Page 46 - Drumul_socialismului_1973_01

mÊKasKBsnaKKÊtBÊBMBnsm
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 604 ® MIERCURI 17 IANUARIE 1973
aFiyaa^Y'j&^gcasoígiaaasiSSBSigiXjigs^sisjaH
EZBEWCpaaJKfflKKaiKíÍLÍUS^^
(Urmare din pag. 1) gătite temeinic, sub conduce­
rea organizaţiilor de partid,
1973—an hofărîtor în realizarea cincinalului înaînfe de termen peratorilor propuneri de îm­ MĂRII! astfe] incit să se creeze un
bunătăţire acestei forme de climat favorabil dezbaterii pro­
a
organizare şl retribuire a mun­ blemelor aflate pe ordinea de
cii. Dezbaterea în spirit critic zi, să se dea posibilitatea cit
şi autocritic a neajunsurilor mai multor cooperatori să
vină cu propuneri şi sugestii
care s-au manifestat în legă­ pentru îmbunătăţirea activităţii
tură cu organizarea muncii, de viitor. Conducerile unită­
gospodărirea averii obşteşti, ţilor, fiind investite cu răs­
participarea cooperatorilor la punderea de a gospodări cu
executarea lucrărilor agricole, maximă chibzuinţă averea
respectarea democraţiei coo­ VIATĂ CiPERAÎIVIM obştească, au sarcina să se
peratiste. a disciplinei în mun­ preocupe cu exigentă de în­
In primul trimestru, 24 la sută din că şi a altor aspecte care vi­ făptuirea şi materializarea
zează bunul mers al treburi­
punct cu punct a programului
lor în cooperative, va da po­
sibilitate adunărilor generale de măsuri tehnico-organizato-
să adopte măsuri concrete, rice şi a indicatorilor de plan.
Eficienţa adunărilor generale
chibzuite, corespunzător speci­
planul de investiţii-deviză şi angajare ficului fiecărei unităţi, care să de producţie trebuie să cu­ an, urmărind ca în fiecare u- ce vor avea loc se va con­
cretiza, desigur, în stabilirea
ofere garanţia îndeplinirii în
mod exemplar a indicatorilor prindă principalele măsuri nitate să fie valorificate toa­ unor măsuri chibzuite care,
de plan pe acest an de către lehnico-organizatorice pentru te rezervele interne de creş­ îndeplinite exemplar, vor per­
mite ca în acest an coopera­
tere a producţiei, reducerea
toate formaţiile de muncă. In sporirea producţiei vegetale cheltuielilor materiale şi a tivele agricole din judeţ să-şi
şi animale, printre care amin­
a constructorilor forestieri cadrul adunărilor generale va tim : asigurarea unor seminţe costului produselor agricole, realizeze şi depăşească indi­
fi supusă discuţiei şi activita­
tea comisiei de revizie, care din soiuri de înaltă producti­ de sporire a aportului fiecă­ catorii de plan, să contribuie
are un rol important în apă­ vitate, amplasarea judicioasă rei unităţi Ia constituirea fon­ în mai mare măsură la apro­
vizionarea populaţiei cu pro­
Sarcinile pe care Conferin­ care se materializează măsu­ dul, de începere a drumului sau la cele ce urmează a fi rarea avutului obştesc, pre­ a culturilor, gospodărirea chib­ dului centralizat de produse duse agroalimentare, la creş­
al statului.
ţa Naţională a partidului şi rile luate. Vorbind despre a- Ribita—Valea Murgaşului sau atacate. cum şi activitatea comisiilor zuită a bunurilor cooperativei, terea bunăstării poporului —
extinderea suprafeţelor iriga­
plenara C.C. al P.C.R. din no­ cest fapt acum cînd s-a scurs a canalizărilor, a drumurilor Referindu-mă la modul rtn de judecată, care sînt chema­ Darea de seamă şi proiec­ obiectiv fundamental al poli­
iembrie anul trecut le-au tra­ mai bine de jumătate de lună de acces ce le efectuăm pe care aceste măsuri sînt tra­ te să rezolve unele probleme te, a culturilor duble şi suc­ tul planului de producţie tre­ ticii partidului nostru.
