Page 59 - Drumul_socialismului_1973_01

romBBKnasm^Tra'.BWMie.w■' «Maiwjw-WiaMwmaviJ
,
P
---- —-.,.,«T-r"'.--i>.-- w.imj^^Mi»yHgfty^WBi.*wswwBSBUBCft¿i^KM^3BUKjg3mffj»MWBWBWaMMay^y^!ty^wCTr^cfjpsBB^^K^ ^raí^^wsp^^ BSBiyCTg? ^r?^B^Pwcs B8BWM ?ffwwwttMrgBBBWwwww^<4HHgjwf-v^ik^jiwjgw>»w) gg—mbmmsmi— wjt».im»'Mwjag^jjWT.^B^;- it>jaiijamBBiuai.vuj»aww
,
t
|
íí
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 607 9 SÎM3ĂTĂ 20 IANUARIE 1973
DIN MUNCA Şl PREOCUPĂRILE
*
TINERETULUI HUNEDOREAN

voluntar- patriotica rezulta ie­
încadraţi s-au angajat să efectueze,
le sînt impo 100 de tiner
in areaită săptănvnă, 500
(Urmare din pag. 1) atîta nevoie. Şi aş mai pro­ al economii de metal de peste ore muncă voluntnr-patrioti
pune un lucru : din de.şeuri- 80 000 tone. Vreau să remarc că. O parte din angojamen
le rămase, pentru că, oricît totuşi că de la C.S. Hunedoa­ în ampla întrecere tul luat s-a şi materializat.
tru înlăturarea unor nereguli. ne-am strădui, tot vor mai ra primim profile la dimensi­ In ultima zi a acestei săp-
Este normal să se procedeze rămîne, să ni se permită să unile necesare, fapt ce ne a- tămîni, în limp ce la Hune­
aşa deoarece, trebuie să re­ realizăm noi în uzină unele jută mult în muncă. Vrem să încadraţi în ampla între­ societarul organizaţiei U.T.C. doara, în forumul tineriloi
cunoaştem, unele deficienţe obiecte utile pentru popula­ colaborăm bine în cont nuare cere „Tineretul — factor ac­ — tîmplărie din cadrul hunedoreni, se va dezbate
pleacă chiar de pe masa de ţia oraşului, pe care unităţile cu furnizorii noştri hunedo- tiv în realizarea înainte de care numără 03 de tineri, munca şi activitatea organi­
proiectare, de la organizarea comerciale să le desfacă prin reni. termen a cincinalului", ute- despre aportul lor în pro­ zaţiei judeţene a U.T.C. din
şi pregătirea producţiei. De sistemul socialist de preţuri. Mai sînt şi alţi factori care ciştii din oraşul Brad întîm- ducţie, vei afla că planul ultimii doi ani, peste 500 de
asemenea, în secţii se depun Toţi am avea de cîştigat. înlesnesc drumul risipei de pină importantul eveniment secţiei pe primele 20 rle zile tineri vor participa la activi­
eforturi conjugate pentru ca Despre preocupările şi me­ metal : uzura excesivă a unor din viata şi activitatea tine­ a fost realizat în numai 18 tăţi voluntar-ontriotice, tar
piesele ce trebuie executate todele folosite în direcţia e- maşini-unelte, absenţa unor rilor hunedoreni — Confe­ zile. Acelaşi angajamenl gîndul lor va fi îndreptat
să fie realizate cu un consum conomisirii metalului ne-a vor­ piese de schimb pentru ele, rinţa judeţeană a U.T.C. — şi-au luat şi l-au respectat înspre lucrările conferinţei,
redus de metal, fără să le bit în amănunt şi inginerul lipsa de atenţie şi control a- am.plificîndu-şi eforturile în şi cei 52 colegi ai lor de la înspre aceia pe care i-au de­
influenţeze însă calitatea, uti­ Vasile Morman, şeful serviciu­ supra maşinilor — adică as­ vederea obţinerii unor rezul­ atelierul mecanic. semnat şă-i reprezinte ca de­
1
litatea practică. In secţia tur­ lui tehnologic al uzinei. tate cît mai bune la locul Brigăzile de tineret obţin legaţi si să ducă cu ei cele
pecte legate de disciplina de
nătorie, de exemplu, se ¡urmă­ — Printre altele, în uzină producţie, de respectarea teh­ de muncă. Deviza fiecărei rezultate care se ridică, cu mai curate simţăminte, hotă-
reşte reducerea adausurilor executăm grinzi articulate nologiilor de fabricaţie. organizaţii, a fiecărui mem­ adevărat, ta nivelul aşteptat rîrea tuturor uteciştitor din
de turnare, micşorîndu-se greu­ pentru susţinere în abatajele bru al ei, esle: ..Fiecare u- din partea unor formaţii de Brad de a se achita cu cin­
tatea maselotelor, se remedia­ frontale. înlocuind tehnologia Acestea ne-au fost relevate t/ecist — model de conduită muncă şi educaţie comunistă ste, demnitate şi responsabi­
ză şi îmbunătăţesc unele teh­ de execuţie a articulaţiilor de de către tovarăşul Dumitru şi comportare. Nici o absen­ ale tineretului. . Astfel, bri­ litate comunistă de toate
nologii de lucru prin presări îmbinare a grinzilor — din Boţa, Secretarul comitetului de tă nemotivată. Depăşirea gada condusă de Gavrilet sarcinile care le stau în
şi matrlţări. rabotare prin deformări plas­ partid pe uzină. In activitatea sarcinilor de producţie". Pasc — electromecanici — faţă.
