Page 58 - Drumul_socialismului_1973_01

2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 607 ® SIMBĂTĂ 20 IANUARIE 1973

CUVlNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU

(Urmare din pag. 1) voltă o industrie puternică, ne astfel şl cercetarea, şi în- altfel, acum lucrăm 1« îmbu­ noastră muncitoare, ţărănimea dictat. De aceea, aceste rela­ pentru crearea condiţiilor ca va acţiona şi în viitor în spi­
iar judeţul Neamţ are un cen­ vătămintul, şi producţia re­ nătăţirea . legii privitoare la şi intelectualitatea sînt minu­ ţii se bucură de o largă apre­ popoarele să-şi poată concen­ ritul hotărîrilor Congresului al
tru chimic viguros, care, mi zultate mai bune ? Sigur, e- administrarea fondului locativ nate ; ele îndeplinesc neabă­ ciere. România întreţine prac­ tra mijloacele spre dezvolta­ X-lea şi ale Conferinţei Na­
muncitorii puşi să lucreze ma­ se pare, 11 Întrece pe cel din xistă şl contribuţia fiecărui şi va trebui să prevedem mă­ tut programul partidului. A- tic raporturi iintre cele mal rea lor economică şi socială. ţionale, îşi va aduce contri­
nual nu nr şti să mlnuiască Iaşi. Fără să mai vorbim de om, dar cred că, unind for­ suri de folosire mai chibzui­ vem un tineret minunat, ca­ bune cu toate aceste state. De aceea acordăm o mare a- buţia, pe măsura posibilităţilor
aceste unelte, care dealtfel nu Galaţi. Deci, toate judeţele ţele, nu eliminăm posibilita­ tă a locuinţelor pe care le a- re face totul pentru a-şl în­ Vom face totul pentru a le tentie problemei dezarmării. sale. la făurirea unei lumi mai
slnt nici ele prea avansate? din Moldova, ca dealtfel din tea de evidenţiere, ci asigu­ vem şi le construim, interzi- suşi cunoştinţele moderne In dezvolta şi in viitor. (Aplau­ Sînt cunoscute cheltuielile bune, mai drepte, la victoria
Trebuie să lichidăm indolenţa, întreaga ţară, au cunoscut în răm chiar ca fiecare să adu­ cînd celor care dispun de su­ toate sectoarele de activitate, ze puternice). mari care se fac în această socialismului şi păcii. (Aplau­
nepăsarea de care dau dova­ ultimii şapte-opt ani o dezvol­ că o contribuţie mai mare la prafeţe mal mari să le închi­ pentru a se pregăti să parti­ In spiritul principiilor co­ direcţie şi, trebuie să spunem ze puternice, prelungite).
dă în această privinţă unele tare industrială intensă. Tre­ dezvoltarea ştiinţei şi învătă- rieze aşa cum doresc ei. Va cipe activ şi, dealtfel, par­ existenţei paşnice, România deschis, şi noi facem chel­ Dragi tovarăşi.
conduceri de întreprinderi, or­ buie să mergem însă mai de­ mîntului. De ce ridic această trebui să facem ca închirie­ ticipă de pe acum activ, la întreţine relaţii de colaborare tuieli pentru înarmare. Nici
ganizaţii de partid şi comite­ parte, să dezvoltăm în fiecare problemă ? Pentru că trebuie rea să se realizeze prin con­ întreaga construcţie a socie­ cu toate celelalte ţări, inclu­ nu se poate altfel! De aceea, Conferinţa dumneavoastră a
te sindicale. îmi pare rău că judeţ noi centre industriale, să vedem ceva mai departe. siliul popular şi numai în tăţii noastre. De aceea, pu­ siv cu ţările capitaliste dez­ acţionăm cu toată fermitatea dezbătut probleme importan­
preşedintele Consiliului sindi­ noi centre orăşeneşti. încă Trebu'e să unim forţele, să condiţiile stabilite prin lege. tem aprecia că şl în domeniul voltate. Considerăm necesar pentru a se realiza paşi reali te. In proiectul de hotăriro
cal judeţean — care a vorbit în acest cincinal trebuie să facem centre unice şi de (Aplauze). activităţii ideologice, politice, să avem relaţii — bazate pe pe calea dezarmării generale, sînt stabilite un şir de mă­
aici — nu a găsit de cuviin­ dezvoltăm mai puternic Paş- pregătire a cadrelor şi de Rog organizaţiile de partid, avem rezultate bune. Avem principiile la care m-am refe­ în primul rînd a celei nuclea­ suri ce trasează căile pentru
ţă să arate că, în cadrul grijii caniui şi Tg. Frumos. Să ne cercetare. Dealtfel, pe aceas­ consiliile populare să acorde, deci tot ceea ce ne trebuie rit — cu toate statele, să par­ re, pentru a se putea ajunge creşterea contribuţiei comu­
faţă de oamenii muncii, un gîndim ca şi Hîrlăul să în­ tă linie dorim să mergem şi în general, mai multă atenţie pentru ca, odată cu dezvolta­ ticipăm activ la diviziunea in­ ca mijloacele financiare — niştilor, a oamenilor muncii
prim loc îl ocupă tocmai ex­ ceapă să se ridice la un grad în Bucureşti şi în alte cen­ rea bazei materiale, să dez­ ternaţională a muncii, la toate mijloacele, inclusiv ce­ din judeţul Iaşi la realizarea
problemelor ridicate de oa­
tinderea, generalizarea meca­ de industrializare, de viaţă tre. Eu nu aş avea nimic îm­ menii muncii, să acţioneze voltăm şl viata spirituală a schimbul de valori materiale le umane îndreptate astăzi programului elaborat de Con­
nizării, automatizării. Aceasta economică mai avansată. potrivă ca laşul să fie un e- împreună cu colectivele de poporului, făurind societatea şi spirituale pe plan mondial, spre înarmare — să poată fi gresul al X-lea şi de Confe­
este prima problemă a grijii Deci, preocupîndu-ne — cum xemplu pentru alţii în aceas­ oameni ai muncii pentru so­ socialistă multilateral dezvol­ la conlucrarea generală pen­ folosite în scopuri paşnice, rinţa Naţională.