sat în vederea impulsionării din anul trei al cincinalului, şantierul noii fabrici de ci­ duse în faptă, am să amintesc ale membrilor cooperatori. cesive. Este necesar, în ace­ buie astfel prezentate îneît
activităţii de investiţii au ge­ vreau să subliniez rezultatele ment şi var de la Chişcădaga, doar unul din sutele de exem­ Se impune ca adunările ge­ laşi timp, ca în proiectul pla­ fiecare cooperator să înţelea­
nerat o vie mobilizare şi în deosebite pe care le înregis­ aş vrea să subliniez menţine­ ple pe care constructorii fo­ nerale — în spiritul sarcini­ nului de producţie să se pre­ gă că eforturile sale sînt în
rîndul constructorilor noştri, trăm. Deşi timpul friguros, rea noastră în graficul zilnic restieri le pot furniza: La lor stabilite de Congresul al vadă principalele căi de dez­ ultimă instanţă factorul hotă­
determinînd ca scurtarea du­ condiţiile specifice ale pro­ de execuţie, faptul că, dema- drumul forestier Ohaba-Ponor, X-lea şl Conferinţa Naţională voltare a zootehniei, începînd rîtor al consolidării economice Bilanţ
ratelor de execuţie a obiecti­ ducţiei la început de an ne-au rînd bine fiecare lucrare, a- unde muncitorilor conduşi de a partidului, de Congresul al cu stabilirea unei structuri a C.A.P., al creşterii nivelului
velor pentru punerea lor în creat unele greutăţi, prin mun­ vem premise trainice pentru maistrul Marcel Garaiman le-a II-lea al U.N.C.A.P. şi de mai eficiente a culturilor fura­ de trai al ţăranilor coopera­
funcţiune înainte de termenul ca plină de însufleţire a mun­ finalizarea exemplară a fie­ fost încredinţată executarea a Conferinţa organizaţiei jude­ jere şi terminînd cu progra­ tori. Dările de seamă întoc­ fructuos
planificat să devină scopul citorilor noştri am realizat cărui obiectiv. Evident, la toa­ peste 10 km de drum, de la ţene de partid — să acorde o marea investiţiilor şi calcula­ mite cu răspundere, în spirit
principal, însăşi raţiunea aproape 50 la sută din pla­ te acestea, îşi spun cuvîntul şeful de brigadă Alexandru atenţie deosebită modului de rea unor tarife cît mai sti­ critic şi autocritic, proiectele
noastră ele a munci. Este fi­ nul lunar. Considerăm acesta şi măsurile tehnico-organiza- Garaiman (fratele maistrului), utilizare a pămîntului, folosi- mulative, avantajoase, atît de plan care conţin sarcini domeniul
resc să fie aşa. Anul 1973 — ca un prim succes cu atît torice pe care le-am luat: la mecanizatorii Nicolae Râ- sirii cu eficientă a bazei ma­ pentru unităţi, 'cît Şi pentru mobilizatoare, bine fundamen­
hotărîtor pentru finalizarea mai mult cu cît în cifrele de faptul că în planul de ansam­ ducu, artificierul Ioan Paşol teriale şi a forţei de muncă, cooperatori. tate, duc, de regulă, la dez­
cincinalului înainte de termen plan pe care le avem de în­ blu am corelat — şi e pen­ şi pînă la ultimul om de pe îndeplinirii sarcinilor de li­ De mare însemnătate este bateri vii, fructuoase, la pro­
— pune în faţă constructori­ deplinit este inclus angaja­ şantier — toti, în aceeaşi mă­ vrare a produselor la fondul ca încă de pe acum să se puneri interesante şi cu efici­ muncii
lor sarcini de răspundere, deo­ mentul muncitorilor, tehnicie­ tru prima dată în activitatea sură, au sarcinile zilnice sub­ de stat, sporirii contribuţiei Ia treacă cu hotărîre la mobili­ entă.