noastră, aprecia interlocutorul,
-Continulnd firul discuţiei, tice la cald — obţinem eco­ trebuie — aşa cum s-a apre­ In toate întreprinderile şi s-a angajat ca să termine
Inginerul şef al uzinei — Tol- nomii de metal de 3,2 kg pe ciat la plenara C.C. al P.C.R. instituţiile din oraş, activi­ cu 2 zile mai devreme unul GRIGORE COSMA
vay Alexandru — semnala fiecare grindă, adică vreo 43 din noiembrie 1972 şi recent tatea tineretului se face sim­ din reperele ce le avea de prim-secretar
critic faptul că uzina nu este tone pe an numai la acest la Conferinţa judeţeană de ţită mai mult. ca orieînd. executat. al Comitetului orăşenesc
aprovizionată ritmic cu meta­ sortiment. Această nouă teh­ partid — să ne preocupăm La întreprinderea de industrie locală Orăştie, tlmplarii Cor­ Dacă îl întrebi pe loan Faur, Şi la acţiunile de muncă Brad al U.T.C.
nologie de fabricaţie — de nel Tirănescu şi loan Margan lucrează în atelierul de croire
lul necesar. Aşa se face că mai mult de pregătirea profe­ şl prelucrare. Ei sînt evidenţiaţi lunar în întrecere.
pentru unele piese se foloseş­ deformare la cald — se aplică sională a cadrelor, de creşte­
te material destinat altora. cu succes şi la o serie de re­ rea gradului lor de cohştiin-“
Deci metalul trebuie astfel pere de la Fabrica de stîlpi ţă, dar şl de asigurarea unor i.................................................................... ;
croit ca să scoatem din el ce hidraulici Vulcan, prin dota­ condiţii mai bune de muncă
ne trebuie. Cînd soseşte mate­ rea uzinei cu o maxipresă. şi de viaţă. Nu spun că nu Documentaţii | Adunarea generală a coo- fertilitate al terenului. Mun­ kg planificate. Tovarăşa Ra- nificate între 290 şi 1 300 kg
ria primă, „împrumutul" este Tot aici am înlocuit vechea avem asemenea preocupări, ( perativel agricole de produc­ ca oamenilor — mecaniza­ veca Bărdan, de pe o supra­ porumb ştiuleti.
