Page 63 - Drumul_socialismului_1973_01

mnaBKsamssmm .’/¿'¡.'ÍÍlL ?Xül^Jk': ¿Jta; ^i*tS*Sl¿KSa^i ®Eí22í
l
<
DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 608 ® DUMINICĂ 21 IANUARIE 1973
HBBaaa HBBOEBRBnBBBBnBBSBSBBSHHBI

49 d® ani d© Ba moartea lui ¥, 1, Lenin
Comorile

0 ¥IATĂ $/ 0 OPERĂ safylui Editoriale

La căminul cultural din B A R I E R A “
o
Ruda, comuna Ghelar, a a- terii Cu prilejul centenarului naş­
Cincinat
lui
E-
Pavelescu,
ÎNCHINATĂ folclor. Sala căminului de­ Afirmat cu filmul „Răscoa­ plu, cu acel glas care este comunicaţii şi intr-un mediu ditura Minerva publică de Ver­
vut loc vineri o seară de
seria
în
,,Restitutio“
un
volum
cores­
venise neîncăpătoare, nu­ la", Mircea Mureşan dovedeş­ cînd duios, cînd energic, cînd greu penetrabil. Discuţiile cu suri, epigrame, cu amintiri, varian­
Tuţuleasca (foarte bine prinsă
te în „Bariera“ că posedă po­
sfătos, cînd colorat de un u-
ediţie
note,
pondenţă,
Se împlinesc astăzi 49 de ani zatorlce ale partidului mar­ început în cîteva ţări sau meroase pădurence în stră­ sibilităţile nelimitate ale u- mor cald, toate aceste nuanţe de Cina Patriciii) sînt edifi­ te şi o bibliografie bogată al­
de la moartea lui V. I. Le­ xist. In anul 1904, scrie lucra­ chiar tntr-o singură ţară. lucitorul lor port popular, nul talent maturizat. Şi ceea vocale convergînd spre reali­ catoare în acest sens. Nu în cătuită de Georgc Zarafu şi Vic­
nin, cel care a fost teoreticia­ rea „Un pas înainte, doi paşi După izbînda revoluţiei, Le­ pădureni, aduceau la acea ce este mai important în ra­ zarea acelui minunat instru- zadar Rădiţa (Mihaela Mihai) tor Crăciun. Volumul se vrea un
impunerea
pas
poe­
decisiv
spre
nul şi conducătorul genial al înapoi", în care dezvoltă în­ nin conduce cu toată energia oră peisajul pitoresc al cu­ portul film-talent regizoral e acordă un credit moral ma­ tului şi epigramistului Cincinat
revoluţiei socialiste, întemeie­ văţătura despre partid ca or­ opera de construire şi întări­ săturilor din bătrîni. tocmai desfăşurarea foarte xim tatălui său, în tot ceea ce Pavelescu şi ca memorialist şi
torul primului stat al munci­ ganizaţie conducătoare a pro­ re a statului sovietic şi de Grupul vocal format din funcţională a acestor posibili­ acesta spune şi crede. Aceasta publicist — ipostază în care e
mai puţin cunoscut.
torilor şl ţăranilor. letariatului Pentru orientarea construire a socialismului. Pla­ femei în vîrstă, a reînviat tăţi într-o operă fiindcă echi­ pentru că Nea Viţu este o- o Din nou în librării — -Prin­
Continuator al operei lui partidului bolşevic în revolu­ nul initial de desfăşurare a cîntecele locale, dintre ca­ librată, construită cu măsura F f L M mul temeiniciei, este omul ca­ cipele“ de Eugen Barbu, la a
K. Marx şi F. Engels, Lenin a ţie, un rol important a avut acestei acţiuni este cuprins în re varianta „Cîntecului bra­ estetică a creatorului sigur pe re doreşte să i se spună de treia sa ediţie. De data aceasta
în
editat
colecţia
de
..Romane
dezvoltat şi aplicat în mod lucrarea „Două tactici ale so- lucrarea lui Lenin „Sarcinile dului" a impresionat în mod mijloacele sale. două ori un lucru, pentru că ieri şi de azi“ a Editurii Emi-
creator marxismul în condiţi­ cial-democratiei în revoluţia imediate ale puterii sovietice" deosebit. La iei, echipa de Inspirată dintr-un roman al lui autentica pătrundere a ideilor nescu.
