Page 47 - Drumul_socialismului_1973_01

'¿BasucuttJSBSOasVH
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5604 ® MIERCURI 17 IANUARIE 1973

Comisiile de judecata- faza de masă a festivalului
Spectacolul care a încheiat
„Căluşarul" a reunit pe sce­
na căminului cultural din
Sarmizegetusa formaţiile de
organe obşteşti de căluşari din Rîu de Mori, „Cazul Mattel Spectacole
Clopotiva,
Nucşoara,
Valea
Dîljii, Baru şi Sarmizegetusa.
Evoluţia acestora a constituit
un veritabil recital al măies­ @ Teatrul de stat „Ale­
triei interpretative şi al vir­ Film premiat cu Marele şi-a canalizat toată energia rist la „Times"), Ferrucio xandru Davilla" din Piteşti
tuţilor proprii unuia dintre Premiu-,Ex Aeguo la Cannes, spre a scoate Italia din con­ Parri (senator). Aceste pă­ prezintă la Petroşani (17
influenţare şi jurisdicţie cele mai străvechi şi mai au­ în 1972, „Cazul Mattei" tre­ diţia postbelică a dominaţiei reri — precum şi cele ale ian.), Hunedoara (18 lan.)
zeşte un interes general şi
Această
străin.
capitalului
tentice jocuri fecioreşti de deplin justificat. Cauzele in­ ziariştilor Viitordo Fanfani, şi Deva (19 ian.) spectaco-
tendinţă a lui Mattei viza
pe meleagurile hunedorene. teresului stîrnit sînt multi­ frînarea influenţei economi­ Salvo Licata, Gianni Farnet- Iul „Mussic-hall antiastenic".
ti, Umberto D'Arro, Sennuccio
In perioada 15 ianuarie — lipsei de operativitate în so­ brilor comisiilor de judecată La formaţia de căluşari a ple, iar suma acestor cauze ce americane, minimalizarea Benelli — reluate după un © Colectivul Teatrului de
15 martie 1973 expiră manda­ luţionarea litigiilor. A tărăgăna de către specialişti nu tre­ căminului cultural din Rîu de se poate defini ca fiind o manipulaţiilor acaparatoare deceniu de la moartea lui stat „Valea Jiului” din Petro­
tul membrilor comisiilor de judecarea litigiilor luni şi luni buie să se limiteze la consta­ Mori am admirat calităţile comunicare plenară cu spec­ ale trusturilor franceze. In­ Mattei, nu descoperă, desi­ şani oferă publicului din
judecată, care, potrivit legii, de zile, aşa cum s-a întîmplat tări mărunte de procedură, ci interpretative ale vătafului tatorul de cinema. Filmul ginerul Mattei, fiind însăr­ gur, autorul crimei. Dar re­ Simeria (18 ipn.), Gurabar-
se aleg pe timp de 2 ani. Pri­ la întreprinderea de prefabri­ să contribuie la îmbogăţirea Moise Bilţog, precum şi fru­ Iui Francesco Roşi impresio­ cinat cu defascizarea indus­ zultatul este, totuşi, foarte za (20 ian.), Petroşani (21
vind retrospectiv activitatea cate din beton Bîrcea, I.C.I.L. cunoştinţelor de legislaţie a moasa execuţie a bătutelor nează, mai întîi, cu o vi­ triei petroliere italiene, a ur­ important. E important ian.) piesa „Inimă rece".