noastră cînd se trece la o ast­
sebit de mobilizatoare, a căror nilor şi inginerilor de pe şan­ fel de detaliere —. momentul stanţial depăşite. aprovizionarea populaţiei, re­ zarea forţelor şi a mijloacelor Constituind un moment im­
realizare depinde de noi, în tierele I.C.F. Deva de a reali­ terminării reparaţiilor capitale Spuneam că e un singur e- ducerii cheltuielilor de pro­ de care dispun unităţile pentru portant în viaţa cooperative­ voluntar»
primul rînd, de modul in care za în primul trimestru cel la principalele utilaje grele cu xemplu, dar suficient pentru ducţie etc. Atît darea de sea­ lor agricole de producţie, a-
ne vom mobiliza, ştiind că puţin 24 la sută din planul a ilustra şi un alt fapt deo­ mă, cît şl proiectul planului pregătirea producţiei acestui dunările generale trebuie pre-
noile capaoităti concură con­ anual. momentul optim al intrării sebit : prin munca asiduă, va­ patriotice
siderabil la sporirea producţi­ Se poate ivi Întrebarea de lor în producţie, că staţiei
ei industriale, la modernizarea noastre de prefabricate i s-a lorificarea la maximum a re­
* m ' PP
şi perfecţionarea întregii eco­ la ce premisă s-a pornit în încredinţat executarea unor zervelor interne, prin mecani­ v - IJtó "vss (Urmare din pag. 1)
asumarea unui astfel de an­
zare, vom realiza creşterea
produse după care nu mai
nomii.
gajament? De aceea, menţio­ trebuie să aşteptăm, că am productivităţii cu aproape 12 V. .s'
Faptul că în acest an avem nez că încă din noiembrie-de- introdus noi tehnologii de la sută fată de realizările anu­ , Toteşti, Unirea, Chitid. In
de realizat un volum de cembrie 1972 lucrările au fost muncă, îmbunătăţind substan­ lui trecut şi nu prin mărirea 1 'si iii iiiiiiis »» cadrul lor au lucrat apro­
;:
construcţii cu peste 21 la su­ dirijate astfel ca 1 ianuarie tial nivelul proiectelor etc. numărului mediu scriptic de yyyy ţ:.y- :Ky ximativ 29 000 tineri, majo­
tă mai mare decît în 1972 — '73 să ne prindă cu „organi­ In cea mai mare măsură, consi­ salariaţi. Este o problemă vi­ ? : ■• ■■ ■: JÜ ritatea fiind elevi şi stu­
această creştere fiind încor­ zările de şantiere" terminate. der că îşi are aportul emula­ tală, a cărei rezolvare depinde < P I» 1 . V denţi. S-au remarcat orga­
porată în realizarea cu 10 km Acest lucru ne-a permis ca ţia creatoare, regenerată în de modul în care vom şti să . . ţ.' m nizaţiile de la T.C.M.M.H.,
de drumuri forestiere mai încă din această lună un vo­ ifinidul oamenilor muncii de muncim şi pe viitor. ; îfs Uzina „Victoria" Călan, U-
mult ca anul trecut, precum lum de aproape 90 la sută ••••• 111 zina chimică Orăşlie, I.M,
şi in alie obiective — a de­ din lucrări să le executăm clarviziunea cu care tovarăşul Faptu] că ne-am angajat Ia ¡I! lilillilll Barza, U.M.M.R. Simeria,
terminat ca întregul nostru mecanizat, să nu resimţim Nicolae Ceauşescu a subliniat realizarea, pe primul trimes­ SxT • : S/- /> '•'<■ -S '• Grupul şcolar siderurgic
%
s
: ;
colectiv să treacă, încă la fi­ responsabilitatea care ne re­ tru, a cel puţin 24 la sută din I:- ; y-, ' .ţ ■ - şi Liceul industrial Hune­
nele anului trecut, la o ana­ deloc lipsa unor materii pri­ vine tuturor în acest an. De planul anual de investiţii are - .;V yy 'yyyi y vÿÿs doara, liceele Călan, peda­
:
:
:
liză responsabilă a modalităţi­ me cum sînt cimentul, produ­ asemenea, Conferinţa judeţea­ şi altă acoperire. Este vorba 5 \ HflM \ Si gogic şi „Decebal" Deva,
lor prin care vom îndeplini sele balastiere, să putem lărgi nă de partid, dezbălînd amplu despre distincţiile obţinute, i.< iT > s •' ' ■ < _. v' „Avram Iancu" Brad, „Au­
X
s
prevederile După o defalcare în continuare frontul de lucru şi minuţios modul în care despre realizările bune din ■\î:; y ■ . i;; ■ T: rel Vlaicu" Orăştie, agri­
minuţioasă a cifrelor de plan, pentru lunile următoare şi să trebuie să se materializeze anul trecut, despre mîndria şi col Geoagiu, şcolile profe­
pe luni şi trimestre, pe şan­ încărcăm la nivelul necesar programul de investiţii afe­ voinţa noastră de a ne situa sionale Gurabarza, Călan,
tiere, formaţiuni de muncă şi forţa de muncă de care dis­ în permanenţă printre colec­ Simeria, şcolile generale
obiective, după prealabila e- punem. rent judeţului, a jalonat căile tivele fruntaşe de constructori de 10 ani Dobra, Vaţa de
şalonare a forţei de muncă şi Fie că e vorba de lucrările prin care fiecare constructor ale judeţului. Jos, Bălţa ş.a.
