Page 54 - Drumul_socialismului_1973_01

1
1
on««— oassanonu nsBonansmc fKwawMyB^^^'»^ 'wwi'îri-i nw. ! "vs^nn*
DRUMUL SOCIALISMULU! © Nr. 5 606 © VINERI 19 IANUARIE 1973

Zilnic, 20 tone de
C
Ridicarea capacităţii pro­ pentru ca nici o palmă de pâ- Legii nr. 12 de către unele u- bateri este de aşteptat să-l
ductive, apărarea, conserva­ mînt să nu rămînă necuprin­ nităţi economice — cbnstruc- ocupe — în spiritul sarcinilor
rea şi utilizarea raţională, cu să în circuitul productiv sau tori sau beneficiari de Inves­ stabilite la recenta Conferin­
eficientă maximă, a .potenţia­ să fie trecută la categorii in­ tiţii —, care ocupă terenuri ţă a organizaţiei judeţene de cărbune peste plan
lului de producţie al pămin- ferioare de folosinţă. In a- agricole fără aprobări, nu re­ partid — problemele referitoa­
tului, reprezintă una din sar­ ceaslă direcţie, cîteva aspec­ dau în termen sau la forma re la efectuarea 'lucrărilor de
cinile de excepţională însem­ te se impun atenţiei cu deo­ iniţială suprafeţele scoase din îmbunătăţiri funciare şi de a- DlLJA. Perioada scursă de şi I-au onorat exemplar. A-
nătate pe care partidul le-a sebită acuitate. In primul producţia agricolă. Au fost meliorare a pajiştilor natura­ la începutul anului a confir­ cum se străduiesc să dea
pus în fata lucrătorilor din a- rînd, o subliniere aparte se astfel afectate producţiile în­ le. Evitarea diminuării pier­ mat că pregătirile efectuate mai mult, să realizeze înain­
gricultură. Conditioned ne­ cuvine referitor la situaţiile deosebi la cooperativele agri­ derilor de zeci şl sute de to­ la sfîrşitul anului trecut au te de termen planul pe luna
mijlocit realizarea indicato­ întîlnite la GA..P. Burjuc, cole diD .comunele Ilia, Baru, ne de produse agricole nece­ fost deosebit de utile pen­ ianuarie, materializînd în
rilor economico-financiari, mo­ sită o participare masivă a tru bunul mers al produc­ fapte hotărîrile adoptate de
dul de folosire a pămîntului cooperatorilor din comunele ţiei de cărbune la mina Dîlja. Conferinţa judeţeană de par­
în fiecare unitate agricolă re­ Mârtineşti, Rîu de Mori, Lă- Brigada comunistului Vasile tid ; răspunzînd grijii perma­
flectă în acelaşi timp măsu­ pugiu de Jos, Beriu, Baru, Pui, Sidorov, de exemplu, din nente pe care partidul şi sta­
ra în care preşedinţii C.A.P., O problemă care necesită maximă Sîntămăria-Orlea şi altele la sectorul I, care lucrează in tul nostru o poartă mineri­
brigadierii, şefii de ferme, in­ finalizarea programelor stabi­ abatajul frontal cu trepte răs­ lor, tuturor oamenilor mun­
1
ginerii, toii cooperatorii se afenfie în dezbaterile adunărilor lite pentru ridicarea capacită­ turnate, pe stratul 6, blocul cii. Succesele înregistrate de
preocupă de gospodărirea şi ţii productive a pămîntului. II est, îşi depăşeşte ritmic această brigadă destoinică de
fructificarea deplină a tutu­ Fie că este vorba despre în­ sarcinile de plan zilnice, dind la începutul anului sînt con­
ror resurselor existente pentru generale ale C=Â.P= lăturarea excesului de umidi­ cărbune de bună calitate. cludente.