desfăşurată şi experienţa acu­ Simeria, Exploatarea minieră muncii, cu scopul de a asi­ peste şi pe sub picior, înso­ goare artistică neobişnuită, mărit — cu multă abilitate cu osebire faptul că de a-
mulată de comisiile de jude­ Ghelar şi altele, înseamnă a gura comisiilor rolul educa­ ţite de strigăturile care ex- însuşi genul peliculei — si­ facerea Mattei nu e de loc
cată, remarcăm că aceste or­ face un act dăunător atît tiv în rândurile salariaţilor. ' primă îndemnuri la joc, op­ tuat pe linia de demarcaţie străină Mafia, că teama lui Editoriale
gane obşteşti de influenţare pentru interesele unităţii, cît Ceea ce conferă puternice timism şi dragoste de viaţă. dintre filmul documentar —- FILM Mattei (din pricina căreia nu
Satul Clopotiva a fost re­
şi jurisdicţie şi-au adus con­ şi pentru cele ale salariaţi­ valenţe educative judecăţii anchetă şi cel artistic de avea încredere în aeronave­ © In Editura Cartea Ro­
tribuţia la întărirea respectu­ lor. comisiei este caracterul ei prezentat, la festival, prin ficţiune — este unul neobiş­ le obişnuite, călătorind doar mânească a apărut sub sem­
lui faţă de lege, la promova­ In alte situaţii au existat obştesc şi de publicitate, dez­ nuit. Inscriindu-se pe linia şi cu şl mai multă energie cu avioane personale) de nătura Iui Al. Cerna-Rădu-
rea unei atitudini corecte faţă carenţe în ce priveşte respec­ baterea Litigiilor cu participa­ filmelor politice (cum ar fi — italienizarea acestei im­ răzbunarea intereselor lezate lescu volumul „ARBORI DIN
de muncă şi avutul obştesc, tarea regulilor' procedurale rea masei de salariaţi. FESTIVALUL ,,Z" de Costa Gavras, sau portante ramuri industriale. a fost întru totul justificată. ŢARA PROMISĂ". Sînt c-
la respectarea normelor de legale. Astfel, unele comisii, Afişarea la gazeta de pere­ „Cetăţeanul Kane" de Orson Din şirul măsurilor pe care Din aceleaşi păreri, precum vocaţi Liviu Rebreanu, Petre
convieţuire socială. sub diferite pretexte, au ju­ te a unor hotărîri date de Welles), „Cazul Mattei" pro­ le-a întreprins inginerul Mat­ şi din interpretarea excepţio­ Pandrea, Nicolae Iorga, D.
Comisii de judecată, ca cele decat cauzele fără să citeze comisiile de judecată în ca­ „CĂLUŞARUL“ pune o reactualizare a unui tei a făcut parte şi extin­ nală a lui Gian Maria Volon- Tomescu, N. Plopşor, Tudor
de la T.C.M.M. Hunedoara, în­ părţile şi fără să administre­ zuri mai deosebite au consti­ dosar închis, convingîndu-se derea relaţiilor cu ţările a- te, se conturează psihologia Arghezi, Gala Galaction.
treprinderea minieră Barza, ze probe suficiente la dosar tuit modalităţi de populariza­ de faptul că afaceri defini­ rabe. Preşedintele cartelului unei personalităţi inedite, ® In seria „Arcade" a E-
Centrala cărbunelui Petroşani pentru pronunţarea unei ho- re a activităţii organelor de tiv clasate nu există, nu pot italian al petrolului a dat, profilul interesant, pasionant, diturij Minerva a apărut car­
şi altele, au căpătat un bine­ tărîri temeinice şi legale. jurisdicţie, au dezvoltat opi- exista, deoarece, atîta timp astfel, lovituri substanţiale şi acum deosebit de viu al tea „O SAMĂ DE CUVINTE"
meritat prestigiu pentru ope­ Fenomenul constatat la mul­ nia colectivă faţă de actele cît cauzele au rămas nea­ capitalului străin. Ceea ce unui om foarte ataşat de de Ion Neculce. Prefaţa
rativitatea, competenta şi au­ te unităţi, de a face anumite reprobabile comise de către nihilate, circumstanţele sînt nu i s-a iertat lui Mattei telurile majore ale ţării sale. este semnată de Valerlu
toritatea cu care au rezolvat imputaţii fără o cercetare cei judecaţi. reeditabile. Fără-ndoială că fusese renunţarea la colabo­ Cristea, iar bibliografia este
diferite cazuri ce le-au fost prealabilă, temeinică şi sta­ In noua etapă, atenţia tre­ recita! al moartea inginerului Mattei rarea cu americanii şi fran­ AL. COVACI întocmită de Ion Nistor.