faţă de oameni, legată şi de spunea tovarăşul Nicult — tă direcţie. Ca să fiu mai bi­ luţionarea lor. Trebuie, desi­ tată. In felul acesta vom pu­ tru triumful cauzei destinderii, pentru ridicarea bunăstării po­ îmi exprim deplina convin­
condiţiunile de muncă şi de să amplasăm noi unităţi in ne înţeles, este necesar ca gur, să ne fie clar că ne vor tea înfăţişa omenirii un nou securităţii şi păcii. poarelor. gere că organizaţia de partid,
protecţia muncii. Nu numai la Iaşi, trebuie să ne gîndim să între diferite facultăţi ale Po­ trebui încă un număr destul tip de om, uu nou tip de so­ Acordăm un rol deosebit or­ comuniştii, toţi oamenii mun­
Desigur, în condiţiile schim­
întruniri trebuie să vorbim de amplasăm obiective economi­ litehnicii şi ale Universităţii, de mare de ani pentru a re­ cietate fără precedent în is­ bărilor care au loc în viata ganismelor internaţionale, Or­ cii din judeţul Iaşi vor face
îmbunătăţirea condiţiunilor de ce în întregul judeţ, realizînd care au preocupări comune, să zolva complet probleiha lo­ torie. Stă în puterea noastră ganizaţiei Naţiunilor Unite, totul pentru realizarea măre­
internaţională, un loc impor­
muncă, trebuie să soluţionăm astfel o mai bună folosire a se realizeze o colaborare cît cuinţelor, pentru asigura •să facem şi vom face acest tant ocupă în politica Româ­ considerînd că acestea, şi în ţelor obiective pe care le nu
concret problemele, să asigu­ forţei de muncă, a resurselor mai strînsă, o unitate, şi pî- pentru toţi cetăţenii locuinţe lucru, tovarăşii (Aplauze pu­ primul rînd O.N.U., trebuie să în fată, adueîndu-şi contribu­
a
răm mijloacele moderne care şi mijloacelor de oare dispu­ nă la urmă o fuziune comple­ ternice, prelungite). niei înfăptuirea securităţii în aibă o contribuţie mai impor­ ţia tot mai activă la bunăsta­
să uşureze condiţiunile de nem atît în judeţul Iaşi, cit tă. Chimistul de mîine tre­ corespunzătoare. Dar ritmul In realizarea întregului pro­ Europa. S-au obtinut, după tantă In soluţionarea proble­ rea şi fericirea naţiunii noas­
muncă ale oamenilor ! Aceasta şi în întreaga tară. In acest buie să aibă o pregătire mul­ 1n care construim acum şi gram de edificare a socialis­ cum Ştiţi, rezultate bune în melor Internationale. Este în tre socialiste. (Aplauze pu­
este sarcina organizaţiilor par­ cadru este necesar să ne pre­ tilaterală, să poată face şi şti­ ritmul în care vom construi mului şi comunismului un rol această direcţie. S-a ajuns ia interesul tuturor popoarelor şi, ternice).
tidului, sindicatului, a condu­ ocupăm foarte serios de rea­ inţă fundamentală, generală în următorul cincinal creează de seamă au organizaţiile de începerea lucrărilor pregăti­ în primul rînd, al popoarelor Aş dori, în încheiere, să
cerilor întreprinderilor. Tre­ lizarea la timp a investiţiilor, şi aplicată. Nu există o gra­ condiţiuni oa şi această pro­ toare şi există premise ca în mici şi mijlocii, ca această or­ mulţumesc pentru urările ce
buie să acţionăm cu toată fer­ de darea în termen In pro­ niţă, nu se poate spune că blemă să poată fi soluţionată partid. Acordăm o atenţie deo­ cursul acestui an să se poată ganizaţie să fie cît mal viabi­ mi s-au adresat, să mulţumesc
mitatea pentru rezolva ra­ ducţie a noilor capacităţi, de unul se pregăteşte numai în condiţii din ce în ce mai sebită creşterii şi dezvoltării tine Conferinţa general-euro- lă. De tăria şi forţa ei depin­ populaţiei care ne-a întîmpi-
a
pid, în cîteva luni, această realizarea cel puţin în timpul pentru teorie şi altul numai bune. Trebuig să depunem e- rolului conducător al partidu­ peană, cu participarea tutu­ de în mare măsură soluţiona­ nat peste tot cu manifestări
problemă, în Iaşi I (Aplauze planificat a tuturor parame­ pentru munca practică, pentru forturi pentru a folosi cît mai lui în toate domeniile de acti­ ror statelor interesate. ' Româ­ rea problemelor Internationale, de simpatie. In toate acestea
puternice, prelungite). trilor prevăzuţi în plan. Mi­ fabrică. Încă din anii învătă- bine acest spaţiu, pentru a so­ vitate. Nici nu se poate con­ nia şi-a adus de la început continuarea cursului spre des­ am văzut şi vedem o expre­
cepe rezolvarea unei proble­
luţiona cu prioritate cerinţele
Este necesar să se acorde liardele investite în industrie mîntului de cultură generală, acelor familii care au condiţii me In societatea noastră fă­ contribuţia la crearea condi­ tindere, asigurarea indepen­ sie a încrederii oamenilor
ţiilor pentru începerea lucră­
mai multă atenţie consumuri­ — după cum ştiţi, pe tară, a- unde se începe predarea chi­ mai grele şi copii mai mulţi. ră prezenta partidului, fără ca rilor, la desfăşurarea lucrări­ dentei tuturor statelor lumii. muncii din Iaşi — ca dealtfel
lor de materiale, care sini nul acesta investim aproape miei, tinerii trebuie aju­ In acest sens irebuie făcut mai el, partidul, să dea orienta­ lor pregătitoare. Ea va acţio­ Partidul nostru acţionează a întregului popor — în poli­