sporirea producţiei şi reduce­ tate, regularizarea unor cursuri Realizările de pînă acum nu întrebat de secretul a-
rea cheltuielilor pe unitatea de ape, defrişarea vegetaţiei au coborît sub 136 la sută. cestor succese, brigadierul
de produs. lemnoase nefolositoare sau de Ele se datoresc priceperii şi Vasile Sidorov spunea cu
Desigur, sînt meritorii efor­ FOLOSIM RAŢIONALĂ alte acţiuni, se cere ca tre­ hărniciei tuturor membrilor vădită modestie : „Păi cum
turile depuse şi rezultatele cerea efectivă la materializa­ brigăzii, spiritului de bun să fie ? Lucrăm ca într-o a-
înregistrate pe linia efectuării rea lor să nu mai fie tărăgă­ organizator al şefului de bri­ devărată familie, ne ajutăm
unui complex de lucrări me­ nată sub nici un motiv. gadă, modului cum ştie să şi ne înţelegem, nimeni nu
nite să contribuie 'la ridicarea In scopul asigurării valori­ repartizeze sarcinile, să lu­ dă înapoi cînd este greu. Şi,
capacităţii productive a pă­ k FOflUI flKIM ficării depline a tuturor rezer­ creze cu oamenii. trebuie să spunem, nu este
mîntului, ca : desecările, com­ velor de sporire « producţiei Tehnicianul Csorlk Ştefan, de puţine ori greu în mină.
baterea eroziunii, irigaţiile, agricole se impune să se în­ şeful sectorului, aprecia că Insă noi ne-am obişnuit cu
fertilizarea şi altele. Totodată, treprindă acţiuni energice ca­ brigadierul Vasile Sidorov, această muncă, ne place,
s-au făcut paşi însemnaţi în re să vizeze transpunerea în prin modul său de a munci, ştim s-o facem aşa cum se
ceea ce priveşte aplicarea Geoaglu, Bejan, Dîncu Mare, Turdaş, Şoimuş, Hărău, Bretea viaţă a unuia din deziderate­ şi de a-i ajuta pe cel mai cere. A ne realiza sarcinile
tehnologiilor înaintate, intro­ Zam,' Sarmizegetusa, Vata de Română şi altele, deficientele le majore reieşite din cuvînta- tineri în meserie, a făcut ca ritmic şl de calitate a de­
ducerea cadastrului funciar şi dos, Ocoliş şi altele unde su­ semnalate fiind ignorate şl de rea secretarului general al brigada Iul să fie bine suda­ venit la noi o tradiţie, nu
cartările agrochimcie ale solu­ prafaţa arabilă a fost dimi­ către organele locale ale pu­ partidului, tovarăşul Nicolae tă, omogenă, iar 6 din mem­ mai este o noutate. Asta ml
lui — acţiuni care vizează nuată cu zeci de hectare ca terii de stat. Ceauşescu, la Consfătuirea pe brii brigăzii, intre care Şte­ se pare esenţial pentru ori-
creşterea producţiei la unita­ urmare a necultivării terenu­ Nu mai puţină importanţă ţară a secretarilor comitetelor fan Herman şi Petru Popes- cel fel de activitate : ritmul
tea de suprafaţă. rilor situate în pantă sau tre­ prezintă şi modul de folosire de partid şi primarilor comu­ cu, care au venit aici acum de lucru“.
Adunările generale ale coo­ cerii lor la categorii inferioa­ a terenurilor de pe lingă cen­ nelor, ca tot teritoriul comu­ 6 luni. s-au stabilizat, for­ Intr-adevăr, asta e calea
peratorilor, care vor avea loc re de folosinţă, respectiv la trele gospodăreşti. Aspecte nei să fie folosit în interesul mează azi scheletul ei, lu­ succeselor. Munca pasiona­
în zilele următoare, prilejuiesc, păşuni sau fineţe. Serioase negative în această privinţă agriculturii, evitîndu-se scoa­ crează cu multă dăruire. tă, eforturile conjugate, ho-
desigur, o analiză temeinică semne de întrebare se ridică, se întîlnesc la C.A.P. Livadea, terea din producţia agricolă In urma vizitei de lucru a tărîrea de a obţine mai
asupra măsurilor ce s-au în­ de asemenea, în cazul coope­ Ilia, Bărăşti, Hărău, Tîmpa, a suprafeţelor celor mai bune. tovarăşului Nicolae Ceauşescu mult, mai bun, de a te putea In colectivul I.I.L. Orăştle — care s-a angajat să îndeplineas­
că cincinalul în 3 ani şi 9 luni — îşi desfăşoară activitatea cu
treprins în scopul obţinerii rativelor agricole din Banpo- etc. In acelaşi timp, nu pot fi Răspunderi deosebite în acest în Valea Jiului, a dialogu­ mîndri cu ceea ce faci. Şi multă competenţă şi responsabilitate şl şeful echipei de strun­
unor randamente superioare toc, Peşteana, Brelea Streiului, trecute cu vederea neajunsu­ sens revin conducerilor C.A.P., lui deschis purtat cu mine­ Sidorov cu ortacii iul au a- gari Ioan Dugaciu — pe care vl-1 prezentăm la locul său de
la hectar. De maximă însem­ Vaidei, Vîlcele — să amintim rile ce se manifestă în unele cadrelor tehnice, consiliilor rii, în urma îmbunătăţirii ceastă satisfacţie. muncă.