supuse spre soluţionare. bilirea exactă a conţinutului buie să se îndrepte spre ale­ implică o cauzalitate politi­ cezii, în favoarea Italiei şi
Cu prilejul verificării şi în­ despăgubirii, ca şi a vinovă­ gerea noilor membri în co­ că, edificatoare pentru lu­ a partenerilor ei arabi. Şi
drumării activităţii comisiilor ţiei, determină, după cum bi­ misiile de judecată. Membrii măiestriei mea imperialistă. Francesco pentru că purtarea lui Mat­
de judecată s-au scos la Ivea­ ne se ştie, o serie întreagă comisiilor se vor alege din­ Rosj recunoaşte în coordo­ tei nu se încadra în Limitele
lă şi anumite carenţe, care de Litigii formale ce antrenea­ tre angajaţi, cooperatori, natele cazului Mattei legătura fair play-ului capitalist occi­
au impietat asupra bunei ză pierdere de timp şi muncă membrii altor organizaţii ob­ interpretative organică dintre manevra po­ dental, un accident de avi­
funcţionări a comisiilor.' Tot­ inutilă. In mare măsură aces­ şteşti, care au o reputaţie litică şi cea economică, le­ on simulat l-a îndepărtat de
odată, a reieşit şi faptul că tea îşi au originea în erori neştirbită, se bucură de stimă gătură total subordonată in­ pe arena marilor monopoluri. M WSÊ8ÊSÊBÎÊÊË
nu peste tot comitetele oame­ săvîrşite din comoditatea sau şi respect în rândul colecti­ tereselor marelui capital. Or, Francesco Roşi, vorbind
nilor muncii şi-au îndeplinit chiar incompetenţa unor func­ velor din care fac parte, do­ două echipe de căluşari - această legătură are un chip despre Mattei, reconstituie,
sarcinile ce le revin cu pri­ ţionari de la serviciile de spe­ vedind prin întreaga lor acti­ copii şi maturi. Se cuvine să monstruos, hidos, nelipsind de fapt, personalitatea aces­ Wmi
vire la sprijinul cu trebuie a- cialitate. Consecinţele negati­ vitate şi comportare grijă menţionăm în mod deosebit din trăsăturile sale crima, tuia, cu migala cu care ar­
cordat acestor organe obşteşti ve ale acestor practici, atît pentru respectarea neabătută prezenţa pe scenă a feciori­ în cel mai adevărat sens al heologii aşează frîntură lin­ JWÊÊÊ
de influenţare şi jurisdicţie. pentru unitate, cît şi pentru a legilor şi a normelor e- lor de acum 15 ani, astăzi cuvîntului. gă frîntură, pînă cînd se mmm
»¡Ne propunem să insistăm oamenii în cauză, nu trebuie ticii şi echităţii socialiste. oameni cu fire argintii Ia Evident, cazul Mattei — încheagă o imagine fidelă n
asupra acelor aspecte din ex­ să lase indiferente organele Totodată, vor fi propuşi tîmple, care au readus în ac­ aievea petrecut în 1962 — celei iniţiale. Suita de an­
perienţa cărora putem trage sindicale. Ele pot şi trebuie pentru a fi aleşi acei mem­ tualitate cîteva jocuri căluşe- este tipicul deznodămînt al chete — care constituie co­
învăţăminte menite să previ­ să studieze îndeaproape fe­ bri ai comisiilor de judecată reşti specifice locului. Dintre unui destin protestatar, pus loana vertebrală a filmului
nă într-o măsură cit mai ma­ nomenul şi cauzele specifice care au desfăşurat o activita­ acestea, s-au evidenţiat faţă-n faţă cu lipsa de scru­ — aduce în prim plan opini­
re eventuale deficienţe în care-1 generează şi, pe baza te meritorie şi au experienţă „Brîul" şi „Sîrba în kilogra­ pule a lumii capitaliste. A- ile lui Felice Fulchignoni
activitatea comisiilor şi chiar concluziilor reieşite, să inter­ în această muncă. me", „Purtata", „Ştearsa" şi vînd o orientare de stînga, (personalitate siciliană), Fu-
în ce priveşte constituirea a- vină ferm în cadrul comite­ VIOREL POP „Bătuta sub genunche", ce fără să fie comunist, Mattei rio Colombo (asistentul lui Scenă din filmul „Cazul Maltei“, caro va rula, Inceplnd de
cestora. tului oamenilor muncii, pen­ jurist au demonstrat convingător şi-a dedicat întreaga viaţă, Mattei), Alessio Baume (zia­ mîine, la cinematograful „Patria" Deva.