încă mari. Trebuie să se asi­ 100 miliarde de lei — să con­ taţi să-şi însuşească pro­ mult decît se face acum. Citeo- rea, să arate calea pe care na cu toată fermitatea pentru pentru lărgirea relaţiilor sale tica marxist-leninistă a parti­
gure reducerea acestor con­ tribuie astfel din plin Ia creş­ blemele legate de practica dată mai primesc locuinţe trebuie mers. Dar, aşa cum ca Conferinţa general-euro- cu partidele comuniste şi mun­ dului, o expresie a voinţei
sumuri, micşorarea în general terea avuţiei naţionale, la ri­ producţiei chimice. Este ne­ nu cei care au cele mai grele am mai menţionat şi altăda­ peană să poată duce la In­ citoreşti, cu partidele socialis­ oamenilor muncii din Taşi, ca
a cheltuielilor materiale de dicarea bunăstării materiale cesar să realizăm o schimba­ condiţii, ci aceia care ar mai tă, realizarea rolului conducă­ staurarea unor relaţii noi In te, cu mişcările de eliberare a întregului nostru popor, de
producţie care continuă să fie şi spirituale a întregului nos­ re mai radicală a concepţiei putea încă să stea în locuin­ tor al partidului nu este o Europa, care să asigure pa­ naţională şi alte organizaţii a face totul pentru înfăptui­
mari, aducînd prin aceasta tru popor. de predare a chimiei, a or­ ţele care le au şi, din păcate, lozincă abstractă care se a- cea, independenta, posibilita­ democratice şi antiimperialis- rea acestei politici ce cores­
daune creşterii venitului na­ Am convingerea că în Iaşi ganizării şi activităţii facul­ cei care au prieteni şi cunos­ firmă in Constituţie şi la zile tea de dezvoltare liberă a te. Putem spune că. dacă am punde năzuinţelor întregi'
ţional, ridicării bunăstării oa­ există condiţii pentru reali­ tăţilor chimice, unindu-le şl cuţi, care le înlesnesc acest mari. A realiza rolul condu­ fiecărei naţiuni europene, lărgit continuu relaţiile diplo­ noastre naţiuni. (Aplauze pu­
menilor muncii. zarea la timp a investiţiilor. legîndu-le mai strîns de pro­ lucru. Să facem totul pentru cător al partidului înseamnă contribuind totodată la cauza matice cu celelalte state ale ternice, prelungite).
Nu doresc să insist mai Unii tovarăşi au asigurat ducţie. Ceea ce au făcut to­ a introduce în domeniul solu­ a face ca fiecare comitet ju­ păcii şi cooperării între toate lumii, şi în ce priveşte rapor­ In ce mă priveşte, vă pot
mult asupra acestor probleme. că vor fi date chiar ceva mai varăşii din textile, pot face ţionării problemelor oamenilor deţean, orăşenesc, comunal, ţările lumii. (Aplauze puter­ turile cu partidele şl mişcă­ asigura, tovarăşi, aşa cum am
Ceea cu am spus la Conferin­ devreme în producţie. Nu aş şi chimiştii, şi metalurgiştii, muncii o exigentă sporită, un fiecare comitet de întreprinde­ nice). rile progresiste, democratice, spus şi la Conferinţa Naţio­
ţa Naţională, la plenara Co­ dori decît să atrag atenţia şi electroniştii. Se vor con­ spirit de echitate ferm. Să se re, fiecare organizaţie de ba­ Ne preocupăm — şi acţio­ avem, practic, relaţii cu toate nală, asigurînd partidul, între­
mitetului Central de la sfîrşi- Comitetului judeţean de par­ strui, în curînd, două între­ pună pe primul plan soluţio­ ză, fiecare comunist, la locul năm — pentru a contribui la aceste organizaţii. Aceasta are gul popor, că voi face totul
tul anului trecut este, cred, tid şi miniştrilor prezenţi aici prinderi — de fapt o între­ narea nevoilor oamenilor său de muncă, să fie un mi­ lichidarea conflictelor exis­ o mare importantă internaţio­ pentru a-mi îndeplini însărci­
destul de clar. Aş dori numai să ia toate măsurile pentru prindere unificată — care muncii care au condiţiile cele litant activ pentru înfăptui­ tente. Cunoaşteţi sprijinul pe nală, pentru că nu putem nările de răspundere încre­
să atrag atenţia că se impu­ realizarea in cele mai bune cred că vor oferi condiţiuni mai grele. Această problemă rea politicii partidului, să ac­ care România l-a acordat scăpa nici un moment din ve­ dinţate de partid şi popor, că
ne ca toate conducerile în­ condiţiuni a tuturor ifi'vestiţii- bune de activitate electro- trebuie să stea în atenţia or­ ţioneze pentm unirea oame­ Vietnamului. Sperăm că se va dere că soluţionarea marilor voi servi cu toate puterile
treprinderilor, toate organiza­ lor prevăzute. niştilor, cit şi constructorilor ganelor de partid şi de stat, nilor muncii, a colectivelor ajunge în cel mai scurt timp probleme internaţionale depin­ mele partidul, poporul, cauza
ţiile de partid, sindicale şi de de maşini, în general. a sindicatelor. (Aplauze). unde îşi desfăşoară activita­ la rezultate pozitive în ca­ de de felul cum organizaţiile socialismului şi comunismu­
tineret să acţioneze cu mal Stimaţi tovarăşi, Iată, tovarăşi, în ce sens tea în vederea traducerii în drul tratativelor care au loc politice, democratice, antiim- lui. (Urale. Se scandează:
multă fermitate pentru înfăp­ trebuie să mergem în conti­ Stimaţi tovarăşi, viată, împreună cu toti oame­ la Paris, obtinîndu-se înceta­ perialiste vor acţiona, vor „Ceauşescu — P.C.R.").