ile epocii imperialismului şi democratică" apărută în 1905, (1918). dansuri a şcolii generale Teodor Mazilu, „Bariera" nu ment de comunicare dintre şi faptelor este doar astfel
ale trecerii omenirii de la ca­ în care Lenin elaborează ba­ După terminarea războiului, din sat a dovedit virtuozi­ este, totuşi, un exemplu tipic oameni: vorbirea. Cuvintele posibilă. Pentru melomani
pitalism la socialism. El a în­ zele tacticii revoluţionare a Lenin conduce munca de re­ tate, măiestrie în inter­ al migratiei temei dintr-un rostite de Cotescu — Nea Iată un film care a găsit
temeiat Partidul Comunist al partidului comunist, funda­ facere a economiei nationale, pretarea jocurilor popu­ gen în altul. Nu este, cu alte Vitu sînt vorbele comunistu­ un ton sincer de comunicare o Patru piese de rezistentă din
Uniunii Sovietice şi a condus mentează necesitatea hegemo­ elaborează planul de electrifi­ lare. Cu mult entu­ cuvinte, o ecranizare în accep­ lui, izvorîte dintr-o adîncă cu spectatorul de cinema, la­ repertoriul lormaţiei de muzică
lupta maselor populare din niei proletariatului în revolu­ care şi planul politicii econo­ ziasm au fost primiţi so­ ţiunea plenară a cuvîntului, ci convingere, din umanismul tă un exemplu — zicem — în uşoară „Phoenix“ au tost înre­
curînd
de
Casa
Rusia, în frunte cu proletaria­ ţia burghezo-democratică şi e- mice în perioada dictaturii liştii vocali şi instrumen­ are un statut suveran de ope­ neasemuit al acestei catego­ care un miez actoricesc for­ gistrate Electrecord. E la vorba de
discuri
de
tul, la victoria Marii Revo­ nuntă ideea transformării a- proletariatului. In 1920 scrie tişti. In continuare, Gheor- ră cinematografică, convingă­ rii de oameni. mat din Toma Caragiu, Dan compoziţii şi prelucrări de Ni-
luţii Socialiste din Octombrie cestei revoluţii în revoluţie „Stîngismul — boala copilă­ ghe Dobrescu, de Ia între­ toare. Raporturile lui Nea Vitu se Nu(u, Draga Olteanu, Gheor- colae Covaci pe versuri de
şi la instaurarea şi consolida­ socialistă. riei comunismului" — strălu­ prinderea cinematografică a conturează în funcţie de a- ghe Dinică şi Ion Besoiu a a- George Topîrceanu : Ciclul ano­
timpurilor.
rea primului stat socialist din După înfrîngerea primei re­ cită prezentare a strategiei şi judeţului Hunedoara, a pre­ Calitatea primordială a „Ba­ ceastă deschidere intelectuală flat traiectoria pe care o Un disc retrospectiv „San
istorie. voluţii ruse, în emigraţie, Le­ tactic’i partidului. zentat trei filme pe teme rierei" constă în galeria de şi sufletească a sa. Onestita­ cuplul Mureşan—Mazilu pro­ Remo ’72“ surprinde cîteva me­
Născut la 22 aprilie 1870 la nin scrie în 1905 „Materialism Opera lui Lenin vădeşte o folclorice : „Lăutarii“, „O personaje pe care o vehicu­ tea sa refuză soluţia şmeche­ lodii din repertoriul a două so­
Pîsla-
Simbirsk (astăzi Ulianovsk), şi empiriocriticism" care a a- profundă cunoaştere a luptei nuntă pe Iza" şi „Tradiţii lează cu inspiraţie în decorul iectează o temă generoasă. liste şi Îndrăgite : Margareta Printre
Corina
ru
Chirlac.
participă de tînăr la mişcarea vut o imensă importanţă pen­ revoluţionare a proletariatului, din Ţara moţilor". unei lumi păstrate doar pe rească, facilă a fiului său, cîntecele înregistrate : „Degeaba“,
revoluţionară, iar în 1894 scrie tru pregătirea teoretică a par­ nu numai din Rusia, ci şi din retina memoriei. In centrul a- bunăoară, dar caută căi de AL. COVACI „Zilele curcubeului", „Cînd vio­
prima sa mare operă ,,Ce sînt tidului şi în care apără baze­ ■diferite alte ţări; numeroase cestei galerii stă Nea Viţu, a- letele" şi „Banii nu fac ferici­
rea".
