Page 55 - Drumul_socialismului_1973_01
P. 55
aimafmsammaBsmtmmmmBsatmaaiBBmsmBmmamimmmmmaiaimaKammssamKmmtainaa
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 606 9 VINERI 19 IANUARIE 1973
xia^mwmsmJMXZismw'ifxv:
Din munca şi preocupările Vă răspundem la întrebare si
Un grup de pacienţi — Sa pensiei ce vi se cuvine prin Nicolae Tiupa — Baru. Pen
tineretului hunedorean natoriul T.B.C. Geoagiu. Po aplicarea Decretului 315/1972 tru verificarea situaţiei dv..
trivit art. 59 alineatul 3 din
este dp 10 la suta.
este necesar să înaintaţi Ofi
Legea 27/1960, pensionarii de Sabina Tămaş — Bretea Mu- ciului de asigurări sociale şi
invaliditate gradul I şi II, reşană. Potrivit art. 31 din pensii Deva un mandat prin
© Spre sfîrşitul lunii de de harnici oţelari şi-a propus loarea muncii lor - peste
cembrie a anului trecut con ca în actuala săptămînă să 40 000 lei. care au recomandarea orga Legea 27/1966, alineatele 5 şi care încasaţi pensia lunară.
Sofia Halga — Certej-Mă
semnam în paginile ziarului realizeze o „decadă record", 9 Tot in cinstea conferin nelor de expertiză medicală 6, soţia sau soţul care solici gura. Nu aveţi dreptul.
nostru răspunsul entuziast al îndeosebi în ziua de 19 ia ţei judeţene a U.T.C., la a capacităţii de muncă pen tă pensia de urmaş au drept
tinerilor de O.S.M. II a C.S. nuarie a.c. Obiective: produc t.C.M.M.H., sectorul montaj tru prestarea unei activităţi la această pensie dacă dura Vasile Rusu — Deva. Potri
Hunedoara la iniţiativa cole ţia zilei - peste 1 200 tone II, s-au constituit două brigăzi cu caracter reconfortant, vor ta căsătoriei a fost de cel v.it art. 3, alineatul 3 din De
gilor lor din combinatul reşi- oţel: sortiment — sută la su- ale tineretului. Brigada nr. 1, primi pe timpul cit .sînt în puţin 5 ani, în cazul în care creţul 315/1972, cuantumul
ţean. Cu acest prilej, o bri ■■■■■■■—— formată din 8 membri, este cadraţi în muncă pensia în la data căsătoriei susţinătorul pensiilor pentru limită de
gadă de tineri, conduşi şi în condusă de Stelică Borcan şi întregime. era pensionar de limită de vîrstă şi de invaliditate, cu
drumaţi îndeaproape de către lucrează la finisarea benzii nr. Paula Gramatic — Hune vîrstă. Soţia sau soţul se prinse între 551 şi 714 lei,
comunişti, avînd întipărite în Angajamente 3 de aglomerare. Ea se anga doara. Am verificat dosarul consideră că se află în în stabilite în perioada 1 ianua
inimi preţioasele indicaţii ale jează ca ziua de 19 ianua dv.; cuantumul pensiei ma treţinerea susţinătorului dacă rie 1967 — 22 octombrie 1968,
jorate este legal calculat.
are acelaşi domiciliu sau da
va deveni 715 lei.
secretarului general al parti
dului, t o v a r ă ş u l Nicolae de prestigiu rie a.c. să fie declarată „ZI Vasile Tlmoftei — Hune că acesta i-a asigurat cule
Viorica Stănllă — Valea
doara. Potrivit art. 54, alinea
Ceauşescu, adresate în timpul record în producţie". Aceasta tul 6, din H.C.M. 252/1967, necesare existenţei. Dumnea Brad. Elementele menţionate
voastră, avînd numai 2 ani
confecţionarea
şi
înseamnă
vizitei efectuate in judeţul montarea unei pasarele meta dacă pensionarul invalid se de convieţuire cu soţul, nu
nostru şi in marele combinat lice cu lăţimea de 800 mm prezintă cu întîrziere la revi aveţi dreptul la pensie du ur de către dv. în scrisoare nu
hunedorean, se angaja să tă; pierderi metalice - zero; zuirea medicală, fără a avea maş. sînt complete pentru a vă da
preia conducerea şi deservirea economii la feroaliaje în va în jurul corpului de întoarcere motive justificate, pensia i se Ioan Malanca — Hunedoa un răspuns corect. Luaţi le
cuptorului nr. 1. loare de 1 000 lei; respecta la nivelul maşinii de aglome gătura cu Oficiul de asigurări
rea întocmai a instrucţiunilor rare. Lucrarea, planificată a va plăti cu începere din pri ra. încadrarea în grupe de
Angajamentele propuse e- fi efectuată în 4 zile, se va ma zi a lunii următoare ace muncă a activităţii desfăşu sociale şi pensii Deva.