tuirea măsurilor privind ridi­ Este necesar să acordăm mai nuare în folosirea mai bună a După cum cunoaşteţi, acor­ nii muncii, a politicii parti­ rea războiului din Vietnam, conlucra, îşi vor uni eforturi­ Vă urez dumneavoastră, tu­
carea calitativă şi a eficienţei multă atenţie dezvoltării pro­ potenţialului minunat de care dăm o mare atenţie perfecţio­ dului. Aşa concepem noi şl din întreaga Indochină, creîn- le. Toate problemele interna­ turor comuniştilor, tuturor ce­
Întregii noastre activităţi eco­ ducţiei agricole. Am vizitat dispune laşul. In acest fel, nării conducerii activităţii e- aşa trebuie să înfăptuim rolul du-se condiţii ca popoarele ţionale, oricît de grave şl de tăţenilor din Iaşi, succese tot
nomice. ieri două unităţi agricole cu rezultatele bune pe care le de conducător al partidului! importante ar fi, pot fi solu­ mai mari în activitalea de
rezultate bune; in general, şi aveţi acum vor putea fi şi conomice şi sociale. Au fost Comunistul îşi realizează mi­ din această parte a Asiei să-şi ţionate cu participarea activă viitor, multă sănătate şi feri­
Din darea de seamă a re­ sectorul de stat şi cel coope­ luate în acest sens un şir de poată soluţiona problemele fă­
ieşit că Întreprinderile din ratist au obtinut rezultate bu­ mai mari şi, Intr-adevăr, vom măsuri care sînt în curs de siunea nu numai vorbind sau ră nici un amestec din afară. a popoarelor, a maselor largi cire. (Urale puternice ; o-
judeţ, pe ansamblu, nu au ne în aceşti doi ani. Sînt însă putea spune cu satisfacţie că realizare şi urmează să mai stînd Ia o parte, ci actionînd Ne preocupăm, de asemenea, populare. Mai mult ca oricînd vaţii îndelungate; se scandea­
realizat prevederile de export. multe lucruri de făcut in a- laşul îndeplineşte un rol im­ fie luate şi altele, care vor direct, în primele rînduri, fi­ să se ajungă la o soluţie po­ creşte conştiinţa şi rolul po­ ză „Ceauşescu — P. C. R.“,
Aş dori să mă opresc puţin gricuitură. Chiar cu produc­ portant în dezvoltarea ştiinţei crea un cadru tot mai cores­ ind exemplu de înfăptuire a litică în conflictul din Orien­ poarelor In viata internaţiona­ „Ceauşescu — Ia mulţi ani !",
politicii partidului şi statului
asupra aceste! probleme. îmi ţiile sporite obţinute în 1972 româneşti, în ridicarea pa­ punzător pentru participarea în toate domeniile de activi­ tul Mijlociu, pe baza rezolu­ lă şi trebuie să facem totul „Ceauşescu — eroism, Româ­
face impresia că nu toate nu ne putem declara satis­ triei noastre pe noi culmi de organizată a clasei muncitoa­ ţiei Consiliului de Securitate. ponlru unirea forţelor antiim- nia — comunism !". întreaga
conducerile de întreprinderi, făcuţi. Este necesar să folo­ civilizaţie. (Aplauze puter­ re. a ţărănimii şi intelectuali­ tate. Atunci, comuniştii, în­ Ne pronunţăm cu fermitate perialiste din întreaga lume, asistentă face o vibrantă ma­
nu toate organizaţiile de par­ sim bine baza materială, ba/a nice). tăţii, a tuturor oamenilor tr-adevăr, îşi vor îndeplini ro­ împotriva oricăror acţiuni de pentru unirea tuturor popoare­ nifestaţie de dragoste şi ata­
lul conducător în societatea
tid înţeleg că comerţul exte­ tehnică de care dispunem în In general, este jiecesar să muncii, fără deosebire de na­ noastră. (Aplauze puternice). imixtiune In treburile altor lor în lupta pentru o politică şament faţă de partid, iaţă de
rior este o latură esenţială a judeţul laşi — ca să mă re­ acordăm o atenţie mai mare ţionalitate, la conducerea în­ ţări, pentru o politică de so­ nouă, de colaborare, de pace, Comitetul Central, faţă de
activităţii economice, că de fer numai la Inşi — pentru a pregătirii generale a cadrelor tregii societăţi. Depunem e- Organizaţia judeţului Iaşi luţionare a problemelor din­ de egalitate şi înţelegere. (A- secretarei general al par­
realizarea în bune condiţiuni îmbunătăţii activitatea în a- de muncitori calificaţi, perfec­ forturi susţinute pentru dez­ numără aproape 64 000 de plauze puternice). tidului, tovarăşul Nicolae
a colaborării şi cooperării in­ gricultură. Avem la Iaşi un ţionării cunoştinţelor tehni­ voltarea continuă a democra. membri. Ea constituie o forţă tre state pe calea ţţatativeloj:, In ce o priveşte, România Ceauşescu).
ternaţionale cu ţările socia­ vechi institut agronomic — şi- - cienilor şi inginerilor. In pri­ tiei socialiste, fiind conştienţi puternică în judeţ, este o or­ T
liste, cu alte state, depinde în el ar trebui să facă mai mult vinţa’ aceasta, după cum ş-tiţi, că făurirea societăţii socia­ ganizaţie puternică a partidu­
mare măsură dezvoltarea ge­ pentru a contribui la ridica­ s-au stabilit o serie de mă­ liste multilateral dezvoltate nu lui nostru In general. Trebuie (Urmare din pag. 1) mosferă însufleţitoare, spe­ dragi tuturor „Ceauşescu—
nerală a economiei româneşti. rea agriculturii din judeţul suri. Trebuie ca în întreprin­ poate fi decît rodul activităţii să spun că Comitetul nostru cifică evenimentelor de sea­ P.C.R.", „Ceauşescu—P.C.R.".