Astfel, s-a desprins faptul tru luarea măsurilor cores­ calităţile acestor autentici
că în multe unităţi cu un nu­ punzătoare. căluşari, conduşi cu măiestrie
măr mare de salariaţi, care Dacă în majoritatea cazuri­ de vătaful loan Boţea.
au unităţi dispersate şi în a- lor comisiile de judecată au Pasaje Pe aceeaşi linie au evoluat
în Unităţile prestatoare de servicii şi de pro­
fara judeţului, există tendin­ dat soluţii legale şi temeini­ şi căluşarii maturi din Va­
ţa de a constitui o singură ce, nu putem să nu menţio­ denivelate lea Dîljii şi Nucşoara,
comisie la centru, ceea ce o- năm că au existat şi cazuri frunte cu vătafii loan Fucă
bligă numeroşi salariaţi să în care hotărîrlle luate au şi Ion Moş Didi.
piardă timp preţios prin de­ fost greşite. Explicaţia unor In vederea îmbunătăţirii La reuşita festivalului de ducţie răspund mai deplin cerinţelor actuale
plasări la comisia de judeca­ asemenea soluţii constă în circulaţiei autovehiculelor la Sarmizegetusa o contribu­
tă. Trăgînd învăţămintele cu­ mare măsură în necunoaşte­ şi evitării strangulărilor pe ţie însemnată au adus-o că­
venite, se va avea grijă ca rea temeinică a legislaţiei drumurile naţionale, Depar­ luşarii din Baru — vătaf Vio- 41
asemenea situaţii să nu se muncii. Acest fapt trebuie să tamentul transporturilor rel Rahotă, muncitor la fa­ Comuna Rîu de Mori — a- Am observat la toţi inter­
mai repete, aplicîndu-se în­ constituie un semnal care să navale şi rutiere a avizat brica „Refractara" — care, in şezare din Ţara Haţegului — în comuna Rîu de Mori locutorii noştri că sînt pre­
tr-o măsură mai mare princi­ determine o mai mare aten­ construcţia a zece pasaje timpul lor liber, se dăruiesc a cunoscut' în anii socialismu­ ocupaţi pentru ca activitatea
piul apropierii judecăţii de ţie faţă de instruirea membri­ denivelate. Lucrările se vor cu pasiune activităţilor artis­ lui noi şi importante transfor­ unităţilor prestatoare de ser­
locul de muncă al salariaţilor. lor comisiilor de judecată, cu efectua pe şoselele Bucu- tice organizate de către că­ mări. Pentru cei aproape 4 000 vicii şi de producţie din co­
Un alt domeniu în care u- probleme de legislaţie a reşti-Piteşti, în raza locali­ minul cultural. de oameni cîţi locuiesc azi în aflat că odată cu extinderea mună să se desfăşoare pe un
nele comisii de judecată au muncii. tăţilor Chitila, Săbăreni şi In sfirşit, ni se pare potri­ cele 11 sate s-au ridicat un atelierului de confecţionat lă- pantaloni ce vor fi valorifi­ făgaş bun. Aceasta denotă că
caţi în magazinele săteşti.
fost deficitare a fost acela al Instruirile care se fac mem­ Fusea ; Bucureşti — Urzi- vit să menţionăm aportul ac­ număr însemnat de construcţii
ceni — Rîmnicu Sărat, la tiviştilor culturali din satele social-cetăţeneşti. Pe lîngă diţe va lua fiinţă şi o secţie Avînd în vedere că în urmă­ în viitorul apropiat locuitorii
intrarea în municipiul Bu- respective, cadrelor didactice, şcolile, magazinele săteşti, că­ de ţesut covoare cu motive torii ani numărul locuitorilor . comunei nu vor mai fi- nevoiţi
, -zăUr.-pe.. .traseul centurii de consiliilor popularei -, -care minele culturale, dispensarul populare Locale:- *-este în • continuă creştere, se să pornească spre localităţile
vest a oraşului Ploieşti, la s-au ocupat cu răspundere — In cooperativele agricole va conâtrui .încefriiid chiar"
La dispoziţia cumpărătorilor - km 9’ şi 10 ; Bucureşti — de depistarea şi valorificarea uman, în sate mai funcţionea­ de producţie din Rîu de Mori, din acest an un complex meş­ urbane pentru a-şi rezolva u-
Călăraşi, în comuna Bră- scenică a tradiţiilor şi obice­ ză şi un număr însemnat de Ostrov şi Clopotiva funcţio­ teşugăresc în cadrul coopera­ nele probleme care depind
unităţi prestatoare de servicii
neşti ; Cralova — Tr. Seve- iurilor populare, tuturor ce­ şi de producţie, o necesitate nează şi ateliere de tîmplărie, ţiei de consum, unde se vor de meşteşugari, ele putînd fi
un sortiment bogat de mobilă rin, la ieşirea din Filiaşi lor care îşi aduc aportul la obiectivă pentru oamenii din zidărie, de zugrăvit, de vul­ comasa majoritatea ateliere­ soluţionate în totalitate pe
şi în comuna Coţofeni şi pe perpetuarea şi dezvoltarea aceste aşezări care se află la canizare care nu numai că
şoseaua Turda — Tg. Mu­ acestora. Prezenţa la festival o distanţă de aproape 25 km aduc venituri frumoase unită­ lor şi se vor înfiinţa altele plan local.