rau deosebit de însemnate şi de lucru. realiza numai în două. leia în care a fost examinat, rate în sectorul la care vă re
De la 1 ianuarie pînă în
vizau producţii suplimentare prezent brigada de la cupto A doua echipă, condusă de în cazul în care va fi înca feriţi în scrisoarea dv. se fa IOAN VASILIE In secţia Uc mobilă a I.I.L. Brad calitatea superioară a gar
de oţel, reducerea consumu rul nr. 1 a dat peste plan Vasile Florea, compusă din 6 drat Intr-un grad de Invali ce numai du către forul tu I VASILE AVRAM niturilor confecţionate este asigurată şi de comunista Aurelia
sub
„Mobilă
deviza
desfăşoară
activitatea
mai
lui de combustibil, economii 1 340 tone oţel. Se evidenţia tineri, s-a angajat la două ditate. telar al unităţilor în cauză. de la Direcţia judeţeană Halda şi care de îşi calitate“. Harnica lustruitoare este fruntaşă în pro
multă
la feroaliaje, asimilarea de ză în mod deosebit echipa Vasile Ciacusta — Petro Aron Nicula — Băiţa. Răs pentru probleme de muncă ducţie, o destoinică şl bună camaradă.
noi mărci de oţeluri, elabo condusă de Adrian Drăgules- zile record. Obiectivul pro şani. Procentul de majorare a punsul este negativ. şi ocrotiri sociale ________________________ Foto : V. ONOIU
rarea şarjelor pe mai multe cu, cu 618 tone peste plan. pus : montarea a 4 scări
zeci de zile cu metal vechi ® Membrii organizaţiei cu lungimea de 30 me
tri la corpul principal al noii
colectat. U.T.C. din C.S.H. vor colecta fabrici de aglomerare. Lucra
In cinstea conferinţei jude pînă la conferinţa judeţeană rea, planificată pentru 6 zile,
ţene a U.T.C., acest mănunchi peste 250 tone fier vechi. Va va fi realizată numai în două. În mediul rural - mai multă
Ample acţiuni de muncă patriotică atenţie amenajării Primul pas s-a făcut, dar drumul la ItatreaS e lung şl greu —a— —
u «rr-.-.n
meam— — — — — — — — — — t » ■ i m — »■ n i —————a—p——
CÂLAN. Tinerii muncitori, că angajamentele tinerilor Beldeşu, Rodica Martiniuc
membri ai Uniunii Tinere uteciştl s-au materializat în Şa. si dotării ateliereîof-scoală nominalizarea sportivilor posibili olimpici-
tului Comunist, de la secţia fapte demne de muncă. Nu •k
cocserie a uzinei „Victoria" s-a înregistrat pînă acum PETROŞANI. In aceste zi
Călan, se pregătesc să în- nici o absenţă nemotivată le, premergătoare Conferin vă a elevilor, această la
tîmpine Conferinţa judeţea sau învoire şi s-au colectat ţei judeţene U.T.C., tinere mmm tură componentă a procesu aci de deosebită responsabilitate
nă U.T.C. cu fapte deosebite 20 000 kg fler vechi. tul din judeţul nostru Iniţia iînvâţâmînt : lui de educare pentru viaţă
du muncă. Astfel, angaja ză diferite acţiuni dedicate a tineretului a fost din ce
mentul luat la începutul a- ★ evenimentului amintit. In în ce mai noult accentuată. In dorinţa legitimă de a probleme privind clasificarea gajat să-i crească. Să nu por
cestui an de a reduce total BÂCIA. Membrii organiza cadrul „Săptămânii record a practic Există în judeţul nostru o continua şi perfecţiona per unor sporlivi de viitor, care nim de la faptul că este timp
