevăd o secretarul Comitetului
în alegerea organismelor amintite este necesară o de construcţii şl montaje lurgic pe tona de fontă ela­ posibilităţile fiecărui sat şi hotărîtor în realizarea cin­ sporire a efectivelor de ani­ comunal de partid,
orientare riguroasă, principială, asupra celor mai metalurgice Hunedoara, pro­ borată, cunoscut în istoria ce trebuie făcut pentru creş­ cinalului — în fata noastră male cu 400 mii capete la primarul comunei Vorţa
buni salariaţi care să poată răspunde cu competenţă duce din plin — ne-a Infor­ furnalelor hunedorene.
sarcinilor cu care se vor confrunta. Adunările gene­ mat tovarăşul Ioan M. Po­ Z. AVRAM
rale ale salariaţilor trebuie pregătite cu grijă şi des- pa, secretarul comitetului de
ffişuraite în spiritul deplin al măsurilor stabilite de partid al uzinei.
Conferinţa Naţională a partidului, de plenara C.C. al De la începutul anu­
P.C.R. din noiembrie anul trecut, de Conferinţa jude­ lui şi pînă în prezent s-au obiectiv—recolta anului 113
ţeană de partid, pentru ca sarcinile- să fie înfăptuite produs peste prevederile la
cu succes, pentru ca cincinalul să fie realizat îna­ zi mai mult de 25 tone de
rerea Ia ajelor agr
inte de termen. cocs obţinut prin fluidizare.
J i J
Măsurile luate slut bune, dar staţiunii pentru mecanizarea ţiune şl noul atelier mecanic grafic, cu respectarea- terme­
O bună parte din forţele
In legătură cu încadrarea în
al S.M.A In raport de posi­
agriculturii din Simeria sînt bilităţile ce le avem pentru nelor stabilite, din discuţie
concentrate, în această pe­ efectuarea reparaţiilor la uti­ am reţinut că toate lucrările
rioadă, la repararea şi verifi­ lele ce se aduc la centru, s-au vor fi terminate în avans fa­
rezultatele scontate nu şi-au carea utilajelor din dotare. format echipe compuse din tă de datele calendaristice
planificate. La unele utilaje
De felul cum se fac interven­
cîte 3—4 mecanici şi meca­
ţiile la tractoare şi la maşi­ nizatorul care are în primire — grape cu disc şi cu colţi,
nile agricole, se ştie bine, de­ tractorul sau maşina ce se agregate de grape, maşini
pinde hotărîtor funcţionarea repară. Cu ocazia constatării fitosanitare, de plantat car­
făcst încă apariţia acestora în campaniile agri­ tehnice se stabilesc detaliat tofi, răsad şl de împrăştiat în­
cole, realizarea volumului de
toate intervenţiile ce trebuie
lucrări planificat şi a produc­ făcute, iar pe parcursul e- grăşăminte — reparaţiile s-au
terminat. Tractoarele, pînă la
ţiilor stabilite în unităţile coo­ xecuţiei reparaţiei şl mai ales sfîrşitul acestei luni, se vor
(Urmare din pag. 1) iembrle 1972 de a se eşalo­ mă şi alegeri, în adunările de peratiste servite de S.M.A. la recepţie se urmăreşte cu
na prevederile de plan în aşa sindicat şi ale organizaţiei Pentru a asigura împlinirea maximă exigentă ca toate o- repara (respectînd ritmul de
tel încît cea mai mare parte U.T.C., precum şi cu alte pri­ pînă acum) în proporţie de cel
bleme de care ne ocupăm în­ lejuri, s-au dezbătut temeinic, acestor deziderate, mecanicii peratiunile să corespundă nor­ puţin 85 la sută, iar la se­
deaproape. Concomitent cu a- a planului să se realizeze în cu o înaltă răspundere pro­ din atelier şi mecanizatorii melor de calitate cerute. E- mănători intervenţiile au fost
trimestrele I şi II, sau este
sigurarea unor condiţii mai vorba de alte cauze ? blemele legate de crearea depun eforturi stăruitoare, a- ventualele deficiente găsite se realizate, pînă la sfîrşitul pri­
bune de lucru în subteran, — Am avut în vedere şi tuturor condiţiilor pentru în­ cordînd grijă sporită calităţii remediază pe loc. mei decade a lunii ianuarie
am înfiinţat pentru mineri o deplinirea exemplară a planu­ reparaţiilor. Comuniştii Nicolae Sucîu, a.c., în proporţie de peste 75
cantină corespunzătoare în lo­ privim cu toată răspunderea lui pe 1973. Măsurile adopta­ — Faptul că în anul trecut Pamfil Olaru şi Aurel Mer- la sută.
