Page 57 - Drumul_socialismului_1973_01
P. 57
Proletari din toate fărlle, unlfl-val
//i pagina a ///-a
PRIN MUNCA IN ACORD GLOBAL
Sporuri însemnate de
producte şi cîştiguri
frumoase pentru cooperatori
CON C U R S U L
de reportaje, portrete şi
însemnări, organizat de
ziarul „Drumul socialismului“
ANUI XXV Nr. 5 607 SIMBÄTÄ 20 IANUARIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI
Intr-o atmosferă de puter înainte în unităţi economi pentru partid, pentru cel ce al P.C.R., precum şi membri 1. Darea de seamă asupra
nică efervescenţă politică, ce şi culturale ieşene, tova militează neobosit, cu o e- ai Comitetului • judeţean de activităţii Comitetului jude
sub semnul hotărîrii de a în răşul NICOLAE CEAUŞESCU xemplară dăruire revoluţio partid şi alţi activişti de ţean de partid Iaşi în perioa
făptui obiectivele însufleţi- a onorat prin participarea sa nară, pentru traducerea în partid şi de stat din judeţ, da decembrie 1963 — ianua
toare stabilite de Congresul lucrările Conferinţei judeţe viaţă a programului Partidu delegaţi ai organizaţiilor de rie 1973.
al X-lea şi Conferinţa Na ne de partid. lui Comunist Român de fău partid din întreprinderi, uni 2 Raportul Comisiei jude
ţională ale partidului, In pre încă din zorii dimineţii, rire a societăţii socialiste tăţi agricole şi instituţii. ţene de revizie.
zenţa tovarăşului NICOLAE mii de ieşeni — aflînd că to multilateral dezvoltate. S-a In sală. ca invitaţi, se
CEAUŞESCU, secretar gene varăşul Nicolae Ceauşescu aclamat îndelung „Ceauşescu- aflau, de asemenea, prezenţi 3. Alegerea Comitetului ju
deţean de partid şi a Comi
ral al partidului, preşedinte va participa la lucrările con P.C.R ", „Ceauşescu şi po membri ai C.C. al P.C.R., ai siei de revizie. Să măsurăm cu milimetrul mice, am discutat cu mal
le Consiliului de Stat al Re ferinţei — au ieşit de-a lun porul", dîndu-se astfel glas guvernului, reprezentanţi ai mulţi factori competenţi din
publicii Socialiste România, gul străzilor pentru a-i adu sentimentului unanim al în unor instituţii centrale, orga Cu un viu şi deosebii in i uzină şi am desprins lucruri
s-au desfăşurat ieri, 19 ia ce din nou salutul, omagiul tregului popor, de dragoste, nizaţii de masă şi obşteşti, teres au ascultat participan Să cîntărim cu gramul interesante legate de preocu
nuarie, lucrările Conferinţei lor. preţuire şi stimă faţă de con cadre de conducere, oameni ţii la conferinţă cuvîntarea pările care există în această
organizaţiei judeţene de par Intrarea tovarăşului Nicolae ducătorul iubit al partidului ai muncii din fabrici şi uzi rostită în încheierea dezba producţia de cărbune a Văii direcţie, de unele lipsuri, de
tid Iaşi. Ceauşescu, a celorlalţi con şi statului nostru. terilor de tovarăşul Nicolae Acţiune de amploare, de măsurile stabilite, a căror a-
Pentru delegaţii şi invita ducători de partid, în sala In prezidiul conferinţei au ne, de pe şantiere, de pe o- Ceauşescu. Puternice ovaţii clanşată la nivelul întregii e- Jiului să crească în ritmul plicare se urmăreşte cu exi
ţii la conferinţă, pentru toţi Teatrului Naţional din^.Iaşi. mai luat loc tovarăşii Gheor- goare, din şcoli, din institu şi îndelungi aplauze au sub conomii naţionale, economisi impus de necesităţile econo genţă şi responsabilitate. Din
miei naţionale, trebuie ca ea
comuniştii şi pentru întreaga unde s-au desfăşurat lucră ghe Pană, membru al Comi te de învăţămînt, ştiinţă şi liniat în repetate rînduri rea metalului I preocupă în tru început însă notăm con
populaţie a judeţului a con rile conferinţei, a fost salu tetului Executiv, al Prezidiu cultură. ampla expunere a secreta mare măsură şi colectivele de să fie servită de maşini şi u- statarea că încă mai sînt ca
stituit un puternic prilej de tată de către cei 524 de de lui Permanent, secretar al Ordinea de zi a Conferin rului general al partidului. muncă hunedorene, producă tilaje miniere moderne, de nale deschise spre risipa de