Pentru satisfacerea cerin­ lulia“ ; dormitoare tip „Fe- reş, în perimetrul localităţii a căluşarilor de aici şi din ţilor agricole, dar rezolvă şi noi.
ţelor cumpărătorilor, O.C.L. licia", „Pelican" şi „Bocşa". Cîmpia Turzii. celelalte localităţi ale jude­ de oraş. o seamă de servicii pentru ce­ N. PANAITESCU
Produse industriale Deva De asemenea, oferă cumpă­ In cursul acestui an, vor ţului trebuie să constituie Sub directa îndrumare a Co­ tăţenii noştri — ne spunea
s-a aprovizionat şl oferă spre rătorilor un sortiment vari­ putea să fie utilizate pasa­ doar începutul unei activităţi mitetului comunal de partid Petru Mihăiloni, secretarul
vînzare un bogat şi variat at de mobilă de bucătărie jele denivelate care se con­ susţinute şi continue pentru Rîu de Mori, care a acţionat Comitetului executiv al Con­ “1
sortiment de mobilă : ca­ şi sufragerie, scaune «îm­ struiesc pe şoseaua Bucu­ încorporarea mai organică a cu fermitate pentru creşterea siliului popular comunal Rîu
mere combinate tip „Tran­ ple şi tip fotolii, tapisate reşti — Giurgiu, la kilo­ dansului popular în mişcarea numărului acestor unităţi atît de Mori. Mfiăm dm #fni@f
silvania", „Nero", „Ilva", şi netapisate, saltele „Rela­ metrul 10 şi cel de la in­ culturală de masă. în cadrul cooperativei de con­ Desigur că şi în cadrul coo­
„Camix“, „Crişul“ şi „Alba xa" şi altele. trarea în municipiul Tîr- sum cît şi în cooperativele a- perativei de consum din loca­
govişte. C. STRAJAN gricole de producţie, locuito­ litate organele locale au fost DIN NOU DESPRE
rii comunei au azi la dispozi­ preocupate pentru a se înfiin­ ACELAŞI CEAS Intre timp a venit halba şi
ţie ateliere de croitorie, ciz­ toată spuma a avut vreme să
ţa unităţi prestatoare de ser­ se transforme în lichid. Dăm
mărie, cojocărie, vulcanizare,
r zidărie, fierărie etc. Tn ca­ vicii pentru populaţie. „Am \ Ceasul de pe peretele clă din nou dreptate celor care
dlrll P.T.Tc. Deva stă. S-a
ne-au sesizat. Cu o comple-
' ' * drul cooperativei agricole de pornit tn 1962 de la o cizmă­ i curii r.i.ic. Deva sta. S-a ne-au sesizat. Cu o compie- J
rie — ne relata Cornel Bojin, 1 oprit la 13,48 sau 1,48 (de- diferenţa de la bere pî- L
producţie Rîu de Mori, de pil­ preşedintele cooperativei de V DÎndf* rlnrn n incf ■»: -^. nn la comnnl r\n l il - /
ţ plnde dacă a fost zl sau
nă la semnul de pe halbă,
dă, s-a înfiinţat — pentru va­ consum din Rîu de Mori. Cre­ i noapte). Despre ceasul aces- nu-î de un deget, cl de...
lorificarea resurselor locale I ta s-a mal scris, dar n-am două !