calul fostului restaurant din şi seriozitatea această indica­ te au* fost dezbătute cu în­ sarcinile economice ce au re­ mezan pun mult suflet în lu­ Finalizarea în condiţii opti­
Lonea, s-au îmbunătăţit cali­ ţie a conducerii superioare de treaga masă de salariaţi, co­ venit unităţii au fost îndepli­ crările pe care le execută, ca­ me a reparaţiilor este cuvîn-
tatea şi conţinutul meselor, partid. La eşalonarea sarcini­ muniştii desfăşoară o susţinu­ nite înainte de termen se da- litatea reparaţiilor fiind o- tul de ordine care domină, în
s-au asigurat condiţii de con­ lor de plan pe trimestre şi tă activitate pentru cunoaşte­ toreşte răspunderii cu care biectivul major ce le stă per­ perioada actuală, activitatea
fort sporit la căminele pentru luni am tinut seama însă şi rea de către fiecare muncitor s-au efectuat reparaţiile şi manent în atenţie. Nicolae mecanizatorilor de la S.M.A.
nefamilişti, facem totul ca lo­ de intrarea eşalonată în func­ a sarcinilor ce-J revin. In ul­ s-au folosit utilajele din dota­ Enciu, Cornel Ştef, Nicolae Simeria, roadele el materiali-
catarii acestor cămine să tră­ ţiune a unor noi capacităţi de timul trimestru al anului 1972 re — ne relata inginerul şef Danciu, Victor Vladislav, Du­ zîndu-se în funcţionarea ire­
iască în condiţii cît mai civi­ producţie. . mina a mers bine, a extras Munteanu Francisc. Acum mitru Lazăr şi Arghir Stăn-
lizate, să aibă la dispoziţie şi Prin intrarea în producţie peste plan 5 000 tone de căr­ condiţiile de efectuare a re­ cioili depun şi ei eforturi pen­ proşabilă a tractoarelor ş^
posibilităţi recreative cît mai a unui număr de 6 noi aba­ bune în condiţiile respectării Conţinutul fle metan (lin subteran se determină cu minuţio­ viziilor şi reparaţiilor sînt tru ca lucrările ce li se în­ maşinilor pe timpul campani­
bune. Ne preocupăm mai taje şi a altor locuri de mun­ ritmicităţii lună de lună. Sînt zitate, cu maximă atenţie. In exerciţiul funcţiunii — laboranta mult îmbunătăţite fată de anii credinţează să corespundă ca­ ilor agricole ale acestui an.
mult decît pînă acum şl de că se va asigura, de exem­ convins că în perioada ce va Dorina Oprea, de la E.M. Ţebea. Foto: V. ONOIU anteriori, pe lîngă atelierele litativ imperativelor cerute la
ridicarea calificării : în pre­ plu, în februarie o producţie urma vom recupera grabnic de la secţii fiind dat în func­ recepţie. N. TlRCOB
zent urmează cursurile de ca­ suplimentară de 100 tone şi în minusul de producţie înregis­
lificare 32 mâneri şi 46 aju­ martie de 200 tone cărbune trat de la începutul anului şi
tori mineri, iar în acest tri­ faţă de ianuarie. De aseme­ vom obţine rezultate cu mult
mestru se va deschide încă nea, prin introducerea unor superioare anului trecut. O funcţie esenţială în creş­ dealtfel a fost şi pînă în pre­
un curs de ajutori mineri cu noi maşini şi utilaje, prin In­ superior — aşa cum este sta­ La Institutul de mine Petroşani zent, dar în mai mică măsură,
terea nivelului învătămîntului
30 de persoane. Toate aces­ troducerea transportului cu — La mina Lonea an luat ca temele pentru proiectele
tea, aşa cuib am arătat, sînt benzi, capacitatea de produc­ naştere şi s-au extins valo­ bilit în documentele partidu­ de diplomă ale studenţilor să
probleme care vor necesita ţie a minei va creşte treptat roase iniţiative izvorîte din lui nostru — o îndeplineşte fie luate din exploatările mi­
din partea factorilor de con­ în cursul anului. înalta conştiinţă a muncitori­ activitatea de cercetare ştiin­ niere în care vor lucra ca in­
ducere a minei o atenţie mult — Ca urmare a transpune­ lor. Cum sînt puse în valoa­ ţifică a întregului personal di­ gineri, urmărind ei înşişi pu­
sporită în acest an. rii în viaţă a indicaţiilor re şi care este aportul aces­ dactic. Aceasta întrucît, în CERCETAREA ŞTIINŢIFICA nerea în aplicare a rezultate­
— Urmărind eşalonarea pla­ date de tovarăşul Nicolae tor iniţiative la realizarea sar­ mod logic, învătămîntul supe­
nului pe trimestre, iar în pri­ Ceauşescu, secretarul general cinilor de producţie ? rior, avînd sarcina de a for­ lor obţinute în activitatea de
cercetare.
mul trimestru pe luni, nu se al partidului, cu prilejul vizi­ — Extinderea iniţiativelor ma cadre superioare ştiinţifi­
In anul 1972 s-au aplicat în
observă o preocupare pentru tei de lucru din toamna anu­ „Dirigentia muncitorească" şi ce, nu poate fi realizat decît producţie 7 teme, dintre care
a obţine de la început, în pri­ lui trecut în Valea Jiului — „Brigada de producţie şi de de persoane care, activînd ele 3 au aplicaţii în mină, privind
ma parte a anului, a fiecărui a declarat, la rîndul său, to­ educaţie" la marea majoritate însele creator în cercetare !N SPRIJINUL PRODUCŢIEI
trimestru şi a fiecărei luni varăşul Andrei Colda, secre­ a brigăzilor din subteran — şi dovedind înalte calităţi mo­ determinarea proprietăţilor
realizări mai mari. Dimpotri­ tarul comitetului de partid al ca să dau numai două exem­ rale, umane, politice, sînt a- fizice-mecanice ale rocilor, iar
vă, în primul trimestru aţi minei — activitatea organiza­ ple — a contribuit mult la în­ nimate, în acelaşi timp, de 4 au aplicaţie în instalaţiile
prevăzut o producţie mai mi­ ţiei de partid, a întregului tărirea răspunderii şf discipli­ pasiunea de a transmite cu­ Catedra de maşini miniere mecanizarea lucrărilor din In general, toate temele e- de preparare a substanţelor
că decît în celelalte trei, în colectiv cunoaşte o puternică nei, determinînd participarea noştinţe multilaterale şi de a s-a ocupat astfel de alegerea mină şi folosirea utilajului în xecutate de cadrele didactice minerale utile. S-au brevetat
prima lună din primul tri­ revitalizare. In lumina aces­ mai responsabilă şi entuziastă forma noi generaţii. vaselor de extracţie la minele condiţii optime, modernizarea ale institutului nostru se o- două invenţii, una privind
mestru mai mică decît în ce­ tor preţioase indicaţii, şi a a colectivului la realizarea Evoluţia tehnicii în Indus­ de cărbuni din Valea Jiului. proceselor de muncă în indus­ cupă de rezolvarea proble­ controlul sfărîmării în insta­
lelalte două, iar în prima de­ documentelor Conferinţei Na­ sarcinilor de producţie şi ob­ tria minieră se axează, pe trei Cele 13 teme rezolvate de ca­ triile minieră şi metalurgică. melor impuse de moderniza­ laţiile de flotaţie, iar una pri­
cadă din prima lună nici nu ţionale a partidului, în adu­ şteşti. In sprijinul acestei a- idei-cheie: concentrarea, me­ tedra de ştiinţe sociale au a- La elaborarea de noi teh­ rea continuă a industriei mi­ vind încercările dinamice cu
s-a realizat măcar planul. S-a nările generale ale organiza­ firmatii aş vrea să arăt că în bordat probleme din dome­ nologii de lucru au contribuit niere şi de îmbunătăţirea pa­ aparat universal cu volant.
canizarea şi organizarea pro­
scăpat din vedere indicaţia ţiilor de bază şi în conferinţa cursul întregului trimestru ducţiei. Realizarea acestor idei niul ştiinţelor sociale; al lim­ lucrările luate în studiu de rametrilor de exploatare a ză­
plenarei C.C. al P.C.R. din no- pe mină pentru dări de sea- trecut într-iun număr de 7 bri­ bilor moderne şi al sportului. catedrele de telurică minieră cămintelor miniere. S-au publicat 42 articole în
găzi din subteran n-a existat urmăreşte reducerea preţului In scopul rezolvării teme­ generală, lucrări miniere şi In scopul realizării integră­ tară, 8 în străinătate şi s-au
nici o absenţă nemotivată de de cost al substanţelor mine­ lor din planul de stat sau in­ preparare şi maşini miniere. rii învătămînt-cercetare-pro- editat 14 manuale.
rale utile prin creşterea ran­
la lucru ! damentului în subteran, creş­ tern, cadrele didactice s-au In direcţia modernizării pro­ ductie, considerăm necesar a Cadrele didactice ale insti­
Din păcate, nu avem ace­ terea gradului de securitate deplasat la diferite exploatări ceselor de lucru în industriile încadra studenţi în acţiunile tutului nostru au legătură cu
eaşi situaţie în toate brigă­ şi uşurarea muncii minerului. miniere sau unităţi metalurgi­ minieră şi metalurgică, au de cercetare şi proiectare,
zile. Absentele de la lucru, Aceasta a fost în mare şi ce pentru documentare, mă­ lucrat catedrele de electro­ precum şi în activitatea prac­ producţia prin intermediul
încălcarea unor norme tehno­ orientarea activităţii de cer­ surători, studierea condiţiilor tehnică, mecanică şi rezisten­ tică de producţie. activităţii de cercetare, mai
logice, nerespectarea unor cetare ştiinţifică din Institutul de lucru etc. tă, Institutul de subinginerî Pentru cercetare, condu­ ales la temele contractate. De
dispoziţii date din partea de mine Petroşani, ctt şi n In­ Contribuţia adusă de rezol­ Hunedoara şi catedra de ma­ cerea Institutului de mi­ asemenea, cadrele de condu­
maiştrilor, şefilor de sectoare stitutelor de profil specializa­ varea unor teme de către ca­ şini miniere. Obiectivele prin­ ne din Petroşani şi condu­
şi conducerii minei, precum te în cercetarea ştiinţifică le­ drele didactice ale institutu­ cipale ale acestora au fost cerea S.C.S.M. Petroşani au cere ale institutului de mine
şi alte abateri disciplinare gată de industria minieră. lui nostru la perfecţionarea crearea de aparatură pentru căzut de acord ca studenţii şi unii şefi <je catedră fac
constituie una — şi nu ulti­ Astfel, din planul de stat procesului de producţie în in­ dispecerizarea proceselor teh­ din anii IV şi V să fie coop­ parte din consiliile oamenilor
ma ! — din cauzele nereali- dustriile minieră şi metalurgică nologice de la exploatările taţi în colectivele de cerceta­ muncii sau din consiliile de
zării planului în prima jumă­ nominalizat pe 1972 s-au luat a făcut ca numărul contracte­ miniere din Valea Jiului ; stu­ re ale S.C.S.M.
tate a lunii ianuarie şi în a- în studiu 4 teme, dintre care lor încheiate cu unităţile pro­ diul reducerii zgomotului şi In elaborarea cercetării, recepţie a unităţilor produc­
ceastă direcţie vom îndrepta 3 au fost rezolvate de catedra ductive să crească. Astfel, în vibraţiilor la sculele pneuma­ pentru temele respective, con­ tive min'ere. Se asigură în a-
principala atentie a muncii de maşini miniere şi una de 1970 au fost încheiate 11 con­ ducătorul de temă va defalca cest fel o strînsă îmbinare a
politice - educative. Măsurile catedra de explorări miniere. tracte. în valoare de 427 387,20 tice percutante ; cercetări pe sarcinile ce revin studentului, cercetării cu producţia, apro­
luate sînt bune. Avem create Toate temele au fost contrac­ lei ; în 1971 au fost încheiate model fizic asupra repartiză­ în aşa fel încît prin modul
tate.
toate condiţiile tehnico-orga- 14 contracte, în valoare de rii energiei electrice în co­ de tratare lucrarea respecti­ pierea organică a studiilor
Din planul de stat nenomi­
nizatoricej avem mineri minu­ nalizat au fost rezolvate 37 de 582 936 lei, iar în anul 1972 loane de materiale ce urmea­ vă să constituie proiectul de teoretice de rezolvarea pro­
naţi, hotărîti să-şi respecte teme, dintre care 15 pe ba­ au fost încheiate 19 contrac­ ză a se utiliza şi energia e- blemelor imediate ale produc­
angajamentele luate ; avem te; în valoare de 1 431 772 lei. diplomă al studentului. Se vor ţiei.
cadre cu multă experienţă. ză de contract şi 22 fără con­ Activitatea de cercetare şti­ lectrică pentru elaborarea organiza discuţii cu studenţii,
tract. In afară de temele din
Toate acestea ne întăresc op­ planul de stat nominalizat şi inţifică a Institutului de mine fontei ; studiul posibilităţilor în urma cărora' laboratoarele Prof. univ. dr. ing.
timismul, ne dau certitudinea Petroşani este orientată pe de modelare electrică a reţe­ vor elabora programul concret ILIE N. CONSTANTINESCU
îndeplinirii exemplare şi depă­ nenominnlizat, au mai fost re­ următoarele direcţii : elabora­
„Marmura“ Simerla. Muncitorul Ioan Oprea sc numără prin­ şirii planului pe 1973, anul zolvate 20 teme din planul in­ lelor miniere de aer compri­ de lucru pentru studenţi. prorector al Institutului
tre fruntaşii Sn producţie, realizînd numai lucrări de bună ca­ tern de cercetare. rea de noi tehnologii de lucru, mat. So preconizează, ceea ce de mine din Petroşani
litate. hotărîtor pentru îndeplinirea
cincinalului înainte de termen.