numărul de absenţe nemoti ţiei comunale U.T.C. Băcia tineretului Văii Jiului în bază materială asigurată, formanţele olimpice ale spor nu pot beneficia încă de un suficient de pregătire 1 Ar [i
vate şi învoiri, de a colec au participat la o entuziastă procesul de producţie", ziua învĂţămînt aptă să răspundă cererilor tivilor români, organele na regim special de pregătire, de dorit ca cel puţin anual
ta prin muncă voluntar-pa- acţiune de muncă patriotică. de 19 ianuarie a fost decla WËmM programului educativ. Era ţionale de resort — C.N.E.F.S., dar care au reale perspective antrenorii oare au propus
triotică 15 000 kg de fier Cu acest prilej, tinerii au rată zi a muncii patriotice. modera deci firesc ca atelierele- Comitelui Olimpic Român şi olimpice şi necesită pregătiri candidaţi să informeze despre
vechi, a fost în întregime strîns peste 800 kg metale Astăzi, tinerii din Vale« Jiu şcoală să se bucure de la colaboratorii la organizarea speciale, separate. evoluţia elevilor lor în pregă
îndeplinit. Tovarăşul Gheor- vechi. S-au evidenţiat Tibe- lui organizează acţiuni de bun început de toată aten şi desfăşurarea activi lăţii de Antrenorilor, profesorilor şi tirile preolimpice, pentru ca
ghe Dăbuceanu, secretarul riu Halmegi, Marinela Frăţi- colectare a fierului vechi, ţia conducerilor de scoli. educaţie fizică şi sport — au specialiştilor şi, în primul urmărirea celor vizaţi să se
comitetului U.T.C. de la sec lă, Olivia Toma, Rodica de curăţire şi înfrumuseţare Raţiunea creării ateliere- Experienţa de pînă acum ne procedat, incă imediat după rînd, celor ce şi-au asumat desfăşoare constant, ritmic,
lor-şcoală este fără îndoia arată că se pot înfăptui lu încheierea J.O. de la Mün
ţia cocserie, ne-a informat Gherghel, Anica Trif, Maria a locurilor de muncă. răspunderea nominalizării spor de-a lungul ciclurilor olimpi
lă cerinţa mare de forţă de cruri bune, dar că pot exis chen 1972, la declanşarea ac tivilor le revin sarcini ampli ce. Sportivii nominalizaţi se
muncă calificată impusă de ta şi carenţe care aduc pre ţiunilor pentru pregătirea o- ficate, sînt datori să fie pri încadrează armonios în gru
dezvoltarea în ritm susţinut judicii învăţămînfului. Situa limpiadelor dan 1976 şi 1980. mii care veghează la evoluţia pele disciplinelor olimpice,
a economiei noastre naţio ţia de la Şcoala generală In această idee s-a desfăşu susceptibililor olimpici. Lista stabilite pe baza criteriilor
Cintece! de viată nouă-“ A apărui nale, necesităţile sporite de din Rapoltu Mare este pa rat şi şedinţa antrenorilor, alcătuită cuprinde 46 de olimpice internaţionale. O e-
muncitori calificaţi.
radoxală dacă o comparăm
ventuală şi posibilă reuşită
sportivi ce activează în ju
tehnicienilor şi specialiştilor
La ora consemnării aces
săpiămînaiul tor rlnduri, în majoritatea cu situaţia existentă în ime în disciplinele olimpice din deţ. Desigur, nu toţi vor a- ar constitui o adevărată pre
diata apropiere, la Simeria.