nătate este însă ca dezbate­ doar eîteva exemple —,' unde unităţi — cooperativele agri­ populare, tuturor cooperatori­ condiţiilor de muncă şi de
rile să evidenţieze şi aspecte­ suprafeţele arabile au scăzut cole din Răduleşti, Jeledinti, lor, eficienţa măsurilor ce le viaţă ale acestora, brigada
le negative ce s-au manifes­ datorită degradării unor tere­ V-aţa de Jos — unde s-a ex­ iniţiază trebuind să se mate­ lui Vasile Sidorov s-a anga­
tat în privinţa folosirii ratio­ nuri, lărgirii drumurilor de tins procesul de degradare a rializeze în folosirea raţiona­ jat să-şi realizeze ritmic sar­
nale a pămîntului — princi­ exploatare sau nedofrişării terenurilor prin eroziune din lă, apărarea si conservarea cinile de plan, să dea în fie­ Superficialitatea înlesneşte comiterea
palul mijloc de producţie în pilcurilor de tufărişuri. cauza neaplicării unei agro­ pămîntului, în creşterea pro­ care zi suplimentar cîte 15
agricultură — să se facă pro­ Pagube însemnate se înre­ tehnici corespunzătoare pe ducţiei agricole şi ridicarea tone de cărbune brut. In
puneri concrete în legătură gistrează în flecare an şi din suprafeţele situate în pantă: nivelului de trai al întregului cinstea Conferinţei judeţene
cu ceea ce trebuie iniţiat cauza încălcării prevederilor Un loc de seamă în dez­ popor. de partid, ei au majorat a- infracţiunilor de delapidare
cest angajament Ia 20 tone
S-a scris săptămîna trecută Bulimar, a fost condamnat la teriale pentru locurile de
despre procesul celor 25 de 14 ani închisoare); filtre de muncă.
Creşterea calităţii, infractori, foşti salariaţi ai C.S. ulei marca „Fiat", pistoane, casare a unor piese nu făceau
In alte cazuri, comisiile de
supape aspiraţie, semeringuri
Hunedoara, O.C.L. Produse in­
dustriale Deva, I.C.R.M. Deva, etc. (la atelierul mecanic al o verificare reală a situaţi­
Cooperativa de consum Sebeş O.S.M. 2). ilor, întocmeau procese ver­
a eficienţei economice şi Cooperativa de consum din cadrul secţiilor aveau chei bale de formă. La laminorul
La magaziile de materiale
de benzi, comisia de casare
Haţeg care au conlucrat în
a delapida o mare sumă de mai multe persoane, acestea formată din Avram Vinţan şi
(Urmare din pag. 1) ţie, sporirea exigenţei contro­ bani. In rîndurile de faţă intrlnd şi ridlcînd ce le pof­ Iosif Raduii, nu a participat
lului tehnic de calitate, a dis­ vrem să ne oprim la un as­ tea inima, fără a exista vreun la distrugerea a 11 reductoa­
ciplinei muncii din partea fie­ pect, nu întotdeauna luat în control gestionar. Cînd se dă­ re casate. De acest fapt au
serie de rezultate bune. Ele cărui lucrător la locul său de
nu sînt însă de natură să ne producţie. Alţi vorbitori, între seamă în asemenea situaţii : deau aprobări pentru ridicarea, beneficiat unii inculpaţi care,
mulţumească. Există încă des­ care maiştrii Ioan Nemeş, Li- în atingerea scopului lor, in­ de materiale, unii şefi de secţii, avîndu-le ca număr pe cele
tul loc ipentru mai bine, avem viu Budiu, Ioan Muntean, Iosif culpaţii au fost favorizaţi de contabili şefi, maiştri nu ve­ casate, au scos din magazin
încă posibilităţi să îmbunătă­ Schiflcr, Gavrilă Budiu, con­ superficialitatea anumitor oa­ rificau necesitatea reală a ma­ de mai multe ori astfel do
ţim calitatea pieselor turna­ trolorul de calitate Mihai Kne- meni cu munci de răspunde­ terialelor sau pieselor respec­ piese nou-nouţe, chipurile pen­
te. Am intrat în 1973 cu a- bel, inginerii Vidu Agliceru, re, li s-a înlesnit activitatea tive, a cantităţilor înscrise In tru a le casa, dar în schimb
ceastă hotărîre, cu angaja­ Iosif Iacob şi Dumitru Bucur, infracţională prin uşurinţa cu bonurile pe care le semnau. le valorificau.