L- \i '^V.’ -• 'Gis~vM de materii prime şi utilizarea deam că nu o să facem mare ) primit răspunsul nici prin Să vedem acum unde va
treabă cu atelierele, dar pe
forţei de muncă — un ate­ parcurs, solicitaţi şi de cetă­ i poştă, nici prin telefon, tele- acţiona conducerea coopera­
lier de confecţionat lădiţe ţenii noştri care doreau să li J graf sau radio. tivei de consum din Orăştle
pentru „Avicola" Mintia, ate­ 1 Poate Direcţia judeţeană pentru eliminarea acestor
lier în care lucrează un nm se rezolve o seamă de ser­ ^ de poştă şl telecomunicaţii neajunsuri : la berărie ori la
vicii pe plan local, am mărit ( va găsi în anul 1973 o so- braserie ?
măr de 10 membri coopera­ continuu numărul lor. Ne-am
tori. Prin munca lor, venitu­ i luţle pentru ceasul buclucaş.
rile realizate din vînzarea lă- bizuit pe meseriaşi localnici, IMPROVIZARE
diţelor au fost în 1972 mai iar acolo Unde nu am găsit, i CARE BERĂRIE,
| CARE BRASERIE?
Tră im in epoca aşezării A
îfcă À M teuSií'iatótíI mari cu 40 000 lei decît s-a am recrutat tineri din satele lucrurilor pe baze ştiinţifice, 1
K stabilit. Dovedindu-i-se prac comunei, pe care i-am trimis ^ In centrul Orăştlel, o să- a planificărilor minuţioase, 1
tic rentabilitatea atelierului
ÏÏÊÊËMMâ la şcolile de calificare din i geată mare, înconjurată în cînd nivelul ştiinţific şl ce- i
de confecţionat lădiţe, con­ cadrul cooperaţiei, astfel că i tuburi fluorescente, îndeam- rin ţa de cultură a cetăţea- *
ducerea cooperativei agrico­ la ora actuală am reuşit să ^ nă să pătrunzi într-o curte, nulul, atlngînd cote neîntîl- \
le de producţie Rîu de Mori, l unde trebuie să fie, indică nlte altădată, cere Imperios l
la indicaţia comitetului co­ asigurăm personal calificat * săgeata, o berărie. Cum, la ca şî „emisia" spirituală să )
munal du partid, a trecut la pentru toate cele 15 ateliere ţ adresa acestei unităţi, a ac- se desfăşoare la un înalt \
extinderea spaţiului acestui prestatoare de servicii. Veni­ ( tlvltăţil celor ce lucrează aici grad de perfecţiune. I
atelier. Astfel, s-a trecut la turile realizate în anul 1972 ^ am primit mal multe ■ sesizări _ Ne este dat să întîlnim în- i
t de la cititorii noştri, am cău- să uneori, ce e drept, din i
executarea lucrărilor de con­ pentru serviciile aduse popu­ } tat-o mal zilele trecute. ce în ce mai rar, cazuri cînd j
strucţie şi punere în funcţiune laţiei au fost mulţumitoare". 1 Pătrundem în curte, con- „emisia” amintită să se facă /
a unui gater de o capacitate Pe un făgaş bun se desfă­ l form Indicaţiilor săgeţii. Un- la voia întîmplărll. 1
mai mare. „Pentru anul 1973 şoară activitatea unităţilor , de-i berăria ? In dreapta - Cum aveţi de gînd să L
scrie „Hotel", în faţă parcă
organizaţi dezbaterea cu te
ne-am stabilit să realizăm din prestatoare de servicii şi în „Cinematograf", în stînga ma „Creativitate", Inclusă în J s
„Cinematograf", în
ma „Creativitate", Inclusă în
valorificarea lădiţelor un ve­ acest an. Numai în luna ia­ i „Braserie". Nici urmă de be- programul din luna Ianuarie )
nit de 1 470 000 lei” — ne nuarie a.c., s-au realizat prin rărle. Ne dăm seama că la a.c„ a bibliotecii dv. ? - îl
spunea Ion Taurescu, respon­ atelierul de croitorie produse hotel şl la cinematograf nu întrebăm pe Cornel Ivan, de
se poate vinde bere şl in­ la biblioteca orăşenească din
■■ sabilul cu prestările de servi­ de mică serie în valoare de trăm la braserie. Cîteva mi­ Brad.