U aport important şi-au
utilajelor pe fiecare obiectiv de terminare a drumului spre poate determina impulsionarea adus tinerii la lucrările de
n
de construit, am trecut la Ohaba Ponor sau a celui de ritmului de execuţie la obiec­ ALEXANDRU ROZSNAY irigaţie pe 297 ha, comba­
urmărirea ritmului zilnic în la Lonea spre cabana Voievo- tivele aflate în construcţie inginer şef la I.C.F. Deva terea 'eroziunii solului, în­
diguiri, desecări, regulari­
zări de rîuri, plantarea a
peste 90 000 bucăţi pomi
Randamente malte se producţia k minereu Realizări Sa Participarea uteciştilor la
fructiferi.
muncile
voluntar-patriotice
se intensifică în aceste zi­
le premergătoare conferin­
(Urmare din pag. 1) semnaţi pe linia mecanizării nouă galerie în curs de exe­ Autobaza* din leva \ ţei judeţene U.T.C. Fiecare
operaţiilor cu un volum mare cuţie. organizaţie, fiecare membru
de muncă. Pînă nu demult, — întrecerea iniţiată în ca­ Colectivul de muncă de la ;
lui de posturi pe 1 000 tone aveam destule greutăţi în ce drul tuturor brigăzilor de autogara din Deva a început ; al ei se străduieşte să ra­
minereu extras. priveşte repararea maşinilor producţie şi de la înaintări — bine acest an de muncă. De j porteze rezultate cît mai
Prin aplicarea, la abatajele şi utilajelor. Găsesc că este remarca maistrul Constantin Ia începutul lui, sarcinile la j frumoase.
unde se pretează, a metodei bună iniţiativa luată ca în Părău, secretarul comitetului indicatorul călători/kilometri j
de exploatare cu înmagazi- subteran să funcţioneze un de partid pe mină — a dat au fost îndeplinite în pro- [
nare, s-a înregistrat o creş­ atelier de reparaţii şi între­ roade bogate. Transpunerea în cent de 102,3 la sută, veni- I
tere a productivităţii, pe fie­ ţinere. Mecanicii sînt mai a- continuare în fapte a indica­ turile — 111,1 la sută, iar I „Tinereţe,
care loc de muncă, cu peste proape de noi şi ne pot da ţiilor date de conducerea su­ coeficientul de utilizare a j
4,5 tone pe post. De aseme­ ajutor atunci cînd este ne­ perioară de partid şi de stat, parcului a fost îmbunătăţit j
nea, prin folosirea unor per­ voie. aplicarea întocmai a măsuri­ cu 3,7 procente faţă de ce! i proctefie,
foratoare moderne, s-a reali­ S-au găsit şi soluţii pentru lor adoptate la recenta Con­ planificat. ;
zat o mărire a vitezei de per­ scurtarea distantei de trans­ ferinţă a organizaţiei judeţene Dintre şoferii de pe auto- ;
forare cu 20 la sută. de partid ne dă certitudinea educaţie“
port a minereului din abata­ buze care şi-au adus o con- j
O deosebită atenţie s-a a- jele superioare, prin crearea că şi de acum înainte vom tributie însemnată ia aces- j
cordat şi se acordă In conti­ de rostogoale-colectoare la o- obţine realizări de prestigiu. te frumoase succese se nu- j
nuare perfecţionării continue rizontul de bază. Mai mult, Minerilor noştri le slă în pu­ mără Alexandru Ionuţ, Vir- j In aceste zile ce premerg