bucurie, de satisfacţie faptul legaţi, de invitaţii prezenţi cu C.C al P.C.R.. Dumitru Po- toare şi consumatoare de me mare productivitate, adaptate metal, ca şi de alte materia
că, după fructuoasa vizită de vii şi îndelungate aplauze. pescu, membru al Comitetu ţei judeţene de partid Iaşi a tal. Este, poate, inutil să mai condiţiilor de zăcămînt de le, că există încă însemnate
lucru Întreprinsă cu o zi Minute în şir s-a ovaţionat lui ‘ Executiv, secretar al C.C. cuprins : (Continuare în pag. a 2-a) spunem că prin economii cre aici, realizate rapid, cu chel resurse de economisire a a-
ăm surplus de producţie, spo tuieli minime. Aceasta a con cestei preţioase materii prime.
rim avuţia naţională, in mari dus la concluzia ca încă din — Pe lîngă celelalte destule
uzine din ţară s-au declanşat acest an, U.U.M. Petroşani probleme care preocupă con
chiar iniţiative în sprijinul să-şi extindă dimensiunile, ducerea uzinei, întregul nos
acţiunii de economisire a me să-şi diversifice şi sporească tru colectiv — ne spunea to
talului. Aşa este cea intitulată producţia de maşini şi utila varăşul ing. Dumitru Coşa,
„Nici un gram de metal în je miniere, de piese do schimb director adjunct al U.U.M. Pe
plus, nici un gram de metal pentru ele. Indicaţia a fost troşani — economisirea meta
irosit' de la Uzinele „23 Au dată de însuşi secretarul ge lului se află pe prim plan.
-
gust" din Capitală! neral al partidului nostru, to Serviciile tehnologic şi con-
In judeţul nostru, cea mai varăşul Nicolae Ceauşescu, cu structor-şef verifică zilnic,
mare întreprindere consuma prilejul vizitei de lucru făcu
toare de metal este Uzina de te in septembrie trecut în Va cu atenţie, toate documenta
utila] minier Petroşani care, lea Jiului. Indicaţia se mate ţiile care intră în fabricaţie,
prin profilul său, realizează o rializează încă de la sfîrşitul reproiectează unele piese, re
gamă complexă de maşini şi anului trecut. fac unele tehnologii de exe
utilaje miniere atit pentru Revenind la problema redu
Dragi tovarăşi. ga ţară. Producţia industrială din 1972. In centrul activită Ele au rezultate bune, o or cestei probleme. Miniştrii ca cerii consumului de metal, ac cuţie, iau măsuri imediate pen-
a crescut cu 24,7 la sută, ceea ţii întregului nostru popor, ganizare bună a muncii, deşi re se află aici, in sală, Comi bazinul carbonifer al Văii Jiu tivitate deosebit de importan
Doresc să încep prin a vă ce reprezintă o creştere supe Congresul şi Conferinţa Na chiar şi aici mai sînt încă re tetul judeţean de partid, spe lui, cît şi pentru alte unităţi DUM1TRU GHEONEA
adresa dumneavoastră, delega rioară faţă de ritmul stabilit ţională au pus continuarea zerve în ce priveşte folosirea cialiştii de la Politehnică vor economice din tară. După cum tă pentru realizarea înainte
ţilor la conferinţa judeţeană prin planul cincinal. La aceste dezvoltării industriei în ritm capacităţilor de producţie, a înţelege că trebuie să schimbe de termen a acestui cincinal
de partid, tuturor comunişti rezultate au adus o contribu înalt, pe baza celei mai înalte spaţiilor, printr-o mai bună încă în cursul acestui an si am mai anunţat, pentru ea al calităţii şi eficienţei econo (Continuare in pag. a 3-a)
lor şi oamenilor muncii din ţie de seamă şi oamenii mun tehnici contemporane, în aşa amplasare a utilajelor şi' ma tuaţia. Trebuie acţionat cu
municipiul şi judeţul Iaşi, un cii din judeţul Iaşi, care au fel încît, la sfîrşitul anului şinilor. toată hotarîrea pentru ca şi
salut călduros din partea Co realizat şi depăşit sarcinile de 1975, să parcurgem o nouă şi Rezultate bune au şi oame la aceste întreprinderi, ca şi
mitetului Central al partidu creştere a producţiei indus importantă etapă în procesul la întreprinderile noi, şă se Zile record
lui şi a mea personal. (A- triale. Clasa muncitoare, ingi de industrializare socialistă a nii muncii de la Uzinele me folosească toate rezervele e- SUCCESE DE PRESTIGIU
canice din Paşcani şi din Iaşi.