¡§§¡¡8 cii din cadrul cooperativei a- 20 000 lei. Incepînd cu 1 fe­ nute de aşteptare ne fac să Răspunsul ne-a contrariat.
gricole de producţie. bruarie, în atelierele de dăm dreptate sesizărilor pri­ „Să vedeţi... păi... de fapt, <
Stavilă tn calea Mureşului: barajul lacului de acumulare al termocentralei Mlntla-Deva.
De la interlocutor am mai croitorie se vor confecţiona mite la adresa unităţii: mur­ noi... adică..." şi pînă la ur- L
dărie pe jos şl pe mese, frig, mă tot nu am aflat nimic. 1
fum şl servire slabă, anevo­ Cu alte cuvinte, sarcina de a .'
ioasă. întocmi o programare, un ţ
0n nou te cfaf e*& e şoseaua naţională de 2 grădiniţe încadrate cu 26 cupările la zi ale locuitori­ mai spornic, pentru creşterea zarea comunei pe care pri­ - Ce doriţi ? - nî se adre­ plan, a fost îndeplinită. Poa- l
1
Js*' la Jlia spre Zam, tre- cadre didactice. In fiecare a- lor. Astfel, membrii coopera­ producţiilor, a avuţiei ob­ marul ne-a arătat-o cu jus­ sează în cele din urmă un te veni orice control. Cît de- i
întîmpinaţi
sint
calorii
■
în folosinţă la Dobra pe traseu de două pancarde. şezare s-a construit cîte un tori din Gurasada şi Cîmpuri şteşti. tificată mindrie are creiona­ ospătar tînăr, îmbrăcat ne­ spre acţiune, asta-l altă po- 1
glijent.
tă pe ea o seamă de obiec­
angajaţi
veste. Ne descurcăm noi la ^
sînt
Surduc
plenar
Viitorul se anunţă şi mai
prevăzut,
pe
cămin
cultural
Pe una scrie Gurasada iar lingă sală de spectacole, şi de a obţine an de an pro­ luminos în această comună. tive. „Ne-am prevăzut să - O halbă de bere — răs­ o adică. încropim ceva... i
In conformitate cu pro­ construim în următorii ani pundem. (Trebuia să vedem Dar asta n-ar fl nimic pe
gramul de sistematizare a pe alta se află efigia unui cu o mică bibliotecă. In cen- ducţii sporite de cereale şi Cu sprijin de la stat şi prin un complex comercial mo­ dacă într-adevăr se dau hal­ lîngă surpriza ce urmează. \
localităţii, [a Dobra s-a ter­ monument istoric datină din dern, o brutărie, două blocuri bele cu un deget mal goale - C e atribuţii aveţi ca 1
minat şi dat în folosinţă al secolul al XlII-lea. Mulţi tu­ pentru intelectualii satului, să faţă de semn). metodist la Casa orăşeneas- ,'
doilea bjoc cu 6 apartamen­ rişti se opresc şi vizitează extindem spaţiul actualei - Cam peste 15-20 de că de cultură din Brad ? - )
te şi unităţi comerciale şl monumentul, obiectele con­ şcoli de IU ani. Pentru creş­ minute. Că schimbăm buto­ îl întrebăm din curiozitate
de prestaţii la parter. Apar­ servate în el, picturile mu­ Edificii noi străveche terea potenţialului economic iul - ne... Informează omul. pe Lazăr Corlnda. I
tamentele din noul bloc au rale vechi, toate rămase moş­ al comunei vom înfiinţa - Durează aşa mult. Pînă Urmează o clasică ridicare
fost repartizate salariaţilor tenire de la strămoşii stră­ două cuptoare de fabricat se scoate ştanga de la unul, din umeri, după care aflăm
din comună. La parter func­ moşilor celor care au trăit var, vom mări suprafaţa pe­ se pune la altul... că tovarăşul se ocupa cu
ţionează o unitate C.E.C. şi cu secole în urmă pe aici. pinierei amenajată în anul - Durează nene, durează. „mobilizarea artiştilor, cu,.,
un magazin de lcgume-fruc- Dar ceea ce dă valenţe noi trul de comună funcţionează carne. Anul 1972 a fost pen­ contribuţia in bani şi în 1971, pentru că s-a dovedit Privim — tot n-avem ce fa­ ceva privitor la repertoriu şi