,,prietenii poporului" şi cum le teoretice ale partidului a- referi la România scot în e- Hîrîie înnobffaîă cest bărbat care degajă mul­ o Retranscriind o înregistrare
luptă ei împotriva social-de- ducînd o considerabilă contri­ videntă interesul cu care Le­ tă, foarte multă căldură ome­ „Philips" din Londra, Casa de
mocratilor ?", considerată pe buţie la dezvoltarea filozofiei nin urmărea evenimentele so­ La Fabrica de celuloză şi nească, privind mersul lumii discuri Electrecord oferă 12 me­
drept cuvînt ca un manifest marxiste. ciale, economice şi politice hîrtie din Constanta s-a rea­ cu o inteligentă superioară, lodii de and succes ale în cîntăreţilor
Shirley
Jolinny,
acompa­
în acţiune al partidului mar- Intre anii 1913—1916, Le­ din tara noastră, lupta re­ lizat o hîrtie înnobilată desti­ dar deloc ostentativă, mustind niamentul orchestrelor Jonny
xist-revolutionar care se năş­ nin scrie o serie de lucrări în voluţionară a poporului mun­ nată producerii fetelor de ma­ de energii creatoare care aş­ Arthey şi Des Champs.
tea în Rusia. In anul 1895, în­ care elaborează şi fundamen­ citor. După Marea Revoluţie să. Noul produs este tratat teaptă .şi care luptă pentru
fiinţează la Petersburg „Uniu­ tează programul marxist în Socialistă din Octombrie, une­ pe ambele feţe cu polietilenă un context social în care ele Spectacole
nea de luptă pentru elibera­ problema naţională (..Note le lucrări ale lui Lenin au şi prezintă rezistentă atît la se pot desfăşura plenar. De­
sigur, Nea Vitu este şi un
rea clasei muncitoare", care critice în problema naţiona­ fost traduse şi publicate in apă cît şi la temperatură. rol excelent, rezervat unui ac­ e Ansamblul artistic „Maramu­
devine germenul partidului lă", „Dreptul naţiunilor la România, iar după 23 August Testările făcute de specialişti tor cu mari disponibilităţi in­ reşul", cu fraţii Pctreuş, prezin­
marxist al proletariatului din autodeterminare", „Caiete fi­ 1944 pe lîngă publicarea unor lu­ au demonstrat că o fată de terpretative, numit Octavian tă spectacolul „La vatra horelor
(21
Rusia. In această perioadă, a- lozofice" ş.a.). Tot în 1916 crări separate sau opere ale­ masă realizată din această hîr­ Cotescu E anevoios, dacă nu străbune" la Orăştle ianuarie), Ianua­
(22
U-
Petroşani
rie),
restat în nenumărate rînduri, scrie cunoscuta operă „Impe­ se, au fost editate, începînd tie poate fi folosită mai mult ricani şl Lupeni (23 Ianuarie).
Lenin scrie lucrarea „Dezvol­ rialismul, stadiul cel mai înalt din 1950, opere în 40 de volu­ de 3 luni. De menţionat că imposibil, să sintetizezi în o Orchestra de muzică popu­
din
Stat
tarea capitalismului în Rusia", al capitalismului" în care a- me, jar din 1960, a început e- preţul ei este mai mic cu 10 cîteva rînduri performanta lui lară a e Filarmonicii pe de scenele Ju­
Cluj
prezentă
studiază filozofia premarxistă nalizează şi defineşte trăsătu­ ditarea operelor complete. la sută decît costul manoperei Cotescu, actor care defineşte co­ deţului cu spectacolul „CIntă
şi întreţine o vastă corespon­ rile capitalismului în noile întreaga activitate a lui de spălare a unei feţe de ordonate caracterologice, prin­ Cluju-n toată ţara" în zilele de
dentă pe teme filozofice cu condiţii, dezvoltînd creator V. I. Lenin, lucrările sale. nu masă confecţionată din mate­ cipii existenţiale, convingeri i- 21, 22 şi 23 ianuarie la Hune­
alţi revoluţionari marxişti. teoria Iui Marx şi teoria co­ deschis noi orizonturi milioa­ rial textil. -deologice, raporturi umane, doara, Vata de Jos şl Baia de
Criş, respectiv Zdraptl.
Un rol de seamă în pregă­ munismului ştiinţific. In lucră­ nelor de oameni ai muncii de Noul produs a şi fost con­ fluxuri sentimentale cu un <* Azi, Ia orele 20,00, sala „Ar­
tirea ideologică a creării par­ rile „In jurul lozincii Statelor pretutindeni, au însemnat tractat cu unităţile comerciale gest scurt, cu un surîs cuibă­ ta" din Deva găzduieşte din nou
rit în încreţiturile din coada
tidului l-a avut lucrarea ,.Ce-i Unite ale Europei“ (1915) şi înarmarea proletariatului cu o astfel că în curînd el va intra ochiului, cu glasul pur, sim­ Scenă clin film. spectacolul Teatrului de estradă
„Sus cortina la cetate".