plauze îndelungate). nerii. tehnicienii au desfăşu ţării, pe calea egalizării ni Dealtfel, dumneavoastră ştiţi xistente pentru sporirea mai
Conferinţa dumneavoastră — rat în cursul anului 1972 o ac velului de dezvoltare a tării că acestea sînt printre cele rapidă a producţiei, să se a-
ca toate conferinţele judeţe tivitate susţinută, realizînd cu noastre cu ţările socialiste mai vechi uzine din această sigure o mai bună organizare IN ÎNTRECERE
ne de partid — a avut meni succes planul, depăşind chiar dezvoltate, a apropierii gene parte a ţării. Să vă spun des a muncii. GHELAR. In întîmpina-
rea să analizeze activitatea o serie de angajamente, creînd rale a României de ţările cu chis, mă aşteptam ca ele să Este necesar să se acorde rea Conferinţei organi
depusă în ultimii patru ani. premise favorabile pentru în o industrie avansată. se găsească într-o situaţie ce în continuare o mai mare a- zaţiei judeţene a U.T.C., Ofeî peste sare niîe de plan
Din darea de seamă prezenta deplinirea şi depăşirea între In cadrul Conferinţei Na va' mai bună. Din păcate, se tenţie problemei calităţii, ca minerii din brigăzile con
tă de tovarăşul Potop şi din gului plan cincinal. Doresc să ţionale, unele organizaţii de pare că nu s-au depus toate re trebuie să constituie o pre duse de Gheorghe Ca-
discuţiile care au avut loc adresez cele mai calde felici partid judeţene — începînd eforturile pentru ridicarea ni ocupare centrală a tuturor or lancea, lordache Scintee HUNEDOARA. Oţelarii hunedoreni se află anga
s-a evidenţiat faptul că, orga tări muncitorilor şi specialiş cu organizaţia du partid a velului de organizare şi dota ganizaţiilor de partid, a tutu şi Constantin Crişan de jaţi intr-c pasionantă întrecere cu ei înşişi pentru a rea
nizaţia de partid a judeţului tilor din judeţul Iaşi pentru municipiului Bucureşti — şi-au re a acestor întreprinderi ror oamenilor muncii. Trebuie la Exploatarea minieră liza incinte de termen sarcinile celui de-al treilea an al
Iaşi, toţi oamenii muncii din rezuita'ele bune obţinute în luat angajamentul de a reali vechi, care au bune colective să înţelegem că problema Ghelar au hotărit să de cincinalului, pentru a transpune in viaţă indicaţiile date
judeţ au depus o activitate dezvoltarea producţiei indus za planul cincinal într-o pe de muncitori atit din punct de principală, care stă acum în clare zilele de 19 şi 20 de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu prilejul vizitei la Hu
susţinută, îndeplinind în con triale. (Aplauze puternice). rioadă mai scurtă. Conferinţa vedere al pregătirii tehnice, faţa noastră, a fiecărui colec ianuarie zile record în nedoara, pentru a materializa în fapte hotăririle Con
diţii bune sarcinile mari care Am obţinut rezultate bune Naţională şi-a însuşit angaja cît si al trecutului lor revolu tiv de întreprindere.i a fiecă producţie. In paralel cu ferinţei judeţene de partid. De la începutul anului, co