Exportul nu este o ocupaţie dumneavoastră, ca şi din ju­ deri, sub conducerea organi­ conştiente a întregului nostru Central dă o înaltă apreciere In drum spre sa­ mă. 40 000 de ieşeni s-au a- Secretarului general al parti­
benevolă, nu este o dorinţă deţele vecine. Trebuie să ob­ zaţiilor de partid, cu con­ popor. Trebuie să facem totul activităţii pe oare o desfăşoa­ la Teatrului Naţional, un­ dunal aici, animaţi de aceeaşi dului îi sînt adresate din ini­
abstractă de a participa la ţinem recolte mai mari de ce­ cursul centrului universitar, pentru a asigura participarea ră organizaţia de partid, Co­ de au avut loc lucrările dorinţă sinceră, fierbinte, de mă urări de sănătate şi via­
schimbul mondial de valori. reale şi de plante tehnice, să să se treacă la o mai bună mereu mai activă a tuturor mitetul judeţean de partid Conferinţei organizaţiei ju­ a saluta din nou pe tovară­ tă îndelungată.
Fără un export susţinut, fără realizăm o îmbunătăţire radi­ organizare a acestei activi­ celor ce muncesc, a întregu­ Iaşi, comuniştii din judeţ. deţene de partid Iaşi, tova­ şul Nicolae Ceauşescu, oaspe­
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
dezvoltarea largă a schimbu­ cală a producţiei in zooteh­ tăţi. Ceea ce ne propunem lui popor la dezbaterea, adop­ Avem deplina convingere că răşul Niicolae Ceauşescu a te iubit al oraşului şi jude­ răspunde cu căldură mani­
lui de produse materiale cu nie. Cu 1 170 kg de lapte pe să dezvoltăm în următorii ani tarea şi înfăptuirea măsurilor şi în viitor organizaţia de par­ făcut un scurt popas pentru ţului lor. Sînt tineri şi vîrst- festărilor entuziaste ale ieşe­
alte ţări nu putem crea con- cap de vacă furajată este în Iaşi cere pregătirea cîtorva care privesc dezvoltarea so­ tid Iaşi va fi o organizaţie de a vizita moderna sală a nici, bărbaţi şi femei, oa­ nilor. In aclamaţiile celor
diţiuni pentru dezvoltarea greu să spunem că vom pu­ mii de muncitori de înaltă cietăţii noastre — atît în ce nădejde a partidului nostru, sporturilor, construită recent meni care lucrează în între­ prezenţi, secretarul general
continuă a economiei româ­ tea asigura necesarul de lap­ calificare în domeniul meca­ priveşte politica internă, cît îşi va îndeplini cu cinste sar­ în zona palatului culturii. prinderile şi instituţiile mu­ al partidului străbate, pe jos,
neşti. te şi de alte produse pentru nicii, electronicii. Numai luînd şi cea externă. Tocmai dato­ cina sa în conducerea activi­ Secretarul general al par­ nicipiului, adueîndu-şi cu imensa piaţă şi cîteva artere
Comerţul exterior, exportul populaţie. Desigur, se pot a- de pe acum măsuri serioase, rită faptului că partidul nos­ tăţii oamenilor muncii din ju­ tidului a fost informat asu­ dăruire şi pasiune, alături ale oraşului, inundate şi ele
deţ. (Aplauze puternice, pre­
In principal, constituie o la­ duce tot felul de motivări, se va putea asigura ca noile tru acordă o atenţie neslăbită lungite). pra principalelor caracteris­ de întregul popor, contribuţia în aceste clipe sărbătoreşti
tură esenţială pentru dezvolta­ Insă experienţa bună pe care întreprinderi ce se vor con­ intensificării participării efec­ tici ale construcţiei. S-a ară­ la înfăptuirea politicii parti­ de foarte multă lume.