„Programul militar al revo­ în posesia gospodinelor.
de făcut?“, scrisă în 1902, în nouă Ideologie în lupta pen­
luţiei proletare" (1916) este
care a elaborat o serie de fundamentată teoria posibili­ tru victoria revoluţiei socia­
principii ideologice şi organi- tăţii victoriei socialismului la liste.
C H E N A R E
Concursul pentru „Fondul Păcii“ Se extinde în cultură
hibridul simplu—105
A început difuzarea buletinelor noului concurs pen­
tru „Fondul Păcii", organizat în 1973 de către Comi­ Recent au fost prelucrate către toate cooperativele agricole
tetul National pentru Apărarea Parii, cu tema „Cultu­ datele observaţiilor efectua­
ra română — promotoare a idealurilor păcii, umanis­ te timp de mai mulţi ani în
mului şi respectului între popoare“. 6 staţiuni şi 19 centre ex­
Concursul este dotat cu numeroase şi valoroase perimentale agricole din ta­ de producţie din judeţul Hunedoara
premii (816 la număr), printre care premiul I în va­ ră asupra hibridului simplu
loare de 25 000 lei, cinci premii II în valoare de 10 000 de porumb Turda-105, crea­
lei fiecare şi zece premii III în valoare de 5 000 lei
ţie a unui grup de ame-
fiecare. Cele 816 premii ale concursului vor fi atri­ lioratori condus de dr. ing. (Urmare din pag. 1) condiţiile de îngrijire şi fura­ groalimentare al statului, la suprafeţei arabile a unităţii, ve vom realiza din activităţi­
buite prin tragere la sorti concurenţilor care au dat Iancu Căbulea. In condiţii jare a animalelor, vom orga­ îmbunătăţirea aprovizionării prin efectuarea unor lucrări le anexe industriale şi pres­
cel puţin 11 răspunsuri exacte la întrebări. normale de cultură mare, lor, întreţinerii culturilor, re­ niza judicios reproducţia şi populaţiei şi să ridicăm nive­ de desecare, defrişare de tu­ taţiile de servicii venituri
Buletinele de concurs sînt difuzate prin comitetele ; Ks-105 a asigurat o recol- coltării şi valorificării fără selecţia pentru a obţine un lul retribuirii muncii coope­ fărişuri şi desfiinţarea unor băneşti în valoare de cel pu­
judeţene, municipale şi orăşeneşti de luptă pentru j tă de peste 7 000 kg boabe pierderi a produselor. In a- indice de natalitate de cel ratorilor. Astfel, vom livra în drumuri inutile. ţin 500 mii lei.
pace, prin comitetele sindicale şi prin organizaţiile U- | Ia hectar, cu aproape 20 la celaşi timp se vor stabili sar­ puţin 85 ia sută la bovine şi plus fată de plan Ia fondul — Eliminarea excesului de îndeplinirea exemplară a
niunii Tineretului Comunist, iar la sate prin căminele ; sută peste producţia obiş- cini de producţie diferenţia­ a realiza cel puţin 98 miei la de. stat următoarele'/ cantităţi umiditate de pe întreaga su- obiectivelor propuse, va fa.ee.
culturale, precum şi prin unităţile cooperativelor meş­ j nuită a hibridului dublu te pe tarlale şi formaţii' de 100 ovine. dc produc : prafată afectată — 56 de ha. .posibilă obţinerea unei pro­
teşugăreşti. de la oraşe şi sate. Hd-101. Noul hibrid simplu lucru, se va asigura o cola­ In vederea sporirii produc­ — 30 lone grîu' f ducţii globale suplimentare do
Preţul unui buletin este 2 lei Un corfcurent poate de porumb se pretează Ia o borare strînsă cu secţia de ţie de furaje, vom efectua lu­ — Reamena jarea unei su- peste 700 000 lei, iar valoarea
ha în vede-
prafete do 55 de
participa cu maximum 100 de buletine. cultură intensivă. mecanizare, astfel îneît baza crări de îmbunătăţire şi ame­ — 50 tone porumb rea irigării culturilor de le- producţiei marfă realizate în
— 275 tone sfeclă de zahăr
plus va însuma mai mult de
tehnicoimaterială existentă să liorare pe toate cele 300 ha — 50 tone cartofi gume. 350 000 Iei.