care unii dintre aceştia au
mentul de a ridica tot mai directorul uzinei, s-au referit Să exemplificăm: bonul de Desigur nu au fost arătate
sus ştacheta calităţii produse­ la alte măsuri, a căror aplica­ semnat anumite acte, bonuri materiale nr. 384, întocmit de decît principalele cauze rare
lor cu marca „U.V. Călan". re neîntîrziattă va duce e- etc. inculpatul Ioan Popa, pentru au favorizat comiterea infrac­
Aşa după cum s-a subliniat la fectiv la îmbunătăţirea calită­ Astfel, la unele magazii cantitatea de 2 000 kg tablă ţiunilor. In primul rînd sar­
Conferinţa Naţională a parti­ din cadrul C. S. Hunedoara neagră, a fost aprobat — fără cina de a cunoaşte aceste
dului, aşa cum a indicat tova­ ţii produselor, la sporirea pro­ nu era organizată conform a şti ce se face cu tabla! — aspecte revine factorilor com­
ducţiei de piese turnate, la
răşul Nicolae Ceauşescu la eficienta economică a între­ regulilor evidenţa gestiunilor, de către inginerul Popovici, petenţi din cadrul C.S. Hune­
plenara C.C. al P.C.R. din no­ prinderii. Să notăm doar cîte­ nu se făcea înregistrarea tu­ de la oţelăria electrică ; bonu­ doara cît şi altor unităţi. Im­
iembrie trecut, cum se preci­ va : aprovizionarea cu oţel să turor materialelor, a operaţi­ rile 823 şi 904, pentru 2 100 portant este faptul ca aceste
zează şi în hotărîrea adoptată se facă în dimensiuni şarjabi- ilor de predare-primire, nu kg şl 1 100 kg tablă neagră, unităţi, cunoscînd cauzele la-
la Conferinţa judeţeană de le, dotarea cu scule aşchie- erau înregistrate unele plu­ întocmite de inculpatul. Teodor vorizante, să întreprindă cele
partid, calitatea producţiei şi toare bune, cu pierometre suri, nu se executau opera­ Popescu, au fost aprobate cu mai eficiente măsuri, care să
eficienţa economică trebuie să pentru urmărirea fontei lichi­ ţii privind casarea sau înlocui­ multă îngăduinţă de inginerul ducă la prevenirea şi com­
constituie criteriile de bază în de, încheierea din vreme a rea unor piese şi materiale, Krizboi Ştefan, de la O.S.M. 2. baterea oricăror manifestări
activitatea economică, pentru contractelor cu beneficiarii, ri­ organele de pază nu-şi făceau Alte bonuri de materiale, prin de încălcare a legalităţii so­
a putea răspunde telului ma­ dicarea pregătirii profesiona­ datoria, gestiunile nu erau ve­ care li se aproba inculpaţilor cialiste, apărarea ordinii so­
jor de realizare a cincinalu­ rificate periodic şi riguros din din combinat să scoată dife­ ciale şi de drept, apărarea n-
Dorica Eenea lucrează la Exploatarea minieră Ţebea ca distribuitoare de lămpi. Fruntaşă le a muncitorilor şi întărirea partea organelor de control rite piese şi materiale, pe ca­ vuţlei naţionale de mina hră-
In producţie, se bucură de stima şi respectul întregului colectiv. lui înainte de termen. Colec­ disciplinei de producţie, spri­ financiar intern. re apoi le valorificau şi îşi păreaţă a unor indivizi cer­
tivul nostru de muncitori, teh­ jin şi îndrumare mai consis­ Aşa a fost posibil ca une­ însuşeau banii, au fost apro­
nicieni, ingineri, specialişti es­ tente din partea organizaţiilor le materiale: tablă neagră, taţi cu cinstea si normele so­
te conştient de acest lucru şi de partid, o asistentă tehnică manometre, reductoare, pînză bate tot fără discernămlnt de cialiste de viaţă.