rea activităţii noastre econo­ o avem într-o serie de între­ strui să funcţioneze cu rezul­ tive a oamenilor muncii la Dragi tovarăşi, tat că sala a fost realizată dului, In opera de edificare Această emoţionantă de­
mice, pentru ridicarea gene­ prinderi de stat şi un'tăti coo­ tate bune. Acest lucru este conducerea societăţii, poporul după proiecte originale, că a societăţii socialiste multi­
rală a bunăstării întregului peratiste demonstrează că de­ valabil pentru toate sectoare­ cunoaşte, sprijină şi înfăptu­ Aş dori să mă refer la cîte­ soluţiile adoptate au permis lateral dezvoltate pe pămîn- monstraţie de simpatie şi pre­
nostru popor. Iată de ce pro­ pinde de oameni, de buna or­ le de activitate. ieşte neabătut politica internă va probleme internaţionale. o Largă industrializare a lu­ tul romanese. Ei au venit cu ţuire făcută tovarăşului
Nicolae Ceauşescu pe întrea­
blema exportului trebuie să ganizare a muncii pentru a Am văzut, cu multă bucu­ şi externă a partidului, vă- Desigur nu voi face o expu­ crărilor. Tribunele, cu o ca­ steaguri roşii şi tricolore, cu ga durată a vizitei în oraşul
stea în centrul preocupărilor lichida rapid neajunsurile şi rie, marile transformări reali­ zînd în ea expresia interese­ nere largă asupra evenimen­ pacitate de 2 500 de locuri, flori. Pe mari pancarte sînt si judeţul Iaşi a ilustrat încă
tuturor conducerilor între­ a ridica nivelul agriculturii zate în domeniul edilitar, al lor fundamentale ale întregii telor care au loc în lume, sînt rabatabile, fapt care înscrise urări care exprimă o dată, în mod vibrant, ho-
prinderilor, fiecărui om al noastre. Aş dori ca judeţul construcţiilor de locuinţe şi noastre naţiuni socialiste. pentru că desfăşurarea vieţii creează posibilitatea dublării sugestiv simţămintele de pro­ tărîrea locuitorilor de pe a-
muncii. Fiecare muncitor, fie­ Iaşi, cu posibilităţile şi mij­ al altor obiective social-cul- (Aplauze puternice). internaţionale confirmă pe suprafeţei sălii de sport. fundă dragoste pe care lo­ ceste meleaguri de a trans­
care inginer trebuie să ştie loacele însemnate pe care le turale, atît în Iaşi, cît şi în Preocupîndu-ne de soluţio­ deplin aprecierile Congresu­ Pe. străzile oraşului, pe în­ cuitorii laşului le nutresc pune neabătut in viaţă indi­
că produsele pe care le cre­ are, să pornească la un pro­ alte localităţi. Intr-adevăr, du­ narea problemelor economice lui al X-!ea şi ale Conferin­ tregul traseu străbătut, mii partidului şi secretarului său caţiile secretarului general
ează trebuie să poată fi vîn- gram mai susţinut de ridica­ pă cum vă este cunoscut, în şi sociale, de perfecţionarea ţei Naţionale din 1972. Se şi mii de celăteni, într-o vi­ general, palriei socialiste. al partidului, de a-şi pune
dute. Fiecare trebuie să se in­ re a producţiei agricole. Şi in cadrul programului de dez­ conducerii societăţii, acordăm poate spune că schimbările brantă atmosferă de entu­ In momentul ieşirii din sa­ întreaga energie şi putere de
tereseze cum se poate asigu­ agricultură să se obţină re­ voltare a ţării, creşterea bu­ o atentie permanentă activi­ care s-au produs şi sînt în ziasm. nu salutat cu multă lă a conducătorilor partidu­ muncă în slujba înfăptuirii
ra mai bine plasarea produse­ zultate pe măsura celor obţi­ năstării materialo şi spiritua­ tăţii Dolitico-educative. Ple­ curs de accentuare demon­ căldură pe conducătorul par­ lui şi statului nostru, mulţi­
lor pe piaţa mondială. In caz nute în industrie. Sînt con­ le a întregului popor este nara din noiembrie 1971 şi strează dorinţa arzătoare a tidului şi stalului. mea aplaudă cu înflăcărare, politicii partidului, a progre­
contrar, vor fi nevoiţi să re­ vins că stă în puterea oa­ preocuparea centrală, esenţa Conferinţa Naţională din 1972 popoarelor de a pune capăt -fr ovaţionează îndelung. In pia­ sului neîntrerupt al patriei
ducă producţia, să închidă fa­ menilor muncii de la sate, a însăşi a întregii activităţi a au trasat un program vast în politicii imperialiste de forţă pe calea socialismului.
brica ! Acest lucru trebuie să comuniştilor, să realizeze ri­ partidului şi statului nostru. domeniul activităţii educative. şi dictat, de a instaura relaţii Marea piaţă din fata Tea­ ţă răsună, scandate de mii
fie clar fiecărui om al mun­ dicarea agriculturii judeţului. Avem rezultate bune. Nu pu­ Este de înţeles pentru noi noi între toate statele lumii, trului National trăieşte o at- de glasuri, cuvintele atît de (Agerpres)
cii i Atrag foarte serios aten­ (Aplauze puternice). tem să nu constatăm noua în­ toţi că făurirea unei societăţi de a merge pe calea destin­
ţia asupra acestei probleme şi Am vizitat Institutul de cer­ făţişare a laşului, a altor o- avansate impune creşterea derii, a unei politici noi care
rog organizaţia de partid, con­ cetări chimice şi Universita­ raşe din această parte a tării, conştiinţei oamenilor muncii. să ofere fiecărei naţiuni po­
ducerile de i întreprinderi, pe tea. Mi-a făcut o deosebită să nu vedem ceea ce s-a fă­ Arta, literatura, cultura în sibilităţi egale de dezvoltare,
toţi comuniştii, pe toţi oame­ plăcere să constat preocupa­ cut pentru ca oamenii mun­ general, să joace un rol tot corespunzător năzuinţelor sa­
nii muncii să înţeleagă că rea institutului de a soluţio­ cii să aibă condiţii de locuit mai important în educaţia co­ le, fără nici un amestec din Principalele Unite — preludiu
realizarea unui comerţ exte­ na unele probleme de mare tot mal bune. Se construiesc munistă a oamenilor, avînd la afară.
rior cit mai larg, a unui ex­ Importantă pentru economia şi spitale, şi creşe, şi cămine. bază concepţia materialist- După cura ştiţi, la baza po­
port susţinut, reprezintă una noastră şi pentru dezvoltarea Sînt, fără îndoială, încă multe” dialectică despre viaţă. Tre­ liticii externe a României stau
din sarcinile esenţiale ale pro­ ştiinţei In general, că în in­ de făcut, şi-i înţeleg pe to­ buie să înţelegem că nu se principiile deplinei egalităţi
ducţiei, ale dezvoltării socia­ stitut se depune o activitate varăşii care au spus aici că poate vorbi de societatea so­ în drepturi, respectului suve­ al unirii tuturor românilor
liste a României. Sînt convins susţinută. Intr-adevăr, la con­ mai sînt greutăţi. Eu însumi cialistă multilateral dezvolta­ ranităţii şi independenţei na­
Că putem realiza, şi trebuie ferinţa judeţeană, oamenii de am primit în aceste două zile tă, fără afirmarea din plin a ţionale, neamestecului în tre­
să realizăm şi în Iaşi, în n- ştiinţă şi cadrele universita­ multe scrisori cuprinzînd ce­ principiilor eticii şi echităţii burile interne, avantajului re­
cest an, sarcinile de export re din Iaşi se prezintă cu re­ reri de locuinţe. Problema socialiste în toate domeniile ciproc, renunţării la forţă şl Este cunoscut faptul că la Principalele Unite fată de ţă­ pune fundamentul vieţii per­
stabilite prin plan. (Aplauze zultate bune. S-au obtinut re­ creşelor a căminelor, consti­ vieţii sociale. Trebuie să fa­ la ameninţarea cu forţa în rela­ adunarea de la Blaj din 3/15 rile vecine, mai ales faţă de petue a României".