păşuni şi fînete şi se vor
fie folosită cu randament spo­
— 120 lonc legume
Pe marginea ane Si zei activităţii rit. II. In sectorul creşterii ani­ asigura sporirea producţiei la — 10 000 litri iapte rîului Mureş pe o lungime tru a îndeplini toate obiecti­
malurilor
—
Consolidarea
fertiliza 100 ha, ceea ce va
tnzecindu-ne eforturile pen­
— 4 000 kg carne
malelor hectar cu 2 000 kg masă ver­ IV. Lucrări de îmbunătăţiri de 1 km prin plantarea de vele cuprinse în chemarea la
sălcii.
Comisiei judeţene de şah ponderii sectorului zootehnic de şi 1 000 kg tîn. De aseme­ funciare V. Dezvoltarea activităţilor întrecere, militînd permanent,
Pentru a asigura ridicarea
nea, se vor însămînta 100 ha
sub conducerea organizaţiei
O preocupare de seamă a
în structura producţiei globa­ cu plante furajere în cultură organizaţiei de partid şi a anexe industriale şl a presta­ de partid, pentru ridicarea
le şi marfă a unităţii şi a succesivă, asigurînd astfel consiliului de conducere al ţiilor de servicii conştiinţei şi educaţia comu­
In anul compclitionnl tre­ niori şi 4 junioare, şi numai cătorii aşezămintelor cultu­ spori eficienta activităţii fer­ cooperativei o constituie mo­ Pentru a asigura posibilita­ nistă a cooperatorilor, .pentru
cut, cîteva succese obţinute patru jucătoare (! ?) au luat rale de la oraşe şi sate să mei zootehnice, ne propunem cel puţin 3 000 kg furaje su­ bilizarea largă a cooperatori­ tea obţinerii unor venituri întărirea disciplinei in mun­
de şahiştii hunedoreni pe parte i finala judeţeană a acorde o atenţie mai mare să depăşim efectivele de ari- culente pentru fiecare vacă. lor la înfăptuirea sarcinilor băneşti suplimentare, folosirii că şi a răspunderii fată do
a
plan naţional au făcut ca campionatului feminin. dezvoltării şahiste hunedore- male şi producţiile planificate Totodată se va urmări în per­ reieşite din programul jude­ raţionale a forţei de muncă şi soarta producţiei agricole,
şahul să iasă oarecum din Interesul slab manifestat ne, atît prin asigurarea ba­ cu : manentă reducerea cheltuieli­ ţean de îmbunătăţiri funcia­ a valorifica mai bine resur­ vom asigura o contribuţie mai
anonimat. Calificarea echipei de Consililul judeţean al zei materiale minime (sală, — 4 la sută la bovine lor materiale de producţie şi re. creînd asUel condiţii pen­ sele locale se va acorda a- substanţială a unităţii la în­
Jiul Petroşani în Divizia na­ organizaţiei pionierilor, Co­ mese de joc, piese, ceasuri — 10 la sută la ovine obţinerea produselor cu cos­ tru folosirea raţională, apă­ tentie sporită extinderii şi di­
ţională B (cealaltă partici­ mitetul judeţean ai U.T.C., de control) cît şi prin orga­ — 150 litri lapte pe cap de turi cît mai scăzute. rarea şi conservarea întregii versificării activităţilor anexe făptuirea politicii partidului,
pantă, Corvinul Hunedoara, Inspectoratul judeţean şco­ nizarea unor concursuri la vacă furajată III. Contribuţia la fondul de suprafeţe de pămînt aflat în industriale şi a prestaţiilor la edificarea societăţii socia­
a ratat de puţin calificarea), lar şi conducerile şcolilor diferite niveluri, cu precădere — 8 litri lapte pe cap de stat folosinţa cooperativei. In spi­ de servicii, propunîndu-ne să liste multilateral dezvoltate în
locul V obţinut de maestrul privind asigurarea bazei ma­ cele rezervate tineretului. oaie F.nalizarea obiectivelor pro­ ritul acestor prevederi, vom înfiinţăm un atelier pentru patria noastră.
