Page 45 - Drumul_socialismului_1973_01
P. 45
Proletari din toate ţările, unifi-va!
ra Consiliului Uniunii
Producţie
Marţi, 16 ianuarie 1973, au din unităţile agricole, se ara
avut loc lucrările plenarei tă în telegramă, constituie
Consiliului Uniunii Naţionale pentru noi un însufleţitor în
a Cooperativelor Agricole dc demn în vederea mobilizării
Producţie, la care au luat par tuturor energiilor pentru spo
te şi membrii Comitetului Ca rirea aportului agriculturii co
sei de pensii şi asigurări so operatiste la mai buna apro
ciale, precum şi ai Comisiei vizionare a populaţiei cu pro
de revizie. Au fost prezenţi, duse agronlimentare şi a in
ca invitaţi, reprezentanţi ai u- dustriei cu materii prime,
ANUL XXV Nr. 5 604 MIERCURI 17 IANUARIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI nor instituţii centrale şi orga pentru întărirea potenţialului
nizaţii de masă. economic al cooperativelor a-
La lucrările plenarei a par gricole şi ridicarea nivelului
ticipat tovarăşul Gheorghe de trai al ţărănimii coopera
Pană, membru al Comitetului tiste.
Nu angajăm, mult stimate
; 1973-an hoiărffor în realizarea cincinalului înainte de termen Executiv, al Prezidiului Per tovarăşe secretar general, să
manent, secretar al C.C. al
‘ ' Deviză fiecărui colectiv hunedorean P.C.R. 'dezvoltăm experienţa bună a-
cumulată, să folosim întreaga
Cu acest prilej, au fost
RITMICITATE • CĂUTATE • EFICIENTA dezbătute sarcinile ce revin noastră capacitate organizato
cooperativelor agricole şi aso
rică, toate forţele pentru mo
ciaţiilor intercooperatiste pen dernizarea şi intensificarea
tru Înfăptuirea Hotărîrii Ple producţiei şi pentru perfec
narei C.C. al P.C.R. din no ţionarea organizării şi retri
buirii muncii, asigurînd pro
Hotărîrile Conferinţei judeţene de iembrie 1972 privind realiza ducţii agricole sporite, cu
rea planului de producţie şi
Respectarea graficului zil financiar pe anul în curs, cheltuieli minime. Prevederile
nic de execuţie, în vederea precum şi criteriile de orga pentru 1973 sînt pe deplin
partid se materializează în fapte asigurării numai în luna ia nizare a întrecerii socialiste realizabile.
nuarie a unui volum de
construcţii-montaj de peste în unităţile agricole coopera Vom acţiona consecvent
tiste. Plenara a dezbătut şi a-
4 milioane lei, pe şantierul probat bugetul Casei de pen pentru reintegrarea în circui
Randamente înalte Fabricii de ciment şi var sii şi asigurări sociale pe a- ror .suprafeţelor de teren, ex
tul agricol şi cultivarea tutu
Deva, este asigurată şi de
buna utilizare a parcului de nul 1973. A fost prezentată o tinderea lucrărilor de hidro
informarp cu privire la de
maşini şi utilaje de care finitivarea redactării statute amelioraţii, aplicarea metode
lor de irigat care s-au dove
dispune şantierul.
în producţia lor cooperativei agricole de dit eficiente şi solicită chel
producţie, Casei de pensii şi
tuieli minime de investiţii şi
asigurări sociale şi uniunilor
cooperativelor agricole, potri întreţinere, impulsionarea ac
pentru
combaterea
ţiunilor
vit rezoluţiei celui do-al doi excesului de umiditate.
Pe şantierul
, »!