restituit, dar nu mai cores­ tehnologie de aşchiere — la însă putem face mai mult. pentru ţie din Orăştie — ne spunea tori şi cooperatori — a fost faţă de o jumătate de hec­ La C.A.P. Orăştie mano­
punde dimensiunilor şi astfel unele repere ca portpistonul, Noi ştim, întregul colectiv al tovarăşul loan Avram, ingi­ în toate cazurile hotărîtoare, tar a realizat o producţie de pera pentru o tonă de po­
robinetul risipei este deschis. capul portventil, elementul in­ uzinei ştie că anul 1973 este electrificare nerul şef al unităţii — a ho- începînd de la pregătirea te­ 5 660 kg faţă de 3 800 kg rumb — luîndu-se în calcul
De asemenea, adăuga interlo­ termediar de la stîlpii hidrau­ hotărîtor pentru realizarea Au început măsurăto­ lărît în anul trecut să se renului, fertilizare, însămîn- porumb ştiuleti planificat iar două praşile manuale, recol­
cutorul, deoarece nu se cu­ lici — prin metoda de presa­ cincinalului înainte de termen, rile de întocmire a do­ aplice acordul global şi la tare, întreţinere şi recoltare. Ravecs Herţa, de pe aceeaşi tatul, încărcatul şi transpor­
nosc din vreme profilele, di­ re şi redistribuirea metalului că şi în faţa noastră stan cumentaţiei pentru elec­ cultura porumbului. Aceasta Angajînd această cultură în suprafaţă, a realizat o pro­ tul ştluletilor, tăiatul, lega­
mensiunile unor piese, deoare­ rezultat. Numai la elementul sarcini de mare răspundere pe trificarea satelor Almaş- deoarece s-a constatat din tul şl pusul In glugi a coce­
ce livrarea de metal nu se intermediar obţinem, prin care ne străduim să le reali­ Sălişte şi Micăneşti din experienţă proprie că acor- nilor — s-a ridicat la 240
face ritmic, se modifică prea noua metodă, o economie de zăm aşa cum ni s-a indicat: comuna Zam, urniind ca dul global nu numai că asi­ lei. Pentru o tonă do porumb
mult sortimentele, deci şl teh­ 2 kg pe bucată, echivalînd ritmic, de calitate, cu efici­ pînă Ia siîrşitul trimes- gură o cît mai bună organi­ s-au plătit 171 lei, 21 kg grîu
nologiile de fabricaţie, care cu reducerea cu 4 lei a pre­ enţă sporită. Există dorinţa, 1 trului IV şi în aceste a- zare a muncii, dar şi o re­ Prin munca In acord global şi 19 kg porumb, De aseme­
lasă urme în consumul de me­ ţului de cost. Alte măsuri pe hotărirea oamenilor de a şezări să ardă lumina tribuire echitabilă, în raport nea, pentru producţia reali­
tal. Alteori, profilele pentru această linie a reducerii con­ munci mai mult şi mai bine, electrică. cu contribuţia pe care şi-o zată peste plan s-a acordat
produsele noastre de serie sumului de metal sînt în curs de a găsi noi soluţii şi me­ aduce fiecare cooperator la drept retribuţie suplimenta­
(grinzi metalice, stîlpi hidrau­ de aplicare, specialiştii noştri tode de muncă, de a realiza I creşterea producţiei. Sporuri însenate de
ră 30 la sută din depăşire.
lici) vin la dimensiuni neco­ caută în continuare soluţii, economii, produse de mai întreţineri Experienţa cooperativei a-
respunzătoare şi surplusul nu perfecţionează metode, parti­ bună calitate, de a-i ajuta întreaga suprafaţă destina­ gricole de producţie din O-
e economie, ci deşeu, risipă. cipă direct la acest proces. Ar prin munca noastră pe mineri, de drumuri tă culturii porumbului —
răştie, ca şi a celorlalte u-
mai fi de spus că foarte ade­ ale căror sarcini, ştim, sînt spunea interlocutorul — a producţie şi cîştiguri
— S-au dat dispoziţii, se sea, bara patratâ de metal pe In comuna Balşa sule fost ogorîtă din toamnă. Am­ nităti agricole socialiste din
vorbeşte mult, dar cu aşa ceva care ne-o furnizează Uzinele destul de mari în acest cin­ de cetăţeni tineri şl plasarea culturii s-a făcut judeţ, pledează .pentru extin­
nu economisim metal — a „Republica“ din Capitală nu cinal şi în perspectivă. In vîrsinici au lucrat prin după trifoi, grîu şi porumb. derea şl generalizarea siste­