sportului Şerban Neamtu în teriale, organizarea mai — 0,250 kg lînă pe cap de puse ne va da posibilitatea iniţia acţiuni largi, de masă confecţii metalice şi să dez­
campionatul tSrii, precum şi frecventă a competiţiilor es­ Ing. NICOLAE ARDELEAN să ne aducem o contribuţie în scopul materializării ur­ voltăm activitatea atelierului ADUNAREA GENERALA
locul I obţinut de acesta la te una din cauzele pentru oaie sporită la constituirea fondu­ mătoarelor sarcini : de tîmplărie. Urmărind mate­ A COOPERATIVEI AGRICOLE
turneul internaţional de la care de mai mulţi ani nu se preşedintele In scopul îndeplinirii aces­ lui centralizat de produse a- rializarea măsurilor respecti- DE PRODUCŢIE DIN SIMERIA
Iaşi, meritoria participare ia poate vorbi de infuziunea ti­ Comisiei judeţene de şah tor obiective vom îmbunătăţi Creşterea cu 8 hectare a
semifinalele campionatului neretului spre sportul eşichie­
R.S.R. a hunedorenilor Ioan rului.
Adam şi Emil Mende, fru­ In oraşele Haţeg, Orăştie,
moasa comportare a junioru­ Călan, Simeria, Brad — şahul Asfalt
şi CALEIDOSCOP ■ C
lui Ion Mârăşescu (Jiul) la a devenit cu timpul a cincea
finala pe tară a juniorilor — roată ta căruţa consiliilor spongios
au reprezentat certe succese, pentru educaţie fizică
care anunţă revirimentul de sport. Situat la periferia pre- In S.U.A. a fost realizat un
mult aşteptat. asfalt poros prin care apa re­
ocunărilor acestora, lipsa u-
Şedinţa anuală de analiză, nor competiţii de masă din zultată din ploi se poate
ce a avut Ioc de curînd, cu rare să se recruteze noi şa­ scurge în pămînt cu rapidita­
participarea membrilor Co­ hişti de performantă, fac ca j oraş cu străvechi Primul pod din te. Experienţele au demonstrat
misiei judeţene de şah, a re­ la principalele întreceri ju­ că prin porii acestui asfalt, în­
levat însă unele aspecte mai deţene de mai mulţi ani să tr-o oră trece un strat de apă
puţin cunoscut’e din lumea participe mereu aceiaşi şa­ beton comprimai cu o înălţime de 1,50 m. Ob­
şahului hunedorean. hişti. Numărul jucătorilor cu ţinerea acestui asfalt este
Ce se întîmplă dincolo de clasificare superioară (2 şi strălucitoare tradijii In raza municipiului Satu Maro se ridică un nou foarte simplă: masa uscată a
pod rutier peste Someş. El este primul pod caro se
performantele „vîrfurilor“ ? maeştri, 2 candidati-maeştri construieşte la noi în tară din beton comprimat. Mai asfaltului este cernută, apoi,
prin
particulelor
îndepărtarea
Din cele 25 de secţii afilia­ şi 18 jucători de categoria
te la Federaţia Română de I) este, evident, sub posibili­ Orăştie se află pe rîul Gră­ OTăştie are un trecut de xista o şcoală românească. In mult, avînd o deschidere de 120 de metri, fără nici mici se creează, în mod fi­
un picior de susţinere în albie, el va ti al doilea pod
resc,
particulele
mari,
între
Şah, doar cîteva desfăşoară tăţile judeţului. diştea, la 5,5 km de Valea vechi cenlru cultural. Aici au istoria dezvoltării spirituale spaţii — porii. Prin folosirea
o activitate normală. In rest, Planul de măsuri întocmit Mureşului, în Cîmpul Plinii. funcţionat şcoli încă din se­ în Transilvania, Orăştie a o- de acest fel din Europa, primul fiind la Berlin. Par­ acestui asfalt, se poate renun­
■cîte o „zvîcnire" rarisimă, de către comisia judeţeană In evul mediu, în lipsa zi­ colul al XlV-lea. In a doua cupat un rol important. De-a tea carosabilă a podului va avea o lăţime dc 24 de ţa total la canalizarea pentru
ce se reduce de fapt la or­ de şah vizează, pentru anul durilor de apărare, ca la bur­ jumătate a secolului al XVI- lungul timpului aici au apă­ metri — patru benzi do circulaţie şi două trotuare.