de minereu lea Congres al Uniunii Na videnţiind experienţa înainta
Participanţii la plenară, e-
ţionale a Cooperativelor Agri
zeţuitori,
Secţia
condusă
Fabricii de ciment lucrează la mobilă a I.I.L. Brad se Echipa de prin hărnicie şi de comunistul Petru Martin, care cole de Producţie, In cadrul tă a multor unităţi coopera
remarcă
conştiinciozitate
îmbinarea
prin
furnirului
în
pricepere,
pre
numeroşi
dezbaterilor,
Deşi au trecut puţine zile zultatelor obţinute pînă In muncă. Iată o parte din această echipă fruntaşă. Foto: V. ONOIU şedinţi de cooperative agrico tiste, au stabilit măsuri pentru
de cînd a avut loc Conferinţa prezent. Putem afirma că le, membri ai uniunilor coope dezvoltarea mai accentuată a
judeţeană de partid, colecti prin organizarea ştiinţifică a şi var Deva ratiste şi specialişti au subli zootehniei, creşterea ponderii
vele muncitoreşti materiali producţiei şi a muncii a fost niat posibilităţile existente în acestei ramuri în structura
zează In fapte hotărîrile a- posibilă dirijarea mai judici agricultura cooperatistă pen producţiei şi veniturilor coo
doptate. Ele înscriu zi de zi oasă a fondurilor de investiţii, Parcul de I ADUNĂRILE HERAIE-EVENHT DE SEAMA IN tru sporirea producţiei vege perativelor agricole, valorifi
pe graficele de întrecere suc prin care vizăm moderniza tale şi animale şi hotărîrea carea tuturor posibilităţilor de
cese de seamă în dorinţa în rea în continuare a procesu cooperatorilor de a pune în sporire mai rapidă a produc
făptuirii ritmice şi de calitate lui de extracţie. Şi în acest masint si valoare toate resursele în ve ţiei de carne, lapte şi alte
a sarcinilor de plan, a înche an, avem toate condiţiile să f t VIATA CDOPERATIVELO derea realizării şi depăşirii produse animaliere, în con.
ierii înainte de termen a pri îndeplinim în mod ritmic pro planului pe acest an. formitate cu sarcinile stabilite
mei luni a anului 1973. gramul de mărire a capaci Plenara Consiliului Uniunii de Conferinţa Naţională a
tăţii de producţie, sporirea utilaje — partidului.
Oontinuînd seria succeselor Naţionale a Cooperativelor A-
obţinute în anul trecut, tînă- cantităţii de minereu extrase, Adunările generale ale niciei cooperatorilor, folosirii consiliul de conducere, comi gricole de Producţie a apro Ţăranii cooperatori, mecani
rul colectiv al minei Boifa- ridicarea eficientei întregii membrilor cooperatori, care a- cu pricepere şi eficienţă ridi sia de revizie şi de judecată, bat eliberarea tovarăşului zatorii, specialiştii care lu
Hateg a încheiat bilanţul pri noastre munci. folosit nalizează activitatea economi- cată a mijloacelor materiale, să dezbată şi să aprobe pla Gheorghe Petrescu din funcţia crează în unităţile agricole
Prin darea în exploatare a
cooperatiste vă asigură, tova
melor 15 zile din acest an cu noi fronturi de lucru şi me co-financiară pe anul 1972 şi financiare şi a forţei de mun nul de producţie şi financiar de preşedinte al U.N.C.A.P., răşe secretar general, că vor
rezultate frumoase. Hotărîti canizarea, pe cît posibil, a aprobă planul de producţie şi că, o serie de cooperative a- pe anul 1973, adunările gene care a primit alte însărcinări. lua toate măsurile pentru pre
să materializeze neabătut mă acestora, precum şi prin re integral financiar pe acest an, cpnsti- gricole din judeţ, printre care rale constituie uri mijloc efi In funcţia de preşedinte al
surile adoptate de plenara tuie forul de conducere al amintim pe cele din Simeria, cient de îmbunătăţire radica Uniunii Naţionale a Coopera gătirea şi desfăşurarea la un
C.C. al P.C.R. din noiembrie ducerea considerabilă a lem întregii activităţi economico- Lăpuşnic, Orăştie, Ostrov, lă a activităţii de producţie tivelor Agricole de Producţie nivel superior a lucrărilor a-
1972, de a se înscrie în e- nului de mină folosit Ia sus financiare şi organizatorice in Cristur şi altele au obtinut şi economice în toate coope a fost ales tovarăşul Aldea gricole de primăvară, în sco
fortul general al poporului ţinere (cu 4 mc la 1 000 de cooperativele agricole de pro realizări însemnate pe linia rativele agricole. Darea de Militarii, membru al Comite pul creşterii producţiei de
tone minereu extras), s-a ob
cereale şi plante tehnice, prin
nostru de realizare a cinci ţinut o creştere a producţiei Cele 70 de basculante, ducţie. Punînd în dezbatere îndeplinirii indicatorilor de seamă ce se prezintă în fata tului Central al Partidului Co sporirea producţiei medii la
nalului înainte de termen, medii zilnice, numai în acest 7 excavatoare, 4 macarale principalele probleme care plan, sporindu-şi aportul la cooperatorilor, se impune să munist Român, ministru se hectar.