a tehnologiilor de extracţie, pentru asigurarea producţiei tinţă să lucreze mai mult şi gll Calciu, Aurel Plater, j importantul eveniment din
modernizării lucrului în fie­ în acest an şi în perspectivă, mai bine, să-şi onoreze exem­ Ioan Bota, Gheorghe Brîn- \ viaţa tineretului hunedo-
care compartiment care con­ se munceşte intens la legă­ plar atributiunile, aşa cum ne da, nrecum Şi taxatoarele j rean — Conferinţa organi­
cură direct la bunul mers al tura actualului cîmp aflat în cer« partidul, aşa cum ne-am Eva Ormindean, Maria Dia- j zaţiei judeţene a U.T.C. —
producţiei. Specialiştii de aici conescu şi altele. în oraşul Haţeg au fost
s-au gîndit şi au trecut la a- exploatare cu altul nou situat angajat. Ne vom îndeplini cu constituite şapte brigăzi de
plicarea mecanizării transpor­ în partea vestică, printr-o cinste sarcinile, angajamentul. tineret, care cuprind 140
tului la orizontul minus 80 m. de membri ai organizaţiei
De asemenea, sînt terminate noastre revoluţionare. Nu­
pregătirile necesare pentru mai la secţia croitorie a
trecerea la transportul cu lo­ La Ciungani, unde munţii dă, aceasta se datoreşte fap­ colul puneau stăpînire peste rilor. Şi tot acolo, încălecase — învăţătorul devine lumina oameni, ajutîndu-i cu un sfat, întreprinderii de industrie
comotive cu troleu la orizon­ formează o adevărată diade­ tului că Ioan Barbu s-a in­ aceste ţinuturi, copiii străbă- pentru prima oară şaua cai­ satului. Respectat, îndrăgit şi cu o vorbă bună", „l-am fost locală, 60 de fete muncesc
tul minus 120 m. mă prin care cu greu străbat tegrat în viaţa aşezării, a teau cu greu nămeţii pe ki­ lor de munte ca o necesitate apreciat, şi-a legat destinu elev - mărturiseşte Dumitru într-o brigadă de tineret.
1
întreprindere,
La
aceeaşi
— Şi la mina noastră — a- razele soarelui, şi-a desăvîr- ştiut să respecte pentru a fi lometri întregi ca să ajungă de acomodare la mijloacele de satul Ciungani, depunînd Giurgiu - şi acest lucru mă şi tinerii de ia secţia tîm-
răta minerul şef de brigadă şit vocaţia învăţătorul Ioan respectat şi să muncească cot Ia şcoală, să audă vorba do- de locomoţie din acele vre­ eforturi deosebite pentru şco­ determină să-i mulţumesc în­ plărie-comandă s-au unit în
Constantin Palcău — s-au fă­ Barbu. Dascăl, ce a slujit cu la cot cu sătenii, fiindu-le a- moală a învăţătorului ce le muri. larizarea copiilor, luptînd îm­ că o dată că ¡-am urmat pro­ brigada ce-şi desfăşoară ac­
cut în ultimul timp paşi în- devotament învăţămîntul pe­ proape la necazuri şi bucu­ potriva unor mentalităţi în­ fesia. Munca şi comportarea tivitatea sub deviza „Tine­
ste 40 de ani, şi-a confundat rii. vechite. sa au constituit un exemplu
destinul cu şcoala, instruind La Bulzeşti, sub poalele Elogioase vorbe la adresa viu, realizind o coeziune su­ reţe, producţie, educaţie".