junge la Montreal. Totul, de
şcolilor din judeţul nostru judeţul nostru, pentru stabili acum pînă în 1976 şi 1980. mieră pentru sportul hunedo
Aici, atelierele-şcoală sînt
de politică există ateliere-şcolare dar mai sursa dotării laboratoarelor, rea şi nominalizarea sportivi depinde do ei, de antrenorii rean, un titlu de mîndrie şl
prestigiu
lor apţi de dezvoltare pînă la
tehnicianul
pentru
w spectacol reuşit externă întîlnim unităţi şcolare unde plexe, piese pentru locomo nivelul performanţei olimpi ge să se pregătească, de res care a crescut sportivul res
lor, de felul cum vor înţele
aici se execută piese com
legării
chestiunea
învâţâ-
pectiv, pentru mişcarea noas
ce, pînă la nivelul haremu
„LUMEA 11 mîntului cu practica nu s-a tive ; în secţia de bobinaj rilor competiţionale interna ponsabilitatea, probitatea şi tră sportivă.
înscris la loc de frunte pe
agenda conducerii şcolii. se execută lucrări de repa ţionale şi mondiale. Antreno competenta color ce s-au an N. STANCIU '
raţii a motoarelor electrice
Revista publică cores La Şcoala generală din — o adevărată activitate de rii, toţi cei prezenţi, împreu
nă cu cadrele de specialitate
al Ansamblului Haţegana pondenţele trimisului său tehnico-productivă a elevi producţie. Iar U.M.M.R. Si ale C.J.E.F.S., au alcătuit lis Penrtu Olimpiada 1976 Pentru Olimpiada 1980
LISTA SPORTIVILOR NOMINALIZAŢI
pregătirea
Mare,
Rapoltu
special la Rawalpindi
men« sprijină, tutelează cu
ta sportivilor susceptibili de
şi Teheran pe mar
ginea vizitelor tovarăşu lor nu a început nici acum, responsabilitate aceste ateli- selecţionare, pregătire şi for FOTBAL : Mulţescu, Roznai, FOTBAL: Nanos (Corvî-
la începutul trimestrului doi.
ere-şcoală. Este doar un e-
lui Nicolae Ceauşescu în Am vizitat recent o con xemplu de seriozitate şi în mare în loturile olimpice. Un Szabadoş (Jiul) şi Galan (Gor- nul); ATLETISM: Miron Fu
asemenea act incumbă res
Am vizionat recentul con dacă ar fi inclus în repertoriu Pakistan şi Iran. strucţie — viitorul atelier- ţelegere a acestui dezide ponsabilitate, o' răspundere vinul); ATLETISM: Emil Ga dulii (Corvinul), Adela Cobuz
cert de muzică populară al şi cît'e'o doină — floare rară Dintre subiectele ac şcoală cu profil de lăcătu- rat, şi exemple din acestea majoră. Tocmai de aceea .con le, Ion Nicolae * (Corvinut), (Liceul nr. 2 Deva); LUPTE:
Ansamblului „Haţegana" din în acest concert — şi ne pare tualităţii internaţionale şerie şi croitorie —, con s-ar putea da mai multe. Pe semnăm, cu regret, că în fa Maria Lazărescu (Liceul nr. 2 Petru Cociş (Constructorul
Hunedoara intitulat „Cîntecel rău, mai ales că toată lumea mai menţionăm : stadiul strucţie care necesită încă ici, pe colo, însă, se aş ţa unei asemenea responsabi Roiban (Jiul Petroşani) ; LUP Hunedoara), Emil Costaş (Şc.