puternice). zultate şi în apropierea învă- tuie, de asemenea, încă o pre­ cem totul oa odată cu dezvol­ ţiile dintre state, principii maţ 1848 au fost prezenţi şi Transilvania. Cea mai con­ Cum va trebui să se acţio­
Avem un vast program de ţămîntului de producţie. Am ocupare, tinînd seama de fap­ tarea bazei materiale să dez­ care s-au afirmat şi sînt re­ fruntaşi ai revoluţiei din Mol­ vingătoare dovadă o repre­ neze pentru unire? „Intii şi
investiţii, in judeţul dumnea­ constatat cu multă satisfacţie tul că în aproape toate între­ voltăm viata spirituală, con­ cunoscute tot mai mult de dova şi Ţara Românească, zintă actul intitulat „MEMO­ înainte ge toate — şi cu orice
voastră sînt prevăzute miliar­ că o facultate şi-a găsit deja prinderile din Iaşi lucrează un ştiinţa. să făurim omul nou al toate popoarele drept singu­ printre aceştia numărîndu-se RAND DESPRE RAPORTURILE pre( — domnitorul să măreas­
de pentru realizarea de capa­ locul în întreprindere şi si-a mare număr de femei. După societăţii socialiste. Numai rele în stare să garanteze pa­ Alecu Russo, Vasile Alecsan- ROMÂNILOR CU NEMŢII. CU că puterea armată, apoi iarăşi
cităţi de producţie noi, care putut organiza activitatea, in- cum ştiti, în acest cincinal aşa vom asigura mersul con­ cea şi libertatea fiecărui stat dri şi Alexandru loan Cuza. SLAVII ŞI CU UNGURII, IN să aibă în vedere puterea ar­
vor fi amplasate în Iaşi, în tegrîndu-se cu producţia. Am vom construi de trei ori mai tinuu şi ferm al naţiunii noas­ şi popor. Refugiaţii moldoveni şi mun­ TIMP DE PACE ŞI ÎN CAZUL mată şi, în fine, tot puterea
Paşcani şi în alle localităţi. constatat că studenţii se simt multe creşe decît am avut la tre pe calea socialismului, Ca tară socialistă, facem teni au cunoscut îndeaproape UNEI REVOLUŢII ÎN RĂSĂRI­ armată să o organizeze şi să
Subliniez acest lucru deoare­ foarte bine alături de munci­ începutul cincinalului, dar cu triumful comunismului în totul pentru a dezvolta rela­ pe conducătorii revoluţiei, TUL EUROPEI" — prezentat o mărească. Guvernul să cîş-
toate acestea, probabil că în­
ce consider necesar să ne tori, de ingineri. Realmente, România. (Aplauze puternice, ţiile cu ţările socialiste. Dez­ le-au admirat intransigenţa cu de Alexandru Papiu Marian tige opinia publică şi încrede­
îngrijim nu numai de indus­ cînd vor termina studiile, nu că nu vom putea soluţiona prelungite). voltăm raporturile cu vecinii privire la independenţa na­ lui Cuza în 1860 — act puţin rea naţiunii printr-o bună ad­
trializarea municipiului Iaşi, le va fi greu să participe ac­ complet această problemă. Ar Este necesar să unim mai noştri, cu ţările din C.A.E.R., ţională, ştergerea iobăgiei şi cunoscut publicului de la noi. ministraţie, Domnitorul să în­
ci să ne îngrijim şi de dez­ tiv la procesul do producţie. trebui însă ca, împreună cu bine eforturile organizaţiilor din Tralatul de la Varşovia, înproprietărirea ţăranilor. Cu Pentru început, autorul pre­ cerce, în ţoale chipurilo, a
voltarea altor centre ale ju­ Din păcate, nu acelaşi lucru ministerele care au unităţi în de partid şi ale organizaţiilor întreţinem relaţii de bună co­ aceaştă ocazie, Alexandru loan cizează că „astăz.i toate popoa­ ciştiga inima poporului, îm-
deţului. Numai în măsura în se poate spune şi despre alte platforma industrială, să se de masă, toate mijloacele de laborare cu toate statele so­ Cuza l-a cunoscut pe Alexan­ rele Europei se luptă pentru proprietărindu-i pe ţărani, care
care vom realiza dezvoltarea facultăţi. Oare ar fi fost greu vadă ca încă în cursul acestui care dispune societatea noas­ cialiste. Considerăm necesar dru Papiu liarían, cel mai tî- libertate şi unitate naţională". numai aşa vor avea interesul
tuturor centrelor, vom crea ca celelalte facultăţi din Po­ cincinal să se facă ceva în tră in direcţia activităţii edu­ să facem totul pentru a con­ năr dintre conducătorii revo­ Visul românilor de pretutin­ să-şi apere ţara şi pe Domnul
o ambiantă generală mai bu­ litehnică să se ocupe, de e- plus în această privinţă, pen­ cative. Organizaţiile de par­ tribui la dezvoltarea colabo­ luţionari ardeleni, ce nu avea deni este unirea într-un sin­ lor. Fără ţărănime nici un
tru a asigura o soluţionare
nă, ridicarea nivelului gene­ xemplu, de uzinele „Nicoli- mai devreme a acestei pro­ tid trebuie să înţeleagă că rării şi unităţii, pe baze mar- decît 20 de ani. gur corp politic, adică în lucru niare nu este cu putin­