şi educînd generaţii după ge­ muntelui ce aminteşte de Tîr- 1 y ii c 8 învăţătorului am aflat de ia fletească intre mine ca elev Asemenea brigăzi au fost
constituite şi la fabrica de
Eforturi sporite neraţii. Mulţimea copiilor ca­ gul de fete, şi-a petrecut în­ colegii lui, Constantin Jianu şi şi dumnealui ca învăţător. Nu , cons'erve (magazie) şi la a-
re s-au perindat prin faţa
Dumitru Giurgiu, dascăli şi ei.
telierul mecanic al S.M.A.
catedrei, sub privirea blîndă văţătorul primii 16 ani din „Imi amintesc cu nostalgie de pot uita niciodată cind — e Haţeg. Utecişlii meşteşugari
viaţă. A început munca la ca­
mult de-atunci - în vacanţe
in domeniul a dascălului, au devenit as­ tedră în 1932, în condiţii ca­ colegul de şcoală Barbu. Nu bani să-mi cumpăr caiete. de la cooperativa „Reteza­
mă chema la el şi îmi dădea
tăzi
muncitori,
electricieni,
pot uita momentul absolvirii.
re nici pe departe nu se pot
Parcă azi îl văd cu diploma
tractorişti, şoferi, învăţători, compara cu cele de astăzi. 0 desăvîrsire a ¡ocatiei Suflet adevărat de dascăl !“. tul" — cei de la secţiile
ingineri, profesori. Meritul Lipsa încăperilor spaţioase, a în mină pe coridoarele sec­ Sentimentul responsabilităţii, tricotaje, lenjerie şi croito­
construcţiilor deosebit al învăţătorului con­ manualelor şi a combustibilu­ ţiei, pîndind un post de la cei rie secţia bărbaţi — au for
stă nu numai în faptul că a lui nu l-au speriat pe tînărui citea povestirile lui Creangă, Cerinţele învăţămîntului l-au care plecau la oaste, pentru al muncii pentru educarea ti­ mat o „Brigadă a tinerelu­
răspuns prezent tuturor cerin­ iar primăvara, Ia umbra dea­ că, în regimul trecut, nu se nerei generaţii i-a animat în­ lui de bună deservire şi e-
Anul 1973 consemnează e- ţelor învăţămîntului, in aceşti învăţător. Nici condiţiile grele obligat pe Ioan Barbu ca, îngrijea nimeni să ni se asi­ treaga viaţă. Activitatea aces­ ducaţie socialistă".
forturi sporite în domeniul îndelungaţi ani, ci mai ales de existenţă, determinate de să a brazilor, nemuritoarele în 1949, să părăsească Bul- gure posturi după absolvire. tui neobosit dascăl constituie Cele şapte, brigăzi ale ti­
construcţiilor. Conform pre­ că s-a consacrat profesiei a- izolarea între munţi, inexis­ versuri ale Iul Eminescu. Aco­ zeştiul şi să devină dascălul Viaţa şi activitatea lui consti­ un exemplu de pasiune, dă­ neretului din oraşul nostru,
vederilor, pînă la sfirşitul a- lese şi a practicat-o in două tenţa unor drumuri practica­ lo, în mijlocul moţilor, îmbră- din satul Ciungani, comuna tuie un exemplu grăitor pen­ ruire, devotament şi nobleţe constituite în aceste zile,
nului vor fi date în folosinţă localităţi îndepărtate : Bul- bile, a mijloacelor de trans­ cind portul lor, a învăţat şi Vaţa de Jos. Luînd munca de tru tinerele cadre. A muncit sufletească, o contopire a o- şi-au luat angajamente mo­
490 capacităţi industriale şi 46 zeşti şi Ciungani. port sau iluminatul cu lam­ respectat obiceiurile locului la început, dar cu o expe­ mului cu profesiunea aleasă. bilizatoare pe care şi le-au
agrozootehnice. De asemenea, pa de petrol nu l-au făcut să şi s-a legat sufleteşte de oa­ rienţă de 16 ani — la care în condiţii grele peste 40 de propus drept obiective în
în municipii, oraşe şi în cen­ Şi dacă astăzi locuitorii ce­ renunţe la profesia de care menii şi frumuseţea meleagu- a mai adăugat, aici, încă 24 ani. Nu s-a plîns niciodată, LIVIU LUCACIU activitatea de producţie.