concluzionat tovarăşul Tolvay. vine la dimensiunile solicita­ privinţa economisirii metalu­ muncă voluntar-patrioti- In primăvară, după o lucrare frumoase pentru
mului de organizare şl re­
Trebuie să acţionăm ferm, te, după cum şi unele profile lui — bun atit de preţios că la întreţinerea şi re­ cu discul s-a făcut însămîn- tribuire a muncii în acord
pentru ţară — trebuie să pro­
pararea drumurilor co­
concret, deplin responsabili de AM şl SG pentru armăturile cedăm cu mai multă chibzu­ munale ce leagă reşe­ ţarea în perioada 14-22 apri­ global la toate culturile, pre­
importanţa acestei probleme. de mină ne vin la dimensiuni ială, să manifestăm mal mult dinţa de comună de sa­ lie, folosindu-se hibrizii du­ cooperatori . cum şl la celelalte activităţi
foarte variate, ceea ce duce bli din grupa 208 pe o su­ unde este posibil din cadrul
Să economisim metal, să fa­ spirit de iniţiativă, de buni tele Vălişoara, Voia, Po­
la înregistrarea unor deşeuri. prafaţă de 110 ba si din cooperativelor agricole. Anul
cem maşini şi utilaje bune gospodari. Să măsurăm de iana şi Poeniţa. Cu a-
Dacă avem materialul la di­ şapte ori şi să tăiem o dată. grupa 220 pe o suprafaţă de trecut cooperativa agricolă
cu care minerii să dşa mai mensiunile normale, numai la Să măsurăm cu milimetrul, să ceastă ocazie s-au trans­ 10 ha. Întreaga suprafaţă a de producţie din Orăştie, da­
portat şi aşlernut pe 8 km
mult cărbune, de care ţara are acest sortiment realizăm anu­ cîntărim cu gramul. de drumuri mai mult de fost fertilizată, dîndu-se o ■acord global şi executînd la ducţie de 6 700 kg. Tovară­ torită depăşirii producţiei
2 000 tone de pietriş. doză de 100 kg azotat de a- timp şi în condiţii calitative şele Rodica Seghedi, Maria planificate pe hectar, a rea­
moniu la hectar. Densitatea cît mai bune lucrările de Mihai şi Sabin Stoica, care lizat suplimentar 53 tone po­
întreţinere, ţăranii coopera­
a a medie a fost de 42 000 plante au lucrat în acord global rumb boabe, Iar cooperatorii
cîte 0,50 ha, au depăşit pro­
pe hectar. Ca lucrări de în­ tori au reuşit să obţină pro­
cîştiguri frumoase în sume
IS IILPL! A L 1173, I treţinere s-au aplicat trei ducţii nemaiîntîlnite. Aşa de ducţia planificată cu 1 230, şi în produse. Aceasta de­
praşile mecanice şi două ma­
1 030 şi respectiv 970 kg po­
tovarăşa
exemplu
Maria
monstrează cît de eficient şi
Popa lui Filip a realizat pe
nuale.
rumb ştiuleti la hectar. Toţi
stimulativ este acest mijloc
cei amintiţi au primit drept
o suprafaţă de un hectar o
Planul de producţie a fost
muncii tn C.A.P.
rumb ştiuleti, fată de 7 600
tru depăşirea producţiei pla­
IIHSTUA LOCALĂ VA AVLA 8 RIMĂ IHTOU defalcat pe brigăzi şi tarla­ producţie de 12 615 kg po­ retribuţie suplimentară pen­ de organizare şl retribuire a
le, în funcţie de gradul de
Se cunoaşte că întreprinde­ prese hidraulici, maşină uni­ multă răspundere de realiza­ na de deşeu, la 65 000 lei to­
rea de Industrie locală din versală de tîmplărie, maşină rea sarcinilor de export pen­ na de plăci din stiplex de di­
Deva a avut, în anul pe care automată de ascuţit scule tru 1973. Astfel, pe lîngă ferite culori şi dimensiuni). Rodnică activitate Cînd paşii mă poartă
l-am încheiat, o participare (pentru tîrruplârie), maşini de stîlpi telescopici — produs e- Ambele lucrări au fost execu­
meritorie la succesele econo­ rectificat, grupuri de sudură, xecutat şi în 1972 — pentru tate prin autodotare şi pe căi
mice obţinute în municipiu şl strunguri, electrocompresoare acest an au fost luate măsuri de mică mecanizare. Urmă­
judeţ. Realizările la principa­ (pentru ramura prelucrării pentru asimilarea de no! pro­ rim, de asemenea, reducerea
lii indicatori — producţia glo­ cheltuielilor ocazionate cu instructiv-educativă spre satul meu...