te. acestor aşezări este munca şi c e - o uşă, deasupra căreia cu alte sarcini pasagere pe
viaţa oamenilor din satele un dispensar sanitar uman tru ei rodnic. Cooperatorii muncă a locuitorilor vor a- a fi rentabilă, se vor execu­
comunei Gurasada, care a încadrat cu 5 cadre medico- din Gurasada, de pildă, au pare aici noi edificii. Mai ta desecări pe o suprafaţă scrie: „Intrarea străinilor o- care le primesc în plus de Ia
G V H tfi n rt Va* căpătat, în anii socialismului, sanilare, o şcoală de 10 ani realizat cu 400 kg porumb, întîi localnicii vor continua de cel puţin 80 ha teren a- prltă". Au voie numai ospă­ comitetul de cultură, de la
radmtţa
noi dimensiuni. Despre aces­ şi un internat, un cămin cul­ 350 kg grîu şi 300 kg orz la acţiunea de electrificare a rabil, se vor face îndiguiri de tarii şl cel... de-al casei. director ş.a.". Nimeni nu i-a
pentru c©psî te înnoiri ne-a vorbit prima­ tural de centru cu o sală de hectar mai mult decît anga­ celor şapte sate. Pînă acum protecţie pe alte 110 hectare. Pentru că altfel nu se ex­ precizat încă metodistului
rul comunei, Emil Brînda. spectacole şi cinema, o bi­ jamentele luate. Din zooteh­ a fost instalată lumina elec­ Comuna Gurasada întine­ plică fenomenul: înăuntru Lazăr Corinda care-l sînt a-
Consiliul popular comunal — Comuna noastră numără bliotecă cu 10 000 volume. nie s-au livrat 100 000 litri trică în localităţile Gurasa­ reşte în vreme ce înaintează beau bere la sondă 5-6 In­ trlbuţille ca lucrător al unei
Dobra a cumpărat din fon­ 11 sate, care se întind de la Pentru deservirea cetăţeni­ lapte, fapt ce a condus la da, Gothalea, Ulieş, Cîmpuri în timp prin munca plină de divizi în costume de stra- case de cultură ?
dă. Un ospătar - s-a pre-
durile sale un local care a albia rîului Mureş pînă de­ lor din comună s-au înfiinţat sporirea considerabilă a veni­ Surduc şi urmează ca în a- înflăcărare a tuturor locuito­ zentat drept şeful unităţii ! - Improvizaţia o fl ea bună
fost amenajat pentru a adă­ parte, la poalele Munţilor 9 magazine săteşti. Putem turilor din acest sector. In­ cest an să se electrifice Boiu rilor ei. Un asemenea mira­ serveşte rîndurl de mîncăruri în creaţia artiştilor, dar în
posti grădiniţa de copii. A- Metalici. Cei peste 3 500 de spune că oamenilor noştri nu ginerul şef al unităţii loan de Jos, Cărmăzăneşti, Dănu- col îl trăiesc şi alte comune cu ţigara în gură, umblă cu ceea ce priveşte activitatea
cest local este pregătit pen­ locuitori, cîţi numără azi co­ le lipseşte nimic din cele Oargă şi medicul veterinar leşti, Cîmpuri de Sus şi Boiu din judeţul nostru, cărora so­ ţigări străine în buzunar, pe culturală de masă ea se re­
tru a primi în acest an 80 muna, se bucură din plin de necesare. Evident că mai a- Maria Petrar depun eforturi de Sus, iar în 1974 energia cialismul le-a dat sensuri de care le plasează pe sub mi­ percutează în majoritatea
de copii ai cooperatorilor şi binefacerile civilizaţiei. In vem încă multe de făcut... stăruitoare alături de mem­ electrică va fi dirijată spre existenţă cu totul şi cu totul nă cunoscuţilor şî cunoscu­ cazurilor asupra beneflclaru- 1
lui: cetăţeanul oraşului.
Interlocutorul ne-a mai re­
celorlalţi salariaţi din co­ sate sînt 11 şcoli generale şi latat succint şi despre preo- brii cooperatori pentru a da ultimele două sate: Runcşor noi. N. PALTIN telor. C. D. \
unităţii agricole un avînt şi
A Vica. Schiţa cu sistemati-
L mună.