ganizarea unui scurt concurs 1973, în principal, tocmai la­ gurile săseşti, aici biserica a lea Orăştie avea tipografie, rut 16 periodice, între care şi Datorită folosirii unei tehnologii moderne, chesonul scurgerea apei rezultate din
prilejuit de vreun eveni­ cunele amintite : creşterea ţinut loc de apărare, fiind în care a lucrat diacul Şer­ ziarul „Tovarăşul" (1905), or­ de pe malul drept a fost lansat la nivelul cerut in ploile abundente. In plus un
ment. La ora actuală activi­ numărului de jucători legiti­ împrejmuită cu ziduri puterni­ ban, fiul lui Coresi. Aici s-a gan de mobilizare a maselor numai două luni şi jumătate, fată de 6 luni cil ar fi astfel do caldarîm-burete, a că­
tatea şahistă se concentrea­ maţi, mai ales a /juniorilor ce, închizînd o curte largă tipărit ..Palia de la Orăştie" muncitoare la lupta pentru fost necesar folosind metodele clasice. In prezent, se rui rezistenta nu se micşorea­
ză doar în Valea Jiului şi în şi femeilor, organizarea unui pentru refugiul populaţiei. (1582). cu litere cirilice, una condiţii mai bune de muncă lucrează la lansarea chesonului de pe malul sting, o- ză, permite o aderentă mai
municipiu! Hunedoara, re- număr mai mare de compe­ din primele tipărituri în lim- şi trai. In acelaşi an a luat peraţie ce va fi Încheiată într-un timp şi mai scurt. mare a roţilor autovehicule­
mareîndu-se în special spriji­ tiţii de masă, care să facă Totuşi, n-a rezistat atacului fiinţă şi sindicatul muncitori­ lor.
nul acordat şahului de către posibilă selecţia unor talen­ tătarilor (1 241). Aşezarea a su­ lor constructori. La Liceul din
ferit cumplit şi din partea
clubul Jiul Petroşani. te, pregătirea sistematică, la turcilor care îfi anul 1420 au Orăştie au învăţat Aurel Vlai-
Dar cele mai multe sem­ nivelul oraşelor şi municipi­ 6hid de buzunar cu şi dr. Petru Groza.
ne de întrebare le ridică pro­ ilor, a instructorilor volun­ luat de aici în prizonierat Cauciuc sintetic V I N T Ü L
blema tineretului — a junio­ tari şi arbitrilor ş.a. 20 000 de locuitori. Obiective turistice. Muzeul
rilor în special — şi fl şa­ Fste necesar ca toţi fac­ Fiind un ţinut cu puternic local situat în Piaţa ..Aurel Era noapte şi batea vîn- de a inspira din belşug aer
hului feminin. Campionatul torii cu responsabilităţi în element românesc autohton, ba română, tradusă de Mihail Vlaicu", cu specific etnogra­ de tip superior tul. Tare batea vîntul. Aş fl primenit de vînt, dau buzna
judeţean de juniori a adunat domeniul mişcării sportive cu timpul a fost asimilată o Turdaş, fondatorul tipografiei. fic, oferă posibilitatea de a vrut să fiu undeva la munte, afară. Aş vrea să alerg dar
ia mesele de joc doar... 6 ju­ dfn judeţ, precum şi condu­ bună parte a coloniştilor saşi. Aici a trăit, ca judecător re­ cunoaşte istoria şi specificul Specialiştii sovietici din l-aş fl ascultat cu plăcere nu pot. Vîntul mă împiedică.
In jurul pieţei, mare, pă­ gesc, tatăl lua Nicolae Olahus oraşului, dezvoltarea bresle­ industria cauciucului a; plînsetul înnăbuşlt intre hor­ Imi blciueşte obrajii. In ochi
trată, predomină arhitectura (1493-1568), originar din Ţara lor, portul locuitorilor. Din creat compoziţii de sisteme nuri de stinci, ori în cetină de îmi aruncă praf. Devine rău
medievală săsească, cu case­ Românească, remarcabil ilu­ 1966 s-a organizat o secţie de oligomere (molecule scurte brad. Aş fi adormit şi visat vîntul, iar eu îl blestem. Ce
le ridicate perete lîngă pere­ minist, ajuns arhiepiscop pri­ artă populară, cu materiale şi lineare dintr-o substanţă ca în copilărie. Ar fi fost atît schimbători sîntem I II bles­
te, închise de ziduri şi porţi mat şi regent al Ungariei tot din partea locului. înrudită cu cauciucul). Ele de frumos !... tem rău de tot ; ca mama,
înalte. împrejurul pieţei, con­ (1562), care în lucrările sale Cetatea oraşului, construită depăşesc prin proprietăţile Şi acum bate vîntul. Pri­ atunci cînd îi azvîrlea palele
strucţiile se desprind şi îşi istorice afirmă originea roma­ în secolul al XV-lea, cu bise­ lor chiar şi guma din cau­ vesc la plopul desfrunzit din de fin din furcă. Trebuia s-o
fac Ioc tot mai mult grădinile nă a poporului român. Sub rica reformată, ridicată în ciucurile tari şi permit ob­ faţa casei şi mă tem pentru ajut să nu i le fure vîntul,
cu pomi fructiferi şi viţă de influenta reformismului, la 1560 (Str. Dr. Petru Groza, 2) ţinerea unui cauciuc de ca­ mlădiţele lui. Ar putea să i dar de „volnic" ce eram mă
vie renumite. In evul mediu Orăştie s-a deschis o şcoală, constituie un obiectiv turis­ litate superioară, cu o re­ le rupă vîntul şi mi-ar părea dobora şi pe mine. Nu mă
era un însemnat centru co­ unde, prin legea dată de Ga- tic dintre cele mai interesan­ zistentă fără precedent, în rău. Rău de tot m-aş supă­ supăram. II sfidam. Aş fi
mercial şi de meşteri orga­ briel Bethlen (1624) au putut te. a-cărui fabricare se poate ra, aşa cum mă supără din vrut să-i strig : „ai să vezi tu,
nizaţi în bresle. Astăzi, Orăş­ pătrunde şi români. La aceas­ Orăştie — oraş care în anii renunţa la sulf şi la negrul cînd in cînd faptele rele ale vintule, cînd oi fi mare !“.