bală şl marfă, unde s-au în­ aprovizionarea materialelor, li-
scris depăşiri de 6,2 şi res­ mitînd Ia maximum, pe de-o
pectiv, 5 la sută, ca şi la pro­ Interviu cu ing. LIVIU PORUMB, inginer şef parte aprovizionările directe, In ziua de 16 ianuarie a.c„ rea unor lucrări de reparaţii
ductivitatea muncii, care a al întreprinderii de industrie locaiă Deva deosebit de costisitoare, Iar la şcoala noastră — profesiona­ şi întreţinere. Am contractat Deseori mă gîndesc cu plă­ am reuşit să echilibrăm si­
cunoscut un spor suplimentar pe de altă parte, prin folosi­ lă de construcţii Deva — a a- pentru trimestrul în curs lu­ cere la satul meu, la oamenii tuaţia. Cooperatorii au fost
de 3,9 la sută — ne îndrep­ rea mai intensă a parcului vut loc consiliul profesoral crări de construcţii metalice aceia harnici, chibzuiţi şi en­ răsplătiţi la un nivel mulţumi­
tăţesc să considerăm că aţi metalelor), excavatoare şi duse destinate exportului ca propriu de transport. Avem în care şi-a propus să analizeze pentru T.C.H., cum ar fi: scări tuziaşti care şi-au legat desti­ tor. Pentru acest an, ne an­
început munca în noul an de concasoare (pentru ramura ex­ biblioteci, plăpumi, cîrlige ru­ vedere, pentru acest an, me­ munca desfăşurată de cadre­ pentru poduri, grătare la in­ nul lor de acest sat înşirat gajăm să efectuăm numai lu­
pe o temelie sigură. Am vrea tractivă) şi altele. Toate aces­ fe, jucării pentru copii. Avem canizarea unor operaţii cu le didactice - profesori, in­ trarea în blocuri, suporţi pen­ de-a lungul unei văi şi măr­ crări de calitate, să însâmîn-
să ştim insă cum aţi pregătit tea vor contribui în acest an convingerea că, deşi sarcinile mare volum de manoperă gineri, maiştri-instructori, pe­ tru drapele etc. ginit de o parte şi de alta de ţăm la timp, să întreţinem cul­
baza tehnico-materială pentru la export au crescut, sînt bin'e grea. cum ar fi manipularea dagogi etc., în cursul trimes­ Cei care au luat parte la dealuri. Cînd paşii mă poartă turile în condiţii agrotehnice,
a realiza ritmic planul în a- la creşterea rapidă a produc­ pregătite condiţiile pentru a materialelor în cadrul secţii­ trului I al anului şcolar în această analiză au arătat că spre aceste locuri îndrăgite, să mărim doza de fertilizare
cest an. tivităţii muncii şi la ridicarea le realiza. lor de producţie, încărcări- curs. In perioada la care ne un element important care a atunci, mai mult ca orieînd, cu îngrăşăminte chimice. Do­
generală a nivelului tehnic al
—- Sarcinile de plan pe întreprinderii. — Referiţi-vă, vă rugăm, descărcări în gări, precum şi referim s-au obţinut rezultate condus la obţinerea de rezul­ mă simt un nostalgic fiu al rim, ca prin obţinerea unor
1973, faţă de anul trecut, pre­ în cîteva cuvinte, şi la valo­ mecanizarea operaţiunilor de mult mai bune în comparaţie tate bune a fost atragerea satului; seîntei de emoţie îmi producţii superioare, să con­
văd realizarea unei producţii — Am dori să stăruiţi asu­ rificarea producţiei. spargere în cariere. In aceas­ cu aceeaşi perioadă a anilor întregului corp profesoral în inundă ochii şi sufletul. Bucu­ tribuim şi nai la finalizarea
mai mari cu 10 milioane lei. pra diversificării producţiei. — Pot arăta că pînă în pre tă direcţie, vom executa în trecuţi. Numărul de promovaţi acţiunea de întărire a relaţiei ria părinţilor e imensă. Vor­ sarcinilor trasate de plenara
Doresc să subliniez că acest Ce sortimente noi, mai ales zent aceasta e contractată în anul curent, în carierele Po­ a fost de 84,65 la sută. Pro­ dintre toţi factorii educaţio­ bele bune, dulci, părinteşti C.C. al P.C.R. din noiembrie
spor de producţie va trebui de bunuri pentru populaţie proporţie de 95 la sută şi sînt joga şi Zam, staţii de conca- centul cel mai mare de promo­ nali, a relaţiei şcoală-atelier, parcă nu mai au sfirşit. Ba anul trecut, de a realiza o
să-l realizăm exclusiv pe sea­ veţi realiza în acest an ? toate condiţiile să se nomi­ sare şi sortare pe credite de vaţi l-au avut anii I sanitari a faptului că în viaţa şcolii una, ba alta ; asta am mai producţie totală de 17 milioa­
ma creşterii productivităţii — Da. Am acordat o aten­ nalizeze şi contracteze in în­ mică mecanizare. Urmărim, de (86,40 la sută), I mecanici-auto sînt implicaţi direct reprezen­ lucrat, asta am mai făcut, ne tone cereale.