acţionează în consecinţă. permanentă şi competentă pe bonfaier, cositor, robinete de către ing. Dumitru Bobîrnea, NICOLAE MOISE
ing. Epereşl Koloman şl alţii,
Papas li porţile copilăriei minteam, ngmeroşi participanţi toate cele trei schimburi. chei fixe, minere pentru uşi, rifice necesitatea acestor ma­ Procuratura judeţeană
La consfătuirea de care a-
fiecare flux tehnologic, în
trecere pentru apă şi gaz,
procuror
fără ca în prealabil să se ve­
au arătat deschis, critic şi au­
pile de diferite tipuri, bur­
Sînt măsuri deosebit de uti­
Hunedoara-Deva
tocritic, cauzele neajunsurilor,
le, majoritatea se aplică deja
au făcut propuneri concrete şi rezultatele bune se arată cu ghie spirale, filiere şi altele,
să fie sustrase din magaziile
pentru eliminarea lor, au ve­ generozitate. întregul colectiv unor secţii ale combinatu­
nit cu soluţii originale, inte­ de muncă din uzină — în lui şi vîndute prin unităţile
De douăzeci de ani, toate ge­ noaştere a motorului, a unor sau C.A.P. din judeţ n-ar
neraţiile de copii ai Bradului probleme teoretice cit şi de prinde bine, în gospodăriile a- resante, privind îmbunătăţirea fruntea căruia se află comu­ comerciale, contravaloarea fi­ Orăşelul dm mima
s-au perindat, la vîrsta înaripa­ conducere. La cercul cine-foto, nexe, practicarea stupăritulul cu calităţii pieselor turnate. In­ niştii — este hotărît să-şi în­ ind împărţită între inculpaţi.
tă a cravatelor roşii, pe la Ca­ copii de diferite vîrste învaţă, oameni pricepuţi. ginerii Mihai Demidov şi Leon- S-a constatat, de asemenea,
sa pionierilor. Au patinat pe îndrumaţi de tehnicianul Pavel Secretele de sub vitrinele „Mu­ zecească eforturile, să reali­
gheţuşul din curtea largă a ca­ Popa, arta fotografiei. Un com­ zeului mineritului", din Brad tin Mateşoi, şefi ai secţiilor zeze ritmic şi de cea mai bu­ că existau stocate în magazii mimes
sei, au ascultat basme, au de­ plet laborator foto Ie stă Ia dis­ dezleagă şi pe cel al frecven­ turnătorie II, respectiv I, au nă calitate sarcinile de plan, anumite piese şi materiale, CG
senat, şi-au îmbogăţit cunoştin­ poziţie (mai puţin apa curentă, tării cercului micilor geologi. E- subliniat necesitatea unei a- să sporească cu fiecare zi vo­ peste necesarul Teal, dintre
ţele de naturale şi geografie ori indispensabilă într-o asemenea milian Radovici, conducătorul provizionărl ritmice cu mate­ Comuna Teliucu Inferior, ţă — a treia unitate de a-
de literatură, au învăţat să cîn- activitate !). Adesea, ne mărtu­ orchestrei Casei pionierilor, pro­ lumul producţiei, materiali- care unele fără mişcare în
te, fetele au dansat şl au de­ riseşte îndrumătorul, pentru a fesor de matematică, confirmă riale — fontă, otel, cocs, ni­ ultimii 2—3 ani : bobine, ra­ veche aşezare minerească, cest fel din comună — in
prins tainele mînuiril acului înviora terenul mai arid al ore­ faptul că muzica face casă bu­ sip — de calitate corespun­ zind astfel în fapte politica s-a făcut cunoscută in anii care 30 de copii se joacă,
spre broderii măiestrite, s-au lor teoretice, le prezint albume nă cu matematica. Cu sprijinul zătoare, stabilirea unei tehno­ partidului, măsurile adoptate, diatoare, şublere, diferite re­ socialismului datorită oame­ invaţă cîntece şi poezii, a
perindat mascaţi şi veseli în reuşite, stîrnlndu-le ambiţia de cercului radio a transformat chi­
jurul pomului de iarnă şi tim­ tarele obişnuite în chitare elec­ logii precise pentru fiecare re­ contribuind la realizarea cin­ lee (la magazia centrală, al nilor săi harnici ce lucrea­ fost dală în exploatare la
pul l-a răpit spre viaţă... trice, a construit o staţie de per nou introdus în fabrica­ cinalului înainte de termen. cărei gestionar, Constantin ză la exploatarea minereu­ sfirşitul anului 1972. O gră­