minerii de aici au dat de la an, cu 4 la sută. şi 4 buldozere de mare ca condiţionează progresul fiecă formarea fondului centralizat abordeze modul cum s-a lu cretar de stat Ia, Ministerul
Începutul anului, peste preve pacitate, lucrează din plin rei unităţi agricole coopera de produse agricole al statu crat în anul 1972 în sectoa Agriculturii, Industriei Ali Exprimând voinţa milioane
deri, cu 18 la sută mai mult — Preocupările amorsate în — ne-a spus maistrul con tiste si ridicarea i?unăs.ţări\ lui, ridicînd nivelul retribuţiei rele de producţie ale coope mentare şi Apelor. ' lor de ţărani cooperatori, par
minereu decît era prevăzut că din anul trecut pe linia,,, structor Nicolae Mihu. Asi- ţărănimii, ' adoptînd^ fîoiâriri cooperatorilor. rativelor, să evidenţieze re In încheierea lucrărilor, a ticipanţii la plenară îşi mani
creşterii productivităţii muncii
prin cifrele de plan. — sublinia maistrul miner gurînd o bună întreţinere a importante pentru activitatea Pe lingă succesele coopera zultatele obţinute şi lipsurile luat cuvîntul tovarăşul Gheor festă adeziunea deplină la po
manifestate în activitatea con
— Experienţa acumulată la principal Viorel Stoi — au maşinilor şi utilajelor, ex- economică a unităţilor, pen tivelor respective, trebuie a- siliilor de conducere, a mem ghe Pană. litica internă şi externă a
mina noastră — ne spunea to avut drept rezultat sporirea ploatîndu-Ie raţional, la ca tru sporirea producţiei agri vut însă in vedere că rezul Participanţii la plenară au partidului, dînd o înaltă apre
varăşul Tudor Mititelu, direc acesteia cu mai bine de 0,42 pacitatea optimă — „meca cole şi dezvoltarea avuţiei tatele înregistrate de o serie brilor cooperatori, mecaniza adoptat în unanimitate o te ciere acţiunilor întreprinse de
torilor şi specialiştilor, să a-
adunările
de unităţi nu se situează la
generale
obşteşti,
torul minei —, folosirea pe tone pe post, fiind marcată nizatorii" noştri realizează precieze eficienta tehnologii logramă adresată Comitetulu dumneavoastră pentru creşte
scară tot mai largă a meto totodată o scădere a număru- in acest început de an in ale cooperatorilor care au loc nivelul posibilităţilor şi al lor aplicate şi a formelor de Central al Partidului Comu rea necontenită a prestigiului
cerinţelor. Neajunsurile orga
delor moderne de organizare dici sporiţi de utilizare. La la începutul acestui an se în organizare şi retribuire a nist R o m â n , tovarăşulu României socialiste pe arena
ştiinţifică a producţiei şi a D. CORNEL basculante şi macarale, a- scriu ca un eveniment de o nizatorice şi tehnice ce s-au muncii. Important este să nu Nicolae Ceauşescu, prin care internaţională, pentru promo
manifestai, au făcut ca unele
muncii sînt elementele de ba ceşti indici au crescut de însemnătate deosebită în via fie trecute cu vederea nea exprimă sentimentele de în al varea cu consecvenţă a po
C.A.P. să nu progreseze pe
ta cooperativelor agricole de
ză care au stat la temelia re (Continuare în pag. a 2-a) la 70 Ia sută — în luna producţie măsura condiţiilor existente, junsurile, să se insiste asupra tă preţuire şi adîncă recunoş liticii de pace şi prietenie,
decembrie anul trecut — la Din experienţa de pînă a- aşa cum este cazul coopera cauzelor care le-au generat tinţă ale milioanelor de ţăran pentru colaborare între toate
peste 80 la sută, iar Ia cum s-a constelat că acolo tivelor agricole din Hărău, şi a măsurilor ce se vor ini cooperatori pentru grija deo popoarele lumii.