le-au revenit. Intr-adevăr, şi în creşterea producţiei a- mentul organizaţiei municipiu ţionai. De ce subliniez acest rei organizaţii de partid este creşterea în fiecare lectivul oţelăriei electrice a realizat peste sarcinile de
planul cincinal precedent s-a gricole pe întreaga ţară. S-a lui Bucureşti de a îndeplini lucru ? Pentru că eu consider de a face în aşa fel încît în schimb a producţiei de plan mai mult de 300 tone de oţel electric, ceea ce
realizat în ccndiţiuni bune —- realizat un ritm — aş putea cincinalul în 4 ani şi jumăta necesar ca încă în acest an treprinderile noastre să poată minereu de fier, mem confirmă încă o dată hărnicia oţelarilor, spiritul lor de
bilanţul a< ităţii dumnea spune industrial aproape — te şi a lansat chemarea de a să se depună eforturi de or concura din toate punctele de brii celor trei brigăzi au abnegaţie ş, de angajare. La aceste bune rezultate, o
voastră pe acea perioadă es de creştere a producţiei, faţă se realiza cincinalul într-o ganizaţia de partid, de minis vedere cu întreprinderile cele în vedere şi o îmbună contribuţie deosebită şi-au adus-o echipele conduse de
te cunoscut — iar în primii de 1971, de circa 9 la sută. perioadă mai scurtă decît 5 terele respective pentru schim mai moderne existente pe plan tăţire a calităţii acestu prim-topitorii Laurean Florea, Gheorghe Obîrşan, Mihai
doi ani ai noului cincinal, aşa După cum a reieşit din darea ani. De atunci au trecut 7 barea rapidă a situaţiei, astfel mondial, ca produsele româ ia pentru a livra Uzinei Avram, Ion Mara, Silviu Negru, turnătorii Cornel Du-
cum a reieşi! din darea de de seamă, şi în judeţul dum luni. In cadrul actualelor con ca aceste două uzine cu co neşti să nu fie cu nimic in de preparare Teliuc mi mitrăşconi, Gheorghe Virciu, Petru Nuţu, lăcătuşii Teo
seamă şi din discuţi', s-au ob neavoastră sînt rezultate bu ferinţe judeţene se face bilan lective minunate de muncitori ferioare, din punct de vede nereu de bună calitate. dor Moldovan, Stoe Silvestru, Mitică Ripo şi alţii.
ţinut, de asemenea, succese ne în dezvoltarea agriculturii. ţul rezultatelor obţinute în a- şi tehnicieni să fie dotate şi re al calităţii, produselor si S-a stabilit şi un ni Colectivul oţelăriei electrice este hotărit să depună
importante Se poate spune, Avem succese de seamă în nalizarea posibilităţilor de a organizate corespunzător pen milare dp plan mondial. Avem vel minim al depăşirilor eforturi susţinute in continuare, pentru a da patriei oţel
deci, că organizaţia de partid dezvoltarea învăţămîntului, a realiza cincinalul înainte de tru a deveni un model din pentru aceasta toate posibili — 118 tone zilnic — dar mai mult, mai ieftin, de cea mai bună calitate, pentru
din judeţul Iaşi a desfăşurat ştiinţei. S-au luat un şir de termen. La cîteva conferinţe toate punctele de vedere. Es tăţile — dispunem de o bună după rezultatele obţinu a încheia anul economic 1973 în 10 decembrie.