muncii. E o sarcină care cere ţie sporită diversificării pro­ tregime în cursul acestui tri­ asemenea, reducerea consu­ (84,37 la sută), iar la anii tanţii T.C.H. care participă şi asta vrem să mai facem, vino
Un alt interlocutor, ingine­
întregului nostru colectiv o ducţiei bunurilor de larg con­ mestru. Ponderea e producţia mului de combustibil — a car­ iil-A, lll-B lăcătuşi, III tîm- îşi spun cuvintul în consiliile să-ţi arătăm. Şi uite aşa, pî­ rul şef Călin Barbu, ocupat
mobilizare, o angajare matu­ sum. Astfel, au fost executate destinată exportului. buranţilor şi lubrifianţilor — plari, procentul de promova- profesorale, în adunările de nă nu ni le spunem pe loate peste măsură cu întocmirea
ră. Desigur, pentru realizarea lucrări de modernizare la iz­ prin racordarea carierei Zare bilitate a fost sută la sută. partid din şcoală. Dezvoltarea unii altora, nu ne lăsăm. Dar, planului de producţie pentru
acestui nivel de producţie, vorul Boholi, în valoare de — Cunoaşteţi, desigur, că ia reţeaua de înaltă tensiune Semnificativ este şi un alt anul în curs, mî-a vorbit, de
am luat, încă de anul trecut, peste 400 006 lei, asigurlnd acest an este decisiv în rea­ (lucrări tot prin mică meca­ fapt: pentru prima oară in asemenea, despre o mulţime
o seamă de măsuri, urmărind realizarea unei producţii su­ lizarea înainte de termen a nizare). Vom perfecţiona o se­ şcoala noastră o clasă de zi­ de lucruri.
crearea de noi capacităţi de plimentare de circa 3 milioa­ cincinalului eficienţei. Am rie de procese tehnologice, în dari reuşeşte să se clasifice,
producţie, dotarea secţiilor ne litri fată de 1972. Sînt lua­ vrea să ne vorbiţi despre mă­ special în ramura de prelu­ în ordinea rezultatelor obţi­ C O N C U R S U L - Vrem să dezvoltăm şi mai
noastre cu utilaje noi, mo­ te toate măsurile pentru du­ surile întreprinse pentru ridi­ crare a lemnului prin trece­ nute, pe locul 4, lucru deo­ mult zootehnia, ramura care
derne, a-tît priin achiziţionări blarea producţiei de gheată carea eficienţei economice a rea de la lustruirea pe bază sebit de important, avînd în de reportaje, portrete şl însemnări ne-a adus frumoase şi im­
întreprinderii şi, pentru că a-
cît şi prin autodotări. De a- pentru sezonul cald şi de veţi secţii care valorifică cu de şerlac la lustruirea pe ba­ vedere specificul şi speciali­ portante venituri. Pentru a-
senrenea, am urmărit perfec­ creştere substanţială a pro­ succes deşeurile, să vă refe­ ză de nitrolac, renunfînd ast­ tăţile pe care şcoala noastră organizat de ziarul „Drumul socialismului" ceasta, ne propunem să con­
ţionarea unor procese tehno­ ducţiei de răcoritoare. Cum­ fel la importul de şerlac nece­ le pregăteşte pentru şantierele struim incă două grajduri cu
logice. Am realizat o staţie de părătorii vor găsi în comerţ, riţi şi la acestea. sar. Vom îmbunătăţi raportul de construcţii de la nivelul o capacitate de 60 capete
sortare-spălare a agregatelor în acest an, produse noi ale — Valorificării deşeurilor între personalul direct pro­ municipiului şi al judeţului. bovine, fiecare. Cheltuiala pe