In încheiere, se spune: vom
300 fone laminafe excavatoare şi buldozere, unde adunările generale au Ocoliş, Riu Alb, Bretea Ro ţia în scopul înlăturării lor. sebită acordată progresulu munci cu toată energia, pri
neîntrerupt al
indicii de utilizare ating
agriculturi
cifre cuprinse între 85—90 dezbătut cu răspundere şi mână şi altele, unde, deşi Cu deosebită răspundere se noastre socialiste, înfloriri ceperea şi pasiunea noastră
s-au întocmit planuri de pro
impune să fie analizate rezul
competenta activitatea econo-
peste pian la sulă Odată cu încălzirea mică-financiară a unităţilor şi ducţie realiste, pe parcurs nu tatele obţinute de unităţi prin continue a satului românesc care pentru a realiza exemplar sar
cinile ce ne revin în anul
înalta
apreciere
pe
timpului, sîntem hotărîti să
obţinem indici superiori au stabilit cu chibzuinţă indi a existat preocupare susţinu aplicarea formei de retribuire dumneavoastră, iubite tovară 1973, an hotărîtor în înfăp
HUNEDOARA. După cum se Succesele obţinute de la înce celor obţinuţi, pentru im catorii de producţie, precum tă pentru aplicarea măsurilor a muncii în acord global, evi- şe Nicolae Ceauşescu, o daţi tuirea cincinalului înainte de
ştie, laminatorii hunedoreni putul anului ne 'întăresc con pulsionarea lucrărilor de la şi măsuri tehnico-organizato- stabilite. denţiindu-se că prin aceasta a muncii ţăranilor cooperatori, termen. i
iu încheiat anul 1972 cu suc- vingerea că ne vom ţine de rice judicioase, au reuşit să Avînd menirea să analizeze sporit cointeresarea membri mecanizatorilor, specialiştilor (Agerpres)
:ese deosebite în muncă. Ei cuvînt. marele obiectiv industria] al obţină rezultate bune în spo situaţia economică desfăşura lor cooperatori în rezultatele
iu realizat 18 000 tone de la Aceste rezultate, după cum judeţului. rirea producţiei agricole ve tă în anul care a trecut, mo muncii, s-a îmbunătăţit sub
minate (blumuri plus jagle) aveam să aflăm, sînt concre getale ţi animale. Datorită hăr dul cum şi-au făcut datoria stanţial participarea ]a lucru,
peste sarcinile anuale de tizate în peste 300 tone de la iar nivelul producţiilor a cres IN PAGINA A Ili-A
plan, au economisit 1 700 to minate date peste plan de la cut. Analizînd felul cum a
ne de metal, au înregistrat începutul anului la laminoa- fost aplicat acordul global în
beneficii la preţul de cost de rele de 1 000 şi 1 300 nsm. La In această lună se desfă anul 1972, consiliul de condu
peste 2 500 000 lei. ele şi-au adus contribuţia, în şoară concursul de reporta cere va supune discuţiei coo- Comisiile de judecată—
— Şi pentru noi — spunea mod deosebit, manevranţii je, portrete şi însemnări or
tovarăşul Gheorghe Şerban, principali Nicolae Tomis şi ganizat de ziarul nostru. Din VIOREL OCOŞ
secretarul comitetului de loan Şerban, maistrul cupto- tre primele articole sosite pe preşedinte al Uniunii organe obşteşti de
partid pe secţia bluming-semi- rar Petru Popa, laminatonil adresa concursului, două re judeţene Hunedoara
iabricate — anul 1973 este ho- Nicolae Dănilă, ceilalţi munci portaje văd lumina tiparu organizat de ziarul a cooperativelor agricole
tărîtor privind realizarea cin tori din secţie, i lui in numărul de faţă. A- de producţie influenţare şi jurisdicţie
cinalului înainte de termen. Angajamentul laminatorilor parţin corespondenţilor vo
Fată de 1972, sarcinile din hunedoreni este de a materia luntari Miron Ţie şi Liviu „Drumul socialismului“ (Continuare in pag. a 2-a)
acest an sînt mai mari cu liza integral hotărîrile adopta Lucaciu.
82 C00 tone de laminate. Co te de Conferinţa judeţeană de In numerele viitoare ale
lectivul nostru de muncă îşi partid, de a realiza înainte de ziarului nostru vom da curs
cunoaşte bine aceste sarcini termen sarcinile de plan pe altor portrete desprinse din
şl este hotărît să facă totul acest an şi pe întregul cinci viaţa cotidiană, de către cei Pasiune şi dăruire pentru
pentru a le realiza întocmai. nal.