trele industriale vor fi con­ lor două sate îţi vorbesc cu s-a legat cu pasiune şi dă­ deşi a fost, deseori, încercat Astfel, ei au păşit în noul
struite mai bine de 111000 drag despre învăţătorul lor, ruire. de greutăţi. Nu s-a dat bătut profesor la Şcoala an cu hotărîrea de a-şi
noi apartamente, din care avînd numai cuvinte de lau­ lama, cînd zăpada şî vis­ şi a fost mereu alături de generală Baia de Cri? realiza exemplar sarcinile
61 000 din fondurile centrali­ de producţie, iar sporul
zate ale statului, iar 50 000 produselor realizate în afa­
din fondurile populaţiei şi din (Urmare din pag. 1) nerală. In faţa ţăranilor coo­ ra planului să se ridice Ia
credite acordate de stat, pre­ peratori din satul Boz s-au ducţii de griu la hectar pe A venit toamna anului 1972, peste 350 000 lei. Şi pen­
cum şi numeroase şcoli, gră­ prezentat cifrele noului plan ceastă trecere în revistă, du­ mice într-un procent de 40 la judeţ. Chemarea la întrecere toamnă grea, cu timp nefa­ tru c3 tinerii di unităţile
n
diniţe şi alte obiective social- inginerul Teodor Solomon, de producţie. Mulţi dintre pă discuţiile purtate cu toţi sută mai mare decît cel apro­ către toate unităţile coopera­ vorabil însămînţărilor. Pe economice şi meşteşugă­
culturale. preşedintelui, brigadierilor şi factorii de bază, inginerul şef vizionat pînă atunci, întocmi­ tiste din judeţ, lansată de chipul inginerului şef am citit reşti ale oraşului ştiu că
celor cîţiva membri ai con­ membrii cooperatori, aflaţi a- C.A.P. Lăpuşnic, a fost o ini­ atunci un fel de îngrijorare.-
In vederea realizării unui siliului de conducere ce se tunci la adunare, şi-au expri­ s-a convins că in această u- rea noilor tarlalizări a cultu­ ţiativă deosebit de importan­ Se gîndea în ce condiţii va trebuie să contribuie la e-
asemenea volum de lucrări, o aflau la sediul C.A.P. mat cuvîntul, angajamentul de nitate se pot obţine producţii rilor, permanentizarea mecani­ tă. C.A.P. Lăpuşnic obţinea putea face însămînţarea griu­ fortul unanim pentru o pro­
atenţie importantă a fost a- — Fii binevenit — i-au spus a realiza şi chiar depăşi ci­ la hectar mult superioare ce­ zatorilor în efectuarea lucră­ cea mai mare producţie de lui, cum va putea îndeplini ducţie eficientă, cei 140 de
cordată industrializării con­ gazdele şi, cum erau toţi fac­ frele de plan propuse. Planul lor de pînă atunci. In acest rilor de însăminţare, întreţine­ griu la hectar din istoria u- planul propus ? Folosind toate membri ai brigăzilor nou
strucţiilor. Vor fi introduse torii de bază prezenţi, i-au de producţie a fost cît se nităţii. Cum a fost posibil ? „ferestrele" de timp de lucru, formate ş-au angajat să
pe scară largă panourile înfăţişat oaspetelui, rînd pe poate de corect şi real în­ — Am ţinut seama de gra­ fiind mereu în teren, preocu­ realizeze economii de ma­
prefabricate pentru clădiri, rind, situaţia economică şi fi­ tocmit. De aceea, a şi fost Pasiune û dăruire dul de fertilizare a solului, de parea şi grija inginerului şef teriale şi materii prime în
vor fi folosite în mod inten­ nanciară, producţiile obţinute votat în unanimitate. In fina­ plantele premergătoare şi, bi­ au biruit C.A.P. Lăpuşnic ter­ valoare de 50 000 lei, să e-
siv sistemele moderne de e- în toate sectoarele de activi­ lul adunării generale, ingine­ 3 neînţeles, de pregătirea pa­ mina printre primele unităţi xecute lucrări de calitate în
xecuţie — cofrajele metalice tate, tarlalele şi brigăzile un­ rul Teodor Solomon a primit tului germinativ. Odată cu din judeţ însămînţarea cultu­ aşa fel îneît să reducă la
plane, universale şi glisante. de se obţinuseră cele mai calde mulţumiri din partea arătura de vară, am încorpo­ rilor de toamnă. Deci, un nou zero reclamaţiile şi sesiză­
Ca urmare, în anul 1975 ur­ mari producţii de griu şi po­ tuturor cooperatorilor. pentru profesiunea aleasă rat în sol 300 kg de azotat succes, o nouă realizare de rile. Tot ei sînt cei care
mează ca gradul de industria­ rumb, posibilităţile şi perspec­ De-atunci au trecut ani. Şi de amoniu, iar înainte de în- seamă, la care a contribuit vor introduce în fabricaţie,
lizare a lucrărilor în con­ tivele pentru noul an de pro­ odată cu anii, multe realizări sămînţare s-a mai făcut o a- in bună măsură inginerul şef. în acest an, 17 noi produse.