de balastieră în zona Strei întreprinderii noastre, de la i-am acordat şi-i acordăm o ductiv şi cel auxiliar şi, de Deşi pentru prima dată in­ care o vom investi, şi care
(Simeria), cu o capacitate de pistol de lipit cu fludor sau atenţie deosebită. îmi susţin asemenea, studiem posibili­ struirea practică in atelierele- continuă a legăturii dintre ca­ cu aceeaşi plăcere, mă apro­ o prevedem în planul de pro­
50 000 rwc/an care va fi ex­ bătător spumă, pînă la mobilă afirmaţia cn cîteva exemple : tatea îmbunătăţirii structurii şcoală are la bază un plan drele didactice şi ceilalţi fac­ pii şi de ceilalţi oameni ai ducţie, este de 60 000 lei
tinsă, în acest an, la 100 000 de cameră combinată tip Cariera Pojoga a fost dotată personalului T.A. pentru a fi de producţie în valoare de tori educaţionali în vederea satului. Mă simt dator să stau pentru un grajd, restul din
mr. La finele lunii ianuarie, „Laura", bibliotecă tip „D", cu o instalaţie de spălare şi adaptat la sarcinile actuale şi 250 000 lei, s-a reuşit să se coordonării eforturilor lor co­ de vorbă cu cei care mun­ resurse locale şi munca coo­
va fi pusă în funcţiune o nouă mese cu melamină pentru sortare a deşeurilor re/ultat'e de viilor ale întreprinderii. obţină rezultate bune, în mune pentru atingerea acelu­ cesc pe ogoare sau cu aceia peratorilor.
capacitate — a doua linie de bucătărie, precum şi garnitu­ din exploatare, care asigură Avem sarcini sporite, dar sensul că într-un procent de iaşi scop - educaţia elevilor care se ocupă de destinele Comunistul Miron Crişon s-a
prelucrare a bentonitei de la ra de grădină din metal (un valorificarea a circa 20 0C0 avem şi oameni harnici, un aproape 40 la sută planul pentru activitate productivă - satului, de ridicarea nivelului referit la dezvoltarea între­
Gurasada, unitate cu mare e- complex — mese, scaune) — tone caloar (a 30 lei tona), şi colectiv care ştie să se mo­ propus a şi fost realizat în va reprezenta şi pe viitor un de trai, de creşterea avuţiei prinderilor anexe din cadrul
ficienţă economică. Aş mai produs distins cu două diplo­ care înainte se arunca la hal­ bilizeze şi cu care vom face trimestrul I. obiectiv major înscris în agen­ obşteşti. Acum cîteva zile, am C.A-P.-ului, la sporirea venitu­
sublinia că, prin depăşirea me la al Vl-lea Tirg de mos­ da de steril. Secţia mase plas­ ca întreprinderea de industrie Am avut în vedere, în pri­ da de lucru a liceului, stat, pe îndelete, de vorbă cu rilor faţă de anul trecut cu
planului de investiţii cu a- tre de bunuri de larg consum tice a fost dotată cu o insta- locală să aibă o prezenţă me­ mul rînd, autodotarea şcolii ABEL MUREŞAN Tovică Manea, preşedintele peste 100 000 lei, la pătrun­
proape 1 milion lei, am avut de la Bucureşti. Valoarea pro­ laţie-laborator de topire a de­ ritorie în realizarea sarcinilor cu bancuri de lăcâtuşerie cu îndrumător U.T.C., C.A.P.-ulul, unul dintre comu­ derea cgvîntului partidului in
posibilitatea să dotăm unită­ duselor noi se ridică, în acest şeurilor de stiplex, ceea ce acestui an. 2 locuri de muncă, mese pen­ Şcoala profesională niştii satului, care de 12 ani conştiinţa sătenilor.