o activitate susţinută, a reuşit măsuri pentru ridicarea bună judeţene, care au avut loc te posibil şi trebuie să facem bază tehnică, de oameni mi te chiar din primele NICOLAE AVRAMESCU
să unească eforturile oameni stării materiale şi spirituale pînă acum, s-a hotărit să se acest lucru 1 (Aplauze prelun- nunaţi, şi trebuie să înfăp două schimburi se pare maistru principal
lor muncii pentru a da viaţă a oamenilor muncii. In toam depună eforturi pentru reali gite). tuim acest obiectiv. (Aplauze că acesta va fi cu mult la oţelăria electrică a C.S. Hunedoara
politicii partidului nostru de na anului 1972 a început rea zarea cincinalului în 4 ani Ş' In Iaşi s-au făcut, în gene puternice). depăşit.
făurire a societăţii socialiste lizarea programului de spori jumătate. După cîte am înţe ral, investiţii mari. Aş putea Este necesar să acordăm o La minele din Vallea Jiului —
multilateral dezvoltate în re a salariilor care va conti les din conferinţa dumnea spune că platforma industria atenţie mai mare creşterii
România. voastră, judeţul Iaşi apreciază lă dezvoltată aici în ultimii productivităţii muncii care,
nua în 1973—1974. Pentru fondul
Aş putea aprecia că lucră Pentru toate victoriile obţi că va putea realiza cincinalul 10 ani este una din cele mai aşa cum s-a subliniat la Con zi cu produefie sporită
rile conferinţei s-au desfăşu nute doresc să adresez felici cu 5 luni mai devreme, deşi bine organizate din ţară. Ea ferinţa Naţională, ca şi în centralizat
rat bine. S-au făcut auzite şi tări ţărănimii noastre coope tovarăşul Potop a ţinut să mă constituie o mîndrie nu numai alte împrejurări, trebuie să al statului PETROŞANI. In cadrul exploatărilor miniere din Va
unele critici şi, este adevărat, ratiste, tuturor lucrătorilor asigure că acesta nu este ul pentru moldoveni, ci pentru sporească pe calea mecaniză lea Jiului, ziua de 17 ianuarie a.c. a înregistrat un eve
mai puţin autocritici — poate din agricultură, precum şi oa timul cuvînt al comuniştilor întregul popor. Dar, tocmai rii şi automatizării producţiei, niment deosebit. Dorinţa minerilor de a pune la dispo-
că aceasta este de înţeles a- menilor muncii din învăţămînt, din Iaşi. Sînt convins că aşa pentru că am realizat o ase a creşterii calificării oameni Din dorinţa de a-şi a- ziţa economiei naţionale cît mai mult cărbune şi-a gă
tunci cînd sînt rezultate bu ştiinţă şi cultură, tuturor ce este. (Aplauze puternice). menea platformă industrială lor muncii. Oare mai putem duce o contribuţie şi mai sit concretizarea în importante sporuri de producţie rea
ne, deşi mai sînt şi lipsuri, şi lor ce muncesc din patria Am vizitat cîteva întreprin modernă, nu este păcat ca a- tolera ca în aceeaşi fabrică — susţinută la creşterea lizate peste prevederile zilei. Minerii de la E.M. Vul
nu strica dacă se insista mai noastră. (Aplauze puternice, deri din judeţul dumneavoas lături de ea să existe uzine de exemplu la Uzina mecani fondului centralizat al can au extras peste plan 6 tone de cărbune, cei de
mult asupra unora dintre ele. prelungite). tră. Uzinele mecanice din vechi, rămase în urmă ? Nu statului, locuitorii din la Lonea 17 tone, cei de la Petrila 98 tone, iar minerii
Sper însă că, dacă nu s-a fă Paşcani şi Iaşi, uzina metalur ar fi fost normal ca acestea că — într-o secţie să se lu satele comunei Balşa au de la Paroşeni - 293 tone. Cu rezultate bune se pre
cut aceasta în cadrul confe Apreciez munca bună des gică, fabrica de mătase, uzina să fie organizate la nivelul creze cu mijloace mecanizate, întocmit formele de con zintă şi colectivele exploatărilor miniere Bârbâteni şi
rinţei, se va face în practică, făşurată de comunişti, de toţi de fibre chimice. Impresiile celei mai înalte tehnici mon iar în alta cu ciocanul, cu tractare a animalelor. Ţebea.