ral de bunăstare şi cultură al na", să-şi organizeze activita­ bleme la platformă. Depinde, aşa cum sarcinile producţiei xist-leniniste, a tuturor ţărilor Curînd, după dubla alegere Daco-România, deoarece „lite­ ţă". Totodată, Principatele U-
tuturor oamenilor muncii. tea acolo şi să ajute între­ pină la urmă, de comitetul industriale şi agricole, dezvol­ socialiste, realizînd noul tip de la 5 şi 24 ianuarie 1859, raţii români şi străini, de mult nite trebuie să devină „un a-
Realizarea politicii partidului prinderea în ridicarea ei ge­ judeţean, de consiliul popu­ tarea ştiinţei şi învătămîntu- de relaţii, care nu a existat ajungînd sfetnicul domniloni- popularizează acest ideal pe devărat centru naţional de
nostru de amplasare raţiona­ nerală? Dimpotrivă, ar fi cîş- lar judeţean, realizarea unei lui sînt probleme de prim or­ şi nu poate exista decît între lui Alexandru loan Cuza, n- caro Mihai Viteazul l-a pus instrucţie publică, un centre
lă pe teritoriu a industriei se tigat şi uzina şi profesorii. mai bune colaborări cu minis­ din ale progresului, tot astfel ţări socialiste care îşi făuresc cesla l-a numit în 1861 pe is­ în lucrare în 1599". In cazul care să lucreze la luminarea
observă şi in Iaşi, ca şi în Am constatat, de asemenea, activitatea educativă, forma­ viata nouă aşa cum doresc toricul ardelean procuror ge­ cînd acest lucru nu s-ar putea şi creşterea naţiunii in spiri­
celelalte judeţe din Moldo­ cu multă bucurie preocunările terele în soluţionarea aces­ rea omului nou este o latu­ ele. (Aplauze puternice). neral a) Curţii de Casaţie din realiza imediat, Alexandru Pa­ tul adevăratului patriotism".
tei probleme. Noi vă vom a-
va, ca dealtfel în întreaga ta­ pozitive ale diferitelor facul­ corda sprijin pentru a face ră inseparabilă a dezvoltării Acţionăm pentru dezvolta­ Bucureşti, iar ia 23 octombrie piu llarian scrie : „...totuşi lu­ In final, Memorandul anti­
ră. Înainte de a veni la Iaşi, tăţi şi rezultatele bune pe ceva în plus, în orice caz. E generale a societăţii noastre. rea colaborării cu tinerele 1863 i-a încredinţat conduce­ crările guvernămînturilor ro­ cipează prin ani ziua de 1 de­
am fost în judeţul Vaslui ca­ care le au în cercetare. Nu nevoie să ne ocupăm mai a- Trebuie să acţionăm pe toate state independente. Acordăm rea Ministerului de Justiţie. cembrie 1918. „O, principe şl
re, după cum ştiţi, a făcut am înţeles însă' de ce trebuia tent de buna repartiţie a fon­ o mare importanţă relaţiilor Ca ministru, Alexandru Papiu mâne, toate şi totdeauna, tre­ Domn al românilor! Fie ca
parte din regiunea Iaşi şi un­ ca în holul acela, frumos, al planurile, în tonte sectoarele, cu acestea, considerînd că fiarían a redactat şi susţinut buie să aibă un caracter care să-ţi stea intr-ajutor geniul
de nu se construise aproape Universităţii să existe două dului de locuinţe. Sînt com­ mergînd în mori uniform îna­ colaborarea serveşte dezvoltă­ legea secularizării averilor ce! puţin să nu compromită naţiunii ca să răsbunaţi cu
nimic. Acum şi în Vaslui şi standuri de chimie: unul al plet de acord cu acei tovarăşi inte. Numai atunci vom putea rii economico-sociale a tutu­ mănăstireşti. cauza cea mai mare şi viitoa­ înţelepciune moartea celui
în Birlad se construiesc uzine Universităţii şi altul al Po­ care au ridicat aici problema spune că, într-adevăr, activi­ ror acestor state, consolidării Dar istoricul Alexandru Pa­ re a întregii naţii române". care a îost răpus pe Cîmpia
moderne care vor începe să litehnicii. Oare nu sînt şi ca nimeni să nu poată dispu­ tatea de partid, activitatea independentei lor naţionale, piu liarían şi-a axat sfaturile „Unirea Transilvaniei cu Ro­ Tnrzii şi să fii executorul fe­
concureze — şi sper cu re­ unii şi alţii chimişti? Oare ne de un fond de locuit su­ stalului nostru, se desfăşoară serveşte cauzei luptei împo­ pe probleme de politică ex­ mânia — scrie în continuare ricit al planului celui mal ma­
zultate bune — întreprinderi­ nu ar fi mai bine ca chimjştii plimentar pe care să-l închi­ în condiţiuni bune. Avem, fă­ triva colonialismului, neoco- ternă ce le-n dat domnitoru­ istoricul — ar scăpa Principa­ ro domn şi român ce a avut
le din Iaşi. Tot astfel, jude­ să-şi unească forţele şi să lu­ rieze, de muulte ori cu chirii ră îndoială, şi în acest dome­ lonialismului, împotriva poli­ lui, în special pe atitudinea tele de moarte, ar completa vreodată Daria lui Traian".
ţele Suceava şi Botoşani dez­ creze împreună? N-ax obţi­ peste prevederile legale. De­ niu rezultate bune. Clasa ticii imperialiste de forţă şi pe care trebuiau s-o aibă sistema statului român şi ar C. DROZD