de viaţă nouă" — avînd în ca ştie că „trăgănatul“ doinei es convorbirilor confiden multe pentru a deveni o u- teaptă, se tărăgănează, se lităţi unii antrenori au mani TE : Viorel Liţa — cal. 48 kg, sportivă Petroşani), Ludovic
litate de colaboratori pe Irina te specific Transilvaniei. Poa ţiale de la Paris, con nitate productivă. (Montatul invocă motive..." festat oarecare neînţelegere Deva), Ştefan Sitaş (Şcoala Balog, Sorin Naciu şi Zoltan
te că şi romanţa ar da un
Loghin şi Benone Sinulescu, vorbirile sovieto-france- ferestrelor, tencuit, podit In perspectiva consolidării a seriozităţii problemelor dez sportivă Petroşani) şi Eugen Ambruş (şc. sportivă Deva);
plus de culoare concertelor pe ze la nivel înalt, activi ş.a.). Acum lucrările stag Gh. Grlgore — cat. 57 kg BOX: Mihai Druşuţ (Con
cunoscuţi şi apreciaţi solişti unui învăţămînt practic, le bătute şi ou ridicat aspecte
care ansamblul hunedorean le tatea diplomatică din ca nează. Iar după ce vor de gat de viaţă, obiectiv prin (Constructorul Hunedoara), Ion structorul Hunedoara); CA
de muzică populară. va pregăti In viitor. pitala R.P. Chineze, con mara, după ce incinta va fi care şcoala îşi validează ca minore, rezolvabile la nivelul Şerban — cat. 57 kg (Şc. sp. IAC-CANOE : I. Todoruţ +
secţiilor sau asociaţiilor spor
O primă remarcă: ansam Prezentarea şi momentele ferinţa liderilor Interna gata, se vor ivi problemele racterul ei social, practica tive în care activează. S-au Petroşani), Alfred Slminic — N. Homorodeanu, caiac du
blul condus de Valeriu Erzian vesele aparţin lui Ioan Mol- ţionalei Socialiste. legate de dotare şi patrona tehnico-productivă a elevi impus, însă, atenţiei tuturor cat. 62 kg, Nicolae Roşea — blu, I. Şişu + Gh. Roşianu —
cat. 52 kg, Ştefan Sipoş —
doreşte şi reuşeşte să fie ex dovan, despre care e bine să Un amplu articol este re. Şi toate aceste amînări lor trebuie să devină o dis factorilor şi aspecte legate de cat. +100 kg, Gh. Nlstor — caiac dublu, Casian Irimia —•
asigurării
unor
necesitatea
ponent autorizat al valorilor amintim că are har, dar că consacrat necesităţii re se repercutează asupra pre ciplină de sine stătătoare. condiţii optime de desfăşura cat. 48 kg (Şc. sportivă Deva); canoe (Constructorul Hune
doara); HANDBAL:. Gh. Stingă
In acest caz, terminarea pro
gătirii elevilor.
pudierii forţei din re
folclorice ale Hunedoarei. ruia trebuie să-i mai amintim laţiile internaţionale. Negăslndu-l pe directorul cesului de amenajare şi do re şi profilare a pregătirii BOX: Gh. Mailat — cat. 67 (Constructorul Hunedoa
Dirijorul Voicu Stănescu că a imita cu orice preţ nu Un alt articol tratea şcolii, Gheorghe Medrea, nu tare a atelierelor-şcoală se celor nominalizaţi. Am reţi kg (Constructorul Hunedoara)', ra), Adriana Poiană (Ele
stăpîneşte cu măiestrie de bun este suficient şi va trebui ză problema incidenţe am aflat nici cauzele aces impune neîntîrziat, cu atît nut justeţea observaţiilor u- CAIAC-CANOE : Mircea Vagu vul Hunedoara); VOLEI: Do
— canoe simplu 1 000 m (Con
rina Sîncelennu şi Bernade
cunoscător orchestra care răs să-şi dobîndească personali lor economico-politice tei situaţii. De aceea am a- mai mult cu cît se cunoaş nor profesori şi antrenori (Ov. structorul Hunedoara), HAND Gyengye (Liceul Simeria);
te faptul că şcoala generală
Brînză, I. Beregszaszi, E. Pe-
punde solicitărilor atît în pie tate în mulţimea de prezen i ale monopolurilor multl- pelat Ia inspectorul-şef al rămîne sursa esenţială de lerfi, I. Munteanu), care au BAL: Melania Cornea (Elevul GIMNASTICĂ : Florentina Ni-
Inspectoratului judeţean şco
: naţionale.
