Page 67 - Drumul_socialismului_1973_01

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 609 9 MARJI 23 IANUARIE 1973 3

Sesiunea Consiliului popular municipal Hunedoara

N DEZBATERE COLECTIVA PLANURILE Laureaţii anului sportiv hunedorean 1972

Mr. 2- Leontin
ÎŞI ADÎNCESC CONCRETEŢEA

vomodellsm, din R.P. Ungară
şl Belgia, de mai multe ori
Municipiul Hunedoara — lum de prestări care să sa­ nul trecut. In plen a celor două planuri propunea Includerea în plan (ultima oară în 1972) clasat pe
pe teritoriul căruia rolul de tisfacă optim nevoile bene­ Investiţiile din fondurile s-a soldat cu adîncirea con­ a unor lucrări care să repre­ primul loc în ierarhia sporti­
dinamizator al vieţii politice, ficiarilor întreprinderilor hu- statului vor fi concentrate în creteţe! lor, cu clarificarea zinte o soluţie optimă pen­ vilor navomodelişti poate din fi ţară,
Ciortan
in­
Leontin
sociale şi economice îl exer­ nedorene, ale populaţiei mu­ realizarea a 1 500 de aparta­ oportunităţii realizării unor tru depozitarea reziduurilor vestit, pe drept, cu titlul de
cită o puternică organizaţie nicipiului. mente, a unei staţii de cap­ lucrări, cu sporirea garanţi­ de la Preparaţia de minereu sportiv de excepţie. Pasiunea
sa
deosebită
sport
a partidului nostru — a în­ Creşterile fată de anul tare şi tratare chimică a a- ilor realizării lor. 54 de de­ din Teliuc. Deputatul Ale­ al minuţiozităţii pentru un căreia
tehnice,
cheiat cel de-al doilea an al 1972 la cîteva dintre preve­ pei, a altor obiective edili­ putaţi au contribuit cu opi­ xandru Marinescu, directo­ îi dedică aproape în exclusivi­
cincinalului cu rezultate me­ derile planului economic în tare şi gospodăreşti. nii şi propuneri, în cadrul rul spitalului, atrăgea aten­ tate timpul liber :(şi pentru
cu
urmă,
înainte