In acelaşi local se strîng şi amplificare. In acordurile mu­ lui de fier, bogăţie cu care diniţă asemănătoare se va
azi, în fiecare zi, copii dornici zicii uşoare sau populare care
să ştie mai mult, să dea curs răzbat în toate sălile, se desfă­ subsolul acestei localităţi a înfiinţa şi in satul Teliucu
unor chemări, să devină mai 0!n activitatea şoară cu mai multă plăcere şi fost înzestrat cu dărnicie de Superior. Construcţia c ga
bogaţi deprinzînd tainele unor activitatea celorlalte cercuri. natură. Sint cunoscute mul­ ta şi urmează ca în zilele
meserii de care, poate, nu se Desigur, fetele au învăţat dln- PE URMELE MATERIALELOR PUBLICATE
vor mai despărţi toată viaţa. Casei pionierilor totdeauna să coase, să scrie pe te nume de mineri harnici, următoare să fie dotată cu
Găsesc aici îndrumători destoi­ pînză cu acul şi aţa poveşti care prin munca lor de fie­ mobilier adecvat. Tot in a-
nici, cu dragoste pentru mese­ fără vîrstă iar cercul de artă care zi extrag cantităţi me­ ceastă parte a comunei s-a
ria pe care o dau celor mici. populară, condus de Laila Palcu, reu sporite de minereu, hra­
La orice oră din zi, uşile casei Brad încearcă să păstreze această tra­ „S-a oprit ceasul în prezent nu au reuşit să-l ciliul şoferilor, aceştia avîn- înfiinţat o şcoală pentru
sînt deschise de copii în căuta­ diţie. Tot ele se vreau, de miel, repare. Noi vă rugăm a ne du-le oricînd la dispoziţie. nă de nelipsit giganticei ce­ copiii minerilor ce lucrea­
rea tovarăşului Gheorghe Stînga, suple şi graţioase, ajută cercul ajuta în problema punerii în tăţi de oţel a Hunedoarei. ză la frontul II, iar in ur­
conducătorul cercurilor de ra­ de coregrafie condus de Ileana Devei“ Insuşindu-şi critica adusă Pentru minerii din această mă cu cîteva zile s-a făcut
dio, rachete şi electrotehnică. Goldştein, sau le place să com­ funcţiune a ceasului defect". prin nota apărută în ziar,
Cine nu a ascultat niciodată a persevera pentru a stăpîni în bine culorile şi se opresc la ...Ceea ce şi facem, adre- comună s-au construit in recepţia unui bloc cu 76 de
programul de rădio la un re­ perspectivă, la acelaşi nivel, a- cercul de pictură al profesorului In ziarul nostru nr. 5 547, sîndu-ne pe această cale conducerea întreprinderii de ultimii ani un număr însem­ garsoniere. Tot la Teliucu
ceptor realizat de el, cine nu a ceastă frumoasă artă. Aspecte Iosif Felea. Dar e simptomatic conducerii cooperativei „Mu­ producţie secundară şi pres­ nat de blocuri şi căsuţe sis­ Superior s-a inaugurat in a
asistat niciodată la o lansare de din activitatea tuturor cercuri­ faptul că într-un oraş mineresc, la rubrica „De la o zi la taţii Deva răspunde redac­ tem vilă. magazine comer­ doua săptămină a noului
rachete şi nu le-a urmărit cu lor au fost imortalizate atît în într-un judeţ cu specific indus­ alta" a apărut o notă referi­ reşul", din Deva, care are o-
sufletul la gură saltul brusc fotografii cit şi pe pelicule de trial, la nici unul din cercurile bligaţia de a interveni. ţiei : „S-au luat măsuri ca pe ciale, unităţi meşteşugăreşti an un cămin cultural.
spre înălţimi, căderea lină spre film. Imagini din ultimii doi-trei tehnice nu e înscrisă nici o fată. toare la faptul că ceasul din viitor toate maşinile să fie etc.
pămînt, nu poate înţelege pa­ ani sînt oricînd vizionabile prin E vorba, mai degrabă, de iner­ centrul Devei, montat pe clă­ Despre dotările social-cul- Dar cile lucruri noi nu
siunea aceea cu care membrii aparatul de proiecţie instalat in ţie atît în concepţia părinţilor direa poştei, s-a oprit indi- parcate la locul stabilit, iar s-au făcut în comuna Te­
acestor cercuri rămîn, ore în laborator. cît şi a cadrelor didactice, care cînd aceeaşi oră cam de „Lipsă d@ control“ împotriva celui vinovat s-au turale cu care comuna a liucu Inferior în anul 1972 ?