în activitatea pentru realiza oamenii muncii din judeţul generale sînt bune, deşi în diale ţinînd seama că tocmai dalta şi cu pila, ca acum 50 Astfel de la începutul a- Un fapt semnificativ este că in aceeaşi zi s-au ex
rea In continuare a sarcini Iaşi. Doresc ca, de la tribuna de ani ? Dp ce oare mijloa nului şi pînă acum s-au pediat Centralei industriale Hunedoara cu 193 tone de
lor mari ce vă revin. conferinţei judeţene, să adre fiecare întreprindere există ele dispun de cadrele cele contractat un număr de cărbune mai mult, in vederea cocsificării acestuia.
sez felicitări călduroase tutu probleme şi rezultate diferite. cele de care dispune o secţie 600 capete porcine, 145
S-au prezentat în conferin ror comuniştilor, tuturor oa mal bine pregătite, cu un pu capete bovine. Acţiunea Crîmpei viu al bătăliei din adîncuri, succesul aces
ţă o serie de propuneri şi su menilor muncii din judeţul Sînt uzine noi, ca „Metalur ternic spirit muncitoresc re să nu fie folosite şi in cele de contractare continuă tei zile vine să ilustreze abnegaţia cu care minerii au
gestii. Sper că prezenţa la Iaşi. (Aplauze puternice, pre gica", fabrica de mătase, uzi voluţionar ? (Aplauze puter lalte secţii ? Oare credeţi că atit la animale cît şi la trecut la materializarea hotâririlor şi angajamentelor
conferinţă a unui mare număr lungite). nele de fibre chimice, dotate nice). Sper că nu este nevoie luate în cadrul lucrărilor Conferinţei judeţene de partid
de miniştri, de miniştri ad produse animaliere. din 12 ianuarie a.c.
juncţi şi alţi reprezentanţi ai Putem spune, Intr-adevăr, cu utilaje şi maşini moderne. să insist mai mult asupra a- (Continuare in pag. a 2-a)
organelor de stat centrale nu că planul în primii doi ani ai
va rămîne fără rezultate prac cincinalului, atit în întreaga
tice. Desigur, reîntorşi acasă, ţară, cit şi în judeţul dum
toţi vor căuta să găsească so neavoastră, s-a realizat cu EXPOZIŢII parte cîteva dintre cele patriei şi partidului, piese dire a fost construită şl conducerea cooperativei VREMEA
bune
ansambluri
clasice sau in primă audi
pusă
funcţiune
co
luţii, atit problemelor ridicate succes în toate domeniile dp mai hunedorene: corul co ţie apartinînd compozito lectivul în reviziei, prin de mun meşteşugăreşti „Munca co
rale
de
In cadrul Casei de cul
în conferinţă, cît şi celor con activitate. Desigur, aceasta nu tură din Hunedoara s-a la Orăştie, C.S. Hunedoa rilor noştri, precum şi u- că patriotică. lectivă“, au şi organizat o Pentru 24 ore
interesantă
atractivă
mai
călduroasă,
Vreme
statate în întreprinderi. In fe înseamnă că nu mai avem şi deschis expoziţia de foto ra, Dobra, sindicat-invăţă- nor clasici ai muzicii uni masă rotundă sub titlul ales în cursul zilei. Cerul
lul acesta vor aduce o con lipsuri, că nu s-au manifestat grafii ilustrînd cele mai niînt Deva, sindicalelor versale. „Ţelul către care mă în va fi variabil, favorabil
din r.upeni şi Petrila, pre
momente
în
ale
tribuţie activă la rezolvarea şi o serie de greutăţi. Dimpo însemnate secretarului general cum şi corurile şcolilor CONCURS DE ADMITERE drept participat viaţă“, la care precipitaţiilor slabe, mai
au
vizitei
numeroşi
ti
multiplelor sarcini rare slau trivă. dacă în aceşti doi ani al partidului, tovarăşul generale nr. 5 Petrila şi CABINA CENTRALIZATA LA ŞCOALA DE GHIZI neri. ales sub formă de ploaie,
alocuri
va
se
în faţa organizaţiei de partid am fi organizat ceva mai bi Nicolae Ceauşescu, a ce nr. 1 Petroşani. Cu acest prilej — ne in care pe în lapoviţâ, ¡ar
transforma
Ageiiţia
E.T.T.