sele de orchestră cît mai ales tatori „imitatori" care forţea Cunoscutul ziarist lar, Vasile Blendea, care pregătire practică a tineri insistat asupra asigurării ba Hunedoara). GIMNASTICA : coară (Şc. sportivă Petroşani):
în cele de acompaniament în ză limba de dragul unor efec j francez Raymond Cartier ne-a declarat: lor pentru viitoarele lor zei materiale, necesare pen Ileana Demeter (Şc. sp. Petro HALTERE: Constantin Pora,
Ion Nicolae şi Marin Nico
care oferă solistului pri te ades Îndoielnice. j prezintă „noaptea ulti- „Se ştie că în ultimii ani, locuri de muncă. tru pregătirea elementelor va şani). HALTERE: Ştefan Pin- lae (Minerul Lupeni); JUDO:
lejul de a-şi etala posibilită Despre actualii colaboratori j mulţii Apollo". pregătirea practică, producti C. DROZD loroase, de perspectivă. tilie — cat. 76 kg, Ion Incze Dorin Andrica şl Doru Sapta
ţile vocale şi de simţire in ai „Haţeganei", dintre care se De asemenea, s-au ridicai — cat. 56 kg (Minerul Luipeni). (Şc. sportivă Deva).
terpretativă. detaşează Irina Loghin şi Be
Concertul, care debutează none Sinulescu — au mai fost
cu o introducere în versuri şl Mihaela Pâserin, acordeo- Are 45 de ani şi timpuriii la oţelăria electrică şi pe Au ducţie de oţel din istoria oţe- băiatul să-i urmeze calea
populare pe fond de doină nistul Miriuţa Ştefan şi comi „ghiocei" de la tlmple şi-l rel Roman. După doi ani de [nempSul viu il datoriei lăriei electrice şi să-şi înde nu-şi exprimă altele.
pădurenească, este o împleti cul Petrică Dumitrescu — cre ascunde cu grijă sub casca armată, desfăşurată la căldu plinească sarcinile anuale cu Crescut şi educat în anii
de oţelar. Nu este prea înalt, ra arcului electric din cup cel puţin 20 de zile inainte
re frumoasă de melodii hu- dem că s-a spus destul de dar are trup vînjos, cum au toare, a devenit controlor teh de termen. A lansat şi o Ini socialismului, maistrul Aurel
nedorene cu cele din zonele mult cu fiecare ocazie, atît toţi cei care muncesc la tem nic de calitate. Aşa şi-a în ţiativă deosebit de valoroasă Roman are dezvoltat un mi
nunat simţ al datoriei şi res
limitrofe (Bihor şi Banat), u- după apariţiile la televiziune peratura înaltă a cuptoarelor ceput Aurel Roman activita în acest cincinal al calităţii : ponsabilităţii faţă de intere
nele dintre ele pentru prima da cît şi în concerte publice. în care se plămădeşte oţelul. tea în rîndul colectivului nos şi responsabilităţii „Nici o tonă de oţel rebuta- sele generale ale colectivului,
tru.
In privire poartă ceva din ne-
tă culese din locurile de başti Dacă publicul a umplut pt- astîmpărul omului care pare Primul mare prag al vieţii tă", la care au subscris toţi lăsind problemele personale
oţelarii noştri.
nă şi aduse în scenă de către nă la refuz sala teatrului din veşnic nemulţumit cu ce a l-a trecut cu o firească emo ml-a amintit de cuvintele pe putea declara mulţumiţi, mais Apreciat activist obştesc, e- pe un plan secundar. Forţa
lui morală — caracteristică de
soliştii vocali Maria Adam, Deva, aceasta s-a datorat, în realizat şi care ţinteşte cu ţie. A absolvit şcoala tehnică care le spusese în 1957 în trul Aurel Roman ne mobili roul acestor rînduri este şi un fapt miilor de slderurglştl din
Viorica Brînduşan, Simion primul rînd, calităţilor inter cutezanţă la mai mult. Cînd şi deci putea să ocupe un faţa comuniştilor care-l pri zează spre noi realizări. Ca sprijin preţios al organizaţiei combinatul nostru - este ali