şir, aplecaţi asupra unor sche­ Cercul de artizanat condus de nu-i formează de mici pe copii fost înzestrată în ultimul S-au modernizat prin pa-
me, măsurînd rezistenţe, lipind, învăţătorul Gheorghe Domşa are în ideea deschiderii largi spre multă vreme. luat măsuri disciplinare, fi­ an, ne-a relatat primarul
finisînd corpuri de aparate. Tre­ o carte de vizită recunoscută : toate meseriile, indiferent de In urmă publicării notei vare aproape 1 000 mp dc
buie să fi urmărit cu plăcere tablourile în intarsi, ramele şi sex. La rubrica „Buletin rutier", ind lichidat din întreprinde­ comunei, Ion Vasile. Inter­ uliţe, s-au construit mai
aeromodelele în zborul lor lin, măsuţele lucrate în aceeaşi ma­ De aici, adesea, dezorientări respective, am primit la re­ din ziarul nostru nr. 5 568, re. Acest caz a fost pre­ locutorul. căruia nu-i place multe mii de metri liniari
ca să poţi zăbovi cu atîta mi­ nieră, de o rară fineţe şi fru­ în alegerea viitoarei profesiuni, dacţie răspunsul Direcţiei ju­ să vorbească decit la con­
gală asupra fiecărei piese înde­ museţe, căsuţele miniaturale în orizonturi mal limitate fetelor. deţene de poştă şi telecomu­ a apărut nota cu titlul de lucrat cu toţi conducătorii de trotuare, s-au făcut ca­
lung şlefuite, asamblînd totul cu lemn, veritabile bijuterii— semn Şi e cu atît mai de neînţeles mai sus, în care era critica­ cret, s-a oferit să ne înso­ nalizări. Anul 1973 şi ur­
atenţie pentru ca viitorul aero- al măiestriei şi răbdării — cu­ acest fapt într-un lăcaş al cul­ nicaţii. Iată-1 : „Cele sesiza­ tă o stare de lucruri existen­ auto. De asemenea, s-au luat ţească pentru a vedea pe mătorii vor fi tot la fel de
model să-şi dobîndească echili­ ceresc pe oricine. Şi nici unul tivării aptitudinilor copiilor, al te sînt adevărate, noi am măsuri ca în fiecare seară viu ceea ce este nou în
brul perfect de zbor. Răbdarea dintre discipoli nu e trecut de orientării lor spre viaţă, unde tă la sectorul Orăştie al darnici cu locuitorii din a-
şl înţelegerea îndrumătorului a- 10-11 ani. există cadre competente, pasio­ intervenit la cooperativa I.P.S.P. Deva, şi anume: şeful de garaj să verifice comună. ceastă aşezare situată la
cestui cerc, apropierea de fie­ Probabil, mulţi se vor mira nate, capabile să insufle tutu­ ,'^Mureşul“ Deva pentru re­ Am pornit pe o uliţă ce poalele munţilor Poiana
care copil au făcut ca pionierii auzind de existenţa unui cerc ror dragoste statornică pentru autovehiculele erau parcate dacă toate maşinile sînt par­ urcă molcom deasupra re­
de la aeromcdele să nici nu de apicultură pentru copii. Şi oricare dintre meseriile ce se paraţia ceasului, însă ' pînă la întîmplare, pe Ia domi­ cate". Ruscui. Primarul comunei
conceapă activitatea aici fără totuşi, cel de aici se bucură de învaţă aici. şedinţei de comună şi am ne-a relatat că in vecinăta­
tovarăşul inginer Verdeş. o mare frecvenţă, de un stator­ ILEANA LASCU 1 ajuns pe un platou dantelat tea şcolii generale din Te­
Cercul auto-moto condus de nic succes. Dacă poposeşti cîte­ cu blocuri şi căsuţe albe, cu liucu Inferior se vor con­
maistrul Toader Golcea atrage va minute la oricare grupă, în­ alei pavate, ce seamănă cu strui mai mult de 30 de
constant cel mai mulţi amatori. tre copii de clasa a Il-a, a III-a
Oricum, un singur kart, ccm şi-i vezi cu cîtă competenţă îţi un cartier modernizat de case ' proprietate personală.