tie este în plină dezvoltare tă şcoală a fost conducător socialismului s-a dezvoltat de fum. Noua tehnologie, unora. Acum sînt mare şi-l sfidez,
economică şi social-culturală. Mihail Halici, o remarcabilă impetuos — este cea mai im­ care a tost experimentată, Plopu-şi leagănă crengile dar bucuros nu mai sînt ca
Există aici unităţi de indus­ figură a vieţii culturale din portantă bază turistică pentru deocamdată, numai în la­ şi pare că nu-i pasă de azi noapte. Sînt supărat că
trie chimică (vopsele, colo­ Transilvania, care a scris în plecarea spre cetăţile dacice borator, constă în umplerea vînt, iar eu sînt bucuros. Bu­ în loc să spulbere praf, vîn­
ranţi. chimizarea lemnului şa.), româneşte o odă închinată din Munţii Orăştiei, respectiv formelor cu un lichid gros curia-mi creşte pe măsură tul ar putea face vîrtejuri de
o întreprindere de prelucrare prietenului său Francisc Paris la cele de la Costeşti (18 km). —- amestec de cauciuc şi o- ce-mi dau seama că de data zăpadă. De ce nu cotrobăi,
a plantelor medicinale ..Digi­ Papai, odă publicată la 1674 Grădiştea de Munte (33 km). ligomer — la care *se adau­ asta vîntul face un bine. Ei ’•vintule, prin cele hăuri, iz­
talis", o însemnată unitate de într-o publicaţie din Basel, De asemenea, se poate merge gă catalizatorul (acid acri­ împrospătează atmosfera ora­ gonind şi silind zăpada să
In acţiunea de modernizare a învăţământului, a legării sale industrializare a lemnului, în­ la staţiunea Geoagiu-Băi (17 lic sau metacrilic) şi ames­ şului meu. Deşi e noapte vie şi la noi ? Do-ai şti cît
de viaţă, pregătirea tehnico-productlvă a elevilor devine o dis­ unde Papai îşi luase doctora­ tîrzie. casele şi clădirile se
ciplină de sine stătătoare. treprinderea „Vidra" (blănărie tul. Această odă a marcat în­ km), în satul Aurel Vlai­ tecul începe să se solidifi­ de mult al fi iubit atunci.
La şcoala nrofesională din Călan, noua clădire a atelierelor şi marochinărie), o mare fa­ cu, fost Binţlnţi (11 km), spre ce, transformîndu-se, în văd altfel, frumos scăldate
cuprinde o sală de maşini-unelte, trei ateliere de lăcătuşerie, brică de ţigle şi cărămizi, u- ceputurile poeziei lirice ro­ obiective de interes istoric, cîteva minute, în piese e- în lumina tremurată de vînt. Cît de mult s-ar bucura co-
un atelicr-forjă, unul de sudură şi un laborator de chimie. Privesc şi binecuvintez vîntul. pi ii.
Foto : V. ONOIU nităţi ale industriei alimenta­ mâneşti culte, cu conţinut social, cultural, spre pitoreşti lastice, negre, lucioase. GEORGE ASOFIEI
re. profan. La 1731 la Orăştie e- ţinuturi naturale. Se face ziuă. Cu dorinţa J