strucţii să atingă peste 85 la ducţie. Cu aceste date, ingi­ şi fapte de seamă ale ingi­ rătură superficială, cînd din lată un exemplu de specia­ Brigăzile de tineret, con­
sută. In domeniul locuinţelor, nerul Solomon a trecut la lu­ nerului Solomon. Din 1969 îl scop şi-a schiţat primele pro­ re şi recoltare a culturilor. nou s-a mai administrat o list, de comunist care este stituite în cinstea Confe­
mai mult de 40 la sută din cru. A întocmit fişele de cal­ găsim ca inginer-şef la coo­ puneri de viitor. Nu le-a ţinut Toate propunerile au fost cantitate de îngrăşăminte chi­ trup şi suflet pentru unitatea rinţei organizaţiei jude­
numărul blocurilor vor fi rea­ cul, a făcut comparaţii, cal­ perativa agricolă de produc­ doar ca simple notaţii. In primite cu multă încredere, mica. Am folosit sămînţă de în care lucrează, pentru ca ţene a U. T. C., au în­
lizate integral din panouri cule concrete, reale. Intr-un ţie Lăpuşnic. S-a prezentat şi scurt timp le-a făcut cunos­ iar nu peste mult timp toate mare productivitate, bine tra­ aceasta să urce pe noi trep­ ceput munca pentru rea­
mari prefabricate. Pe seama cuvînt, a muncit aproape aici cu aceeaşi încredere, cu cute membrilor consiliului de acestea au devenit fapte. Re­ tată. Lucrarea de însămînţa- te în dezvoltarea economică, lizarea obiectivelor propuse
industrializării se va obţine o două săptămini de zile în ca­ aceeaşi pasiune şi hotărîre de conducere, comuniştilor din zultatul ? La un an, adică in cu entuziasmul vîrstei, cu
creştere continuă a producti­ re serile erau foarte lungi. a face treabă bună. Primele organizaţia de bază. Toate 1970, se obţinea o producţie re s-a făcut la timpul optim. în creşterea averii obşteşti, dorinţa de a-şi înscrie o
vităţii muncii, care în actua­ zile, însoţit de preşedinte şi propunerile prezentate erau de griu cu 500 kg/ha mai In primăvară, întreaga supra­ lată, pentru ce, despre ingi­ prezenţă viguroasă în acti­
lul cincinal va prezenta, în Cu trei zile înainte de adu­ brigadieri, le-a consacrat re­ deosebit de valoroase. Citcva mare ca pînă atunci. Dar sa­ faţă a fost grăpată şi plivită nerul şef al C.A.P. Lăpuşnic, vitatea economică a ora­
ramura construcţiilor, o eco­ narea generală, planurile de cunoaşterii terenului, a situa- aveau chiar intîietate şi anu­ tisfacţiile mari au venit în de buruieni. Producţiile? 3 510 şului nostru.
nomie de forţă de muncă e- producţie şi financiar, cu toa­ ‘ ţiei economico-financiare a me: aprovizionarea cu semin­ anii următori, adică in 1971 — Teodor Solomon, se vorbeşte CORNEL DICONI
chivalentă cu travaliul a pe­ te anexele necesare, erau ţe de mare productivitate, cu 1972, cînd C.A.P, Lăpuşnic a kg griu la hectar şi 4 175 kg cu respect, cu admiraţie. E un secretarul Comitetului
ste 80 000 de constructori. gata. A urmat adunarea ge­ producţiilor obţinute. După a- cantităţi de îngrăşăminte chi­ obţinut cele mai mari pro­ orz la hectar. respect binemeritat. orăşenesc Haţeg
al U.T.C. '
(Agerpres)