zîmbeşte însă - şi asta se
Perţa sau taragotiştii Petrică pretative ale orchestrei şi so întîmplă adeseori la maistrul post mai bun, de mai mare miseră în rîndurile lor — cu membru de partid, ca maistru noastre de partid. Nu numai mentată în i permanenţă de e-
răspundere. Dar el a rămas
Lupaş şi Ionel Sugar. liştilor ansamblului hunedo Aurel Roman - ai impresia lingă cuptoare unde, nu după vinte pe care nu le-a uitat - spune el adeseori - am cu vorba, dar mai ales cu xemplul celui mai îndrăgit fiu
—
tovarăşul
poporului
al
fapta ştie să convingă. Por
nici o clipă şi prin care se
datoria să fiu primul care să
Credem că toţi aceşti solişti rean, renumelui de care se că toate „necazurile" au fost mult timp, a fost promovat angaja să fie exemplu pentru militez pentru mai mult oţel, neşte de la cunoaşterea de Nicolae Ceauşescu —, care,
cu voci plăcute, cu arta mo bucură ansamblul pretutin şterse, că se arată dornic şi ca maistru de schimb. x întregul colectiv. Acum toţi cu atît mai mult acum cînd plină a sarcinilor pare ne re prin pilda sa, a pus temelie
binevoitor să trateze cu tine
De atunci, din 1956, vine
dulaţiilor specifice cîntecului deni. pe îndelete toate problemele zilnic în oţelărie cu primăva oţelarii îi spun „veteranul ne găsim în anul hotăritor al vin în acest cincinal, cînd toţi sigură însuşirii de către toţi
popular ar fi avut de ciştigat NICOLAE GASTONE care frămintă secţia. ra pe faţă şi in suflet, cu nostru" deoarece le dă sfa cincinalului. oţelarii Hunedoarei trebuie să oamenii muncii a normelor
de etică şi echitate socialis
ridicăm ştacheta la o produc
Şi vorbele Iul au acoperire
...A venit la Hunedoara în gîndul mereu concentrat spre turi, ii îndeamnă în perma in fapte. De curînd, într-o ţie de 4 milioane tone pentru tă, ilustru prezentate in co
1949 să-şi satisfacă serviciul noi înfăptuiri. Munceşte cu nenţă la muncă. Deşi, numai şedinţă, maistrul Aurel Roman ca in viitorul cincinal să a- dul comunistului.
militar. Acel an de început plăcere şl căldură, pune Ini de la începutul anului colec jungem la 5,5 milioane tone NICOLAE AVRAMESCU
în dezvoltarea siderurgiei ro mă în orice lucru pe care îl tivul nostru a produs peste s-a angajat ca împreună cu oţel. maistru principal,
întregul colectiv să dea în a-
prevederi mal mult de 300 de
mâneşti, cînd toate forţele face. tone de oţel şl deci ne-am cest an cea mai mare pro- Celelalte dorinţe ale lui sînt secretarul comitetului de partid
erau concentrate pe platfor Cînd l-am întrebat ce-l de simple, ca ale fiecărui om, şi de la oţelărin electrică
mele industrializării, l-a adus termină să procedeze astfel, in afară de faptul că vrea ca a C.S. Hunedoara
însemnări . “A
Pavel Ursea, şef de briga ţă în memorie. Gîndurile-i fug mi-a vorbit despre împlinirile vrem să încheiem contract cu
dă la parchetele forestiere la anul 1945, cînd a fost pri A conduce o brigadă de frumoasă decit şi-o închipuie Iul prin muncă, despre oame sectorul să exploatăm în a-
Langina şi Tisa, din cadrul mit în partidul comunist. 60-70 de oameni, a-ţi realiza unii". Mi-a mărturisit apoi nii cu care lucrează şl cu cord global parchetele ce ne
sectorului de exploatare Ha La sectorul de exploatare şl depăşi an de an planul, despre sentimentele de mul care se înţelege foarte bine, sînt repartizate. Toţi am avea
ţeg, este un bărbat potrivit Haţeg a venit în iarna lui aflat mereu in creştere, a în ţumire pe care le încearcă despre faptul că nu lipseşte de ciştigat.