ce simt că îşi pot încerca
talentul în creionarea realită
ţilor noastre. Reamintim că
din dorinţa de a stimula ac
Din munca şi preocupările tineretului tivitatea publicistică a co profesiunea aleasă
respondenţilor voluntari din
fabrici, uzine, mine, de pe
hunedorean şantiere de construcţii, din De fiecare dată, faptele nulul următor. Cooperativa a-
unităţile agricole, din insti
tuţii etc., ziarul nostru pri celor de care scriem se ţes gricolă de producţie din sa
tul vecin punea problema ci
şi se înalţă ca nişte coloane
continuare,
in
în
meşte
Bilanţ fructuos cursul acestei luni, materiale în marea simbioză a muncii. ne va lucra la planul de pro
pentru concursul de reporta Pe lingă aceşti oameni, pe ducţie al cooperativei Boz ?
je, portrete şl însemnări. lingă faptele lor, nu putem Răspunsul nu s-a lăsat aş
în domeniul muncii premii în obiecte, diplome trece fără a le schiţa chipul teptat.
Ciştigătorilor li se atribuie
şi sufletul, fără a le afla gîn-
- La unitatea mea am ter
şi menţiuni. Totodată, între durile generoase de viitor. minat planul de producţie şi
voluntar-patriotice cerea are ca scop şi o pre- dor Solomon l-am cunoscut cu am venit să vă dau o mină
Pe inginerul agronom Teo
selecţie a celor dornici să
de ajutor, s-a adresat, atunci,
candideze la concursul de vreo opt ani în urmă. Pe
Anul 1972 a consemnat în peste 160 000 bucăţi amba admitere la facultatea de atunci activa ca inginer la MIRON JIC
domeniul muncii voluntar- laje din sticlă, importante ziaristică din cadrul Acade C.A.P. Bretea Mureşană. Era contabil la Laboratorul
patriotice efectuate de că acţiuni de împădurire în miei „Ştefan Gheorghiu". perioada de întocmire a bi de protecţia plantelor
tre membrii organizaţiei ju fond forestier şi comunal, Aşteptăm cît mai multe şi lanţurilor unui an expirat şi Deva S.M.A. Simeria. Lucrările de reparaţii şi revizii la tractoare şi maşini agricole se desfă
deţene de tineret rezultate lucrări în pepiniere şi la cit mai bune creaţii sosite de de întocmire a planurilor de şoară fntr-un ritm susţinut. Aceste lucrări sînt în avans faţă de grafic la toate utilajele. Mun
—
reparaţii
de
din
remarcabile, care caracteri recoltat fructe şi seminţe de la corespondenţii şi cititorii citorii faţă atelierului manifestă preocuparea între care se remarcă mecanicul de Nicolae Enclu, lucrărilor, fotografia
de
răspunderea
cuvenită
cerinţă
—
şi
faţă
calitatea
zează ataşamentul, seriozita pădure. noştri. producţie şl financiare ale a- (Continuare in pag. a 2-a) care constituie o condiţie principală în asigurarea funcţionării în bune condiţiuni a tractoare
tea, dăruirea cu care aceştia Tot în anul trecut, au lor şi maşinilor la executarea lucrărilor agricole de primăvară
răspund chemărilor pe care fost constituite 74 de şan
le ridică ritmul intens al tiere ale tineretului. Scopul
construcţiei socialiste din lor: sprijinirea procesului r
patria noastră. Sub condu de producţie în unităţi eco nerală din localităţile
se
cerea comuniştilor, uteciş- nomice ca C.S.H., I.M.H., CURSURI DE PREGĂTIRE respective. zarea acestor trotuare, Viţă, concursul dc vitrine între resc întreprinse de către dustrie locală Deva a fost
numără
Gheorghe
librării, pe anul 1972.