ţile cu utilaje de mare pro­ an, la circa 1 milion lei. Tot duce la realizarea unor plăci tru cantină, scaune, executa- de construcţii Deva pune toată puterea sa de lată fapte, realizări, ginduri
ductivitate ca maşini de in­ aici aş dori să amintesc că a căror valoare creşte de pe­ Interviu consemnat de muncă, toată priceperea in de viitor ale unor comunişti ca­
jecţie (pentru mase plastice), ne-am preocupat cu mult mal ste 10 ori (de la 6 500 lei to­ LUCIA LICIU consolidarea şi dezvoltarea re trăiesc şi gîndesc pentru
Inovaţiile-izvor de economii cooperativei agricole, pentru acest sat, satul Boz, sat cu
înfrumuseţarea localităţii, pen­
tru ridicarea obiectivelor so- peste 600 de suflete. Sat un­
de braţele de lumină electri­
cial-culturale. Multe din rea­
încă din primele zile ale a- Ia alte agregate din prepa- lizările satului se datoresc în că se ramifică peste tot, sat
cestui an, neobosiţii căută­ raţie. Pe lîngă îmbunătăţirea mare măsură acestui om, a- cu un frumos cămin cultu­
tori ai noului de la Prepara- sistemului de ungere, care se cestui comunist. Şi de această ral, cu şcoală renovată şi mă­
ţia Petrila s-au angajat într-o realizează automat, noile a- dată, preşedintele mi-a vor­ rită. Sat cu cîteva autoturis­
întrecere pasionantă cu ei parate concepute de lăcătu­ bit despre o mulţime de tre­ me, cu sute de aparate elec­
înşişi, pentru a găsi soluţii şul Latkulik Francisc aduc în­ buri, despre o mulţime de trice, televizoare, radiouri şi
originale de exploatare a ma­ treprinderii economii antecal- ginduri care, puse în practică, alte aparate casnice deosebit
şinilor şi instalaţiilor, pentru culate de 14 880 lei. vor deveni deosebit de avan­ de folositoare. Sat cu elevi
uşurarea muncii oamenilor şi O altă inovaţie aplicată cu tajoase cooperatorilor. Acest şi tineri sîrguincioşi, cu ca­
sporirea eficienţei producţiei, succes la Preparaţia Petrila om, acest comunist se gîn- dre inginereşti, medicale, pro­
pentru obţinerea unor însem­ de la începutul acestui an a- deşte mereu la viitor, dar nu fesorale, de artă şi cultură
nate economii. Astfel, lăcătu­ parţine inginerului Hadnagy uită nici timpul din urmă. care muncesc cu dăruire şi
şul Latkulik Francisc a con­ Alexandru şi maistrului loan pasiune atît în cadrul judeţu­
ceput un ingenios „Aparat de Horga, prin care se reduce - Anul trecut nu ne-a fost lui cît şi în afara lui.
ungere automată", al cărui consumul de energie electrică prea prielnic, speram la o
grad de competitivitate se ri­ în spălătorie şi uzura eleva­ producţie record de grîu şi Un sat ca multe altele, un­
dică la un înalt nivel, între­ toarelor de respăiare a sorti­ orz, chiar şi de porumb, dar de viaţa pulsează spre viitor
prinderea nemaitrebuind să mentului de cărbune de 10-80 pînza de grindină ce s-a a- ca un simbol luminos al deve­
importe asemenea aparate. mm. Avantajele amintite, pe bătut peste ţarina noastră, a nirii comuniste.
Primele 12 aparate de acest care le aduce această inova­ redus mult din ceea ce ne
fel, care funcţionează- pe prin­ ţie, sint completate de obţi­ planificasem să obţinem. A
cipiul vacumului, au fost de­ nerea unor economii antecal- venit apoi toamna cu ploi şi MIRON TIC
culate de 5 000 lei. inundaţii. Le-am înfruntat pe contabil la Laboratorul
ja montate la sitele care asi­
Simeria. Aici a fost construit şl dat tn folosinţă un nou şl modern atelier de reparaţii pentru S.M.A. Dotat cu maşinile EMILiAN DOBOŞ toate şi prin strădania coope­ de protecţia plantelor
şi uiilajele necesare, atelierul asigură — prin meseriaşii săi — executarea lucrărilor de reparaţii capitale şi periodice, reviziile gură deshidratarea cărbune­ şef de tură
şi întreţinerile la întregul parc do tractoare şi maşini agricole din dotare. In fotografie: vedere exterioară a noului atelier al lui, urmînd să fie adaptate şi ratorilor şl a multor salariaţi Deva
S.M.A. Simeria. I Foto : Vl ONOIU la Preparaţia Petrila