de statură, cu ochi expresivi 1965. S-a stabilit pe Valea frunta atitea vitregii ale na ori de cite ori vede că în ea din mijlocul lor decit atunci Cind comunistul Pavel Ursea
şi părul nins de vreme. S-au Luncanilor. Oamenii din bri turii... Cînd îmi răspunde se este încorporată poate şi o cind este chemat la şedinţe, îşi ia un angajament toţi ştiu
scurs mai bine de 35 de ani gada lui sînt de prin părţile luminează la faţă. E lumina parte din munca lui, acolo la Instructaje, cu alte treburi că el va fi respectat. A pro
de cind a urcat prima dată Argeşului (cîţiva chiar consă bucuriei, a satisfacţiei pe care sus, in munţi, sub cerul li pe la Haţeg. bat-o de atitea ori in activi
la pădure. Avea 14 ani a- teni cu el), din Maramureş şl ţi-o dă munca, meseria făcu ber. La despărţire l-am întrebat tatea sa, prin pasiune şi pri
tunci. A trecut cu răbdare şi Hunedoara. Alcătuiesc o fa tă cu pasiune. „Asta e mese Oamenii îl preţuiesc şi îl despre proiectele sale pentru cepere, prin modul in care
cutezanţă prin întreaga filie milie mare, armonioasă. Ei e- ria mea" - îmi spune. Apoi, stimează pe comunistul Pavel acest an. ştie să mobilizeze oamenii în
ră a meseriei de lucrător fo xecută toate operaţiunile pre adaugă, cu un aer vădit con- Ursea, tovarăşii lui de muncă - In primul rînd - mi-a jurul său, la muncă. Acesta
restier, ajungînd un priceput văzute în devizul de parchet, spus - dorim să realizăm este brigadierul forestier Pa
inclusiv curăţatul în vederea
şi destoinic'şef de brigadă. In predării ocolului silvic. Şeful sarcinile de plan anuale cu o vel Ursea, de pe Valea Lun
părţile Haţegului a venit de de brigadă Pavel Ursea este „Meseria lună mai devreme. Ne preo canilor.
la Cimpulung Muscel, dar pe zilnic în mijlocul oamenilor, îi cupă mai buna organizare a GHEORGHE ALBEANU
oricare locuitor de pe Valea îndeamnă la lucru, munceşte muncii şi valorificarea supe tehnician principal
Luncanilor l-ai întreba despre cot la cot cu el, împreună se rioară a masei lemnoase, la U.E.L. Haţeg
ei îţi va da relaţii dintre cele bucură de succese. In fiecare esta de forestier...“
mal bune, precise. an de cind lucrează aici, îm Roşia concursului
II rog pe Pavel Ursea să-şi preună cu brigada sa, şi-a
amintească unele date ale realizat şi depăşit sarcinile de fldenţial : „Aş fi putut face şi l-au propus să-l reprezinte în
biografiei sale. Se încruntă plan. Din cele peste 30 de o muncă mai uşoară, în altă comitetul oamenilor muncii pe L. I. — Hunedoara. Pentru ca sa puteţi participa la
uşor. Preferă să nu mai vor parchete pe care le-a exploa parte, dar cum să mă des U.E.L. Haţeg. „Concursul de reportaje, portrete şi însemnări" organizat
bească de unele evenimente, tat, la multe reducînd terme part de meseria mea, de pă Intr-o zi am umblat cu el de către ziarul nostru, este necesar să ne dezvăluiţi numele
ntimplărl. Mai ales despre nul de exploatare, a dat o dure ? Le iubesc deopotrivă pe Valea Luncanilor. De-a şi prenumele, adresa exactă precum şi locul de muncă.
acelea petrecute înaintea anu producţie de peste 100 000 de pe amîndouă, m-am obişnuit lungul a 10 Icm, mi-a arătat, TUTUROR. Pînă in prezent am primit cu predilecţie
lui 1944, pe care le-a cunos metri cubi de masă lemnoa într-atîta cu ele incit nu le-aş cu o satisfacţie reţinută, par portrete. Rugăm pe participanţi să încerce şi reportajul,
cut fortuit, fără bucurii. Alte să. părăsi niciodată. Meseria asta chetele pe care le-a exploa însemnarea, nota, precum şi alte genuri care Ie sînt la în-
_ şi acum. în faţa acestei dovezi evidente mă mir că mai tat, mi-a istorisit peripeţii, demînă. Red.
puteti susţine cum că n-am făcut nimte penii u stăvilirea risi- le îi stăruie însă cu Insisten II întreb dacă nu-l e greu. de forestier este mult mai
p ei--- Desen de M. CARANFIL