din judeţul Iaşi. ne munca, dacă am fi asigu lorlalţi conducători de modernizare şl acţiunilor de organizează un concurs Deva formează bibliotecara Ar în munţi în ninsoare. Vîn-
cadrul
In
partid şi de stat în jude
de
sistemati
gentina Borza — au fost
In ansamblu, apreciez că rat o mai bună aprovizionare ţul nostru. PREGĂTIRI zare a staţiei Simeria- admitere pentru şcoala de subliniate năzuinţele şi tul va sufla slab din sud-
minimă
Temperatura
vest.
conferinţa dumneavoastră s-a tehnico-materială, o folosire In acest an, în incinta PENTRU CONCURSUL triaj, a fost construită o ghizi turistici, pentru ti aspiraţiile tinerilor în so va fi cuprinsă între 0 şi
desfăşurat bine şi sper că ea mai intensă a capacităţilor de aşezămintului de cultură „CINTARE PATRIEI“ nouă cabină centralizată neret. Concursul va avea cietatea noastră socialistă, minus 4 grade, iar maxi
loc în ziua de 24 ianuarie
aspecte concrete ale acti
efectuării
probe
amintit, vor mai avea ioc
necesară
va fi urmată de o activitate producţie, a maşinilor şi uti vernisajele unor expoziţii lor de frînă a trenurilor a.c., orele 17,00, la sediul vităţii cotidiene a tineri ma între 2 şi 6 grade. Di
mineaţa polei.
susţinută pentru înfăptuirea lajelor fără îndoială că re de grafică militantă, arti Sub bagheta dirijorului de marfă formate în a- Comitetului judeţean al lor din Simeria, iar Ila-
Deva,
bule
vid Stelian, preşedintele
din
Cabina,
exe
programului adopta' de Con zultatele ar fi fost şi mal zanat şi ceramică. Horia Făgărăşanu, corul ceastă staţie. cadrul reviziei U.T.C. Dr. Petru Groza, cooperativei meşteşugăreşti, Pentru următoarele
vardul
în
cutată
gresul al X-lea si Conferinţa mari. Cu toate acestea, linia T.C.M.M. Hunedoara efec de vagoane, dispune de nr. 35. două zile
dezvoltării noastre a fost me CONCERT CORAL tuează intense pregătiri întregul aparataj necesar a vorbit tinerilor partici Vreme schimbătoare, cu
Naţională, de către toate or în vederea participării cu panţi despre necesitatea
reu ascendentă. succes la etapa a treia a pentru desfăşurarea pro cerul temporar acoperit,
ganizaţiile de partid din jude Mîine dimineaţă, la ora concursului coral interju- belor din program — ne MASA ROTUNDA consolidării cunoştinţelor favorabil precipitaţiilor in
11, la Casa de cultură a
Vintul
su
ţul Iaşi. Stimaţi tovarăşi. isindicatclor din Petroşani deţean „Cîntare patriei“. informează corespondentul profesionale, despre disci termitente. pînă la va potrivit
slab
fla
va avea Ioc un amplu
După cum ştiţi, în primii Vă sînt cunoscute sarcinile concert coral. Vor lua In repertoriul formaţiei nostru loan Jura. De Clubul sindicatelor din plina care trebuie să gu din sud-vest. Temperatura
figurează cîntece dedicate
menţionat că întreaga clă
doi ani ai cincinalului s-au ob trasate de Congresul al X-lea Simeria, în colaborare cu verneze orice activităţi. staţionară.
ţinut rezultate bune în întrea şi de Conferinţa Naţională