„obosit“, ia 70 de copii (şi cîţi povestesc cum ascultă acum localitate urbană. „Pe lingă Mulţi dintre minerii veniţi
amatori n-ar mai fi !) e prea iarna stupul cu furtunul, cum qele aproape 40 de blocuri
puţin ! La fel, prezentarea doar plîng albinele dacă le e frig, din alte judeţe vor să de­
la nivel teoretic a regulilor de dacă n-au mîncnre, dacă ie-a mai vechi, construite aici vină cetăţeni ai Teliucului.
circulaţie fără o pistă de antre­ pătruns vreun duşman în stup, in ultimii zece ani, s-au Pentru că aproape toate, ca­
nament, fără un teren adecvat cum pregătesc şerbetul pentru mai ridicai în anul 1972 şi drele didactice care locu­
învăţării conducerii — e destul hrănirea lor în acest sezon, cu
de dificilă. Şl totuşi, ne asigu- ceaiuri preventive în diferite alte edificii social-culturale. iesc la Hunedoara, dar îşi
gură maistrul Golcea, sînt elevi boli, dacă îi vezi pe cei mai necesare minerilor noştri“ desfăşoară activitatea în Te­
în al treilea an de cerc care mari conferţionînd stupi, dacă — ne-a spus interlocutorul. liuc, şi-au exprimat dorin­
stăpînesc perfect kartul, regu­ afli că mai mult de jumătate
lile de circulaţie, puţind con­ din membrii cercului au devenit Primarul ne-a arătat un ţa să se mute cu familiile
cura cu veritabili şoferi. Le vor acasă apicultori, atunci înţelegi bloc cu 106 garsoniere, în în comună, organele locale
fi de un real folos — atit celor că acest „microb“ al apiculturii care s-au mutat de cîteva s-au gîndit să le ridice şi
ce vor opta pentru această pro­ a prins statornic. Şi, după cum
fesiune cit şi viitorilor şoferi spunea şi conducătorul cercului, săptămîni o parte din ti­ lor lingă şcoala generală
amatori — aceste ore de cu­ Virgil Bocaieţ, la cîte I.A.S. nerii mineri de la E.M. Te- de 10 ani un bloc cu 40 dc
liuc. In vecinătatea blocu­ apartamente. Tot acolo, se
lui se află noua şcoală de va înălţa în următorii ani
10 ani, cu încălzire centra­ un modern cămin cultural
Consfrucfii de poduri şi podefe lă. dotată cu săli de clasă de centru. Se vor moderni­
spaţioase, laboratoare, ate­ za alte uliţe prin pavare,
In satele Huituri, Hăşdat, Groşi şi Boş — aparţinătoare liere. „Nu e nici o lună de se vor construi un număr şi
municipiului Hunedoara — sătenii au construit prin mun­ cind copiii minerilor învaţă mai mare de unităţi comer­
că palriolică 7 podeţe, în valoare de peste 16 000 lei. La în noul local. Aşa-i că e ciale.
aceste lucrări au participat cu multă hărnicie şi tragere i frumoasă ?“ — ne-a întrebat Viitorul se anunţă darnic
de inimă toţi locuitorii satelor respective. însoţitorul. Intr-aclevăr con­ în această comună. Dar în
In plus, pe raza municipiului au iost construite, tot strucţia e impunătoare. Aşa care din comunele judeţu­
prin hărnicia sătenilor, 5 poduri, a căror valoare trece de sînt in acest orăşel din ini­ lui viitorul prefigurat de.
comunişti nu este darnic ?
75 000 lei, iar în localitatea Zlaşti, aparţinătoare munici­ ma comunei Teliuc toate
piului, sătenii au muncit la reparaţia a două poduri, eiec- Exemplu de urmat, muncitoarea Adriana Boldor de la „Marmura" Simeria ridică la cote înalte calitatea şlefuirii dalelor construcţiile. Noua grădini­ N. PANAITESCU
tuînd lucrări în valoare de 17 000 Iei. mozaicate pe care le execută cu un modern utilaj. Folo: V. ONOIU
t