comu
tii au participat la ridicarea exploatările miniere din Va PENTRU ADMITEREA Areta Popescu, Martin Consiliul popular construit dotată cu o instalaţle-la-
s-au
nal
Dobra,
borator de topire a deşeu
unor obiective industriale, lea Jiului, I.M. Barza. Tine IN ¡NVATĂMINTUL SE EXTINDE REŢEAUA Wagner, Ioachim Grecu şi IN CURIND - două poduri de beton în rilor din stiplex. Datori
la munci în agricultură şi rii au contribuit la repara SUPERIOR DE TROTUARE alţii. ÎN FOLOSINŢA satele Roşcani şi Panc-Să- tă acestui fapt, aici se
Au
silvicultură, la înfrumuseţa rea şi confecţionarea de u- Pentru a veni în spri Edilii şi gospodarii Hu LIBRĂRIA PODUL „SECIU" Iişte. gard fost împrejmuite realizează din acum plăci
prefabricate
cu
din
stiplex,
de
reuşite
rea şi buna gospodărire a tilaje, descongestionarea ga jinul elevilor din clasa nedoarei acţionează cu „MIHAI EMINESCU" Podul pe care I.C.F. şcolile generale din satele culori şi dimensiuni dife
şi
absolvenţi
localităţilor. Valoarea mun leriilor de acces şi a liniilor a lor XlI-a liceu al încadraţi în multă străduinţă pentru DIN DEVA - Deva ¡1 va da in folosin Mihăicşti şi Răduleşti, iar rite. Valoarea plăcilor
Pane
s-au
de
ţă „celor mai tineri pasa
continuă
a
din
cii lor, prestată în anul tre ferate, recuperarea unor ma producţie, care doresc să înfrumuseţarea care trăiesc PREMIUL III geri“ va fi podul de pe în satul două izvoare ame provenite creşte de deşeuri re
najat
de
peste
topite
în
oraşului
10
cut, se ridică la 2 100 000 teriale, demolarea de clă se prezinte la examenul şi muncesc. Referindu-ne IN CONCURSUL Valea Scciu, care va per apă potabilă. ori.
învăţă-
elevilor
lei (acţiuni finanţate), cu diri vechi în scopul extin de admitere în Inspecto numai Ia capitolul tro DE VITRINE mite împrejurimi din Uricani
să
ajungă
mîntul
şi
superior,
că
subliniem
400 000 lei mai mult decît derii unităţilor. ratul şcolar judeţean, în tuare, construite trotuare au la timp la noua lor şcoală PENTRU INTELECTUALII VREMEA
pe
fost
prevederile angajamentului Şi în agricultură s-au colaborare cu Institutul o suprafaţă de 7 487 me Comisia Centralei cărţii generală. După cum ne COMUNEI
rezulta
conducerea
în
asumat, şi 185 000 000 le' constituit şantiere ale tine de mine Petroşani şi In tri pătraţi, pe străzile pentru In stabilirea de vi informează aici s-au con La Geoagiu s-a termi Pentru 24 ore
telor
concursul
treprinderii,
subingineri
cu
recepţia
Mu
(acţiuni nefinantate). Aces retului; la întreprinderile a- stitutul de organizează, Huituri, Dorobanţilor, Avram trine între librării, pe a- centrat zilele acestea pu nat apartamente unui şi bloc spaţii Vremea se va încălzi
Hunedoara,
reşului,
Periniţei,
6
te cifre semnificative îşi gricote de stat Haţeg, O începînd cu 15 ianuarie Iancu, Brazilor, Pădurea nul 1972, a acordat diplo ternice forţe de muncă comerciale la parter, ce uşor. Cerul va fi varia
şi
premiul
III
Libră
ma
de
cursuri
a
găsesc materializarea în ac răştie, Simeria, Mintia, coo 1973, centrele Deva, pregătire Chizid, precum şi în mi- riei „Miliai Eminescu“, din pentru lucrării, termina execu urmează să fie repartizat bil, favorabil precipitaţii
lor slabe. Vînt potrivit cu
Hune
în
ţia
peste
cîteva
ţiuni de colectare a deşeu perativele agricole de pro doara, Petroşani, Brad şi croraioanelc de locuinţe Deva, şef unitate Alexan zile. la intelectualii nelocalnici intensificări din sud-est.
IV şl VI.
rilor feroase şi neferoase ducţie Şoimuş, Vaţa de Jos, Orăştie. dru Zlate. LUCRĂRI EDILITAR- ce lucrează în comună. Temperatura minimă va
Printre
destoi
mai
cei
(53 184 tone metale feroase; Dobra, Ilia, Geoagiu, Băcia, Informaţii suplimentare nici deputaţi care au mo Totodată, Centrului de GOSPODÂREŞTI PLĂCI DIN STIPLEX fi cuprinsă intre minus 8
şi
tematica
grade,
35 tone metale neferoase), privind orarul dau de că bilizat cetăţenii şi au con librării Deva i-a fost a- In cadrul acţiunilor cu Secţia mase plastice de şi minus între 12 minus 3 iar
se
cursurilor
cordată
pentru
diploma
şi
maxima
81 tone deşeuri de hîrtie. (Continuare în pag. a 2-a) tre liceele de cultură ge tribuit personal la reali rezultate deosebite in caracter edilitar-gospodă- Ia întreprinderea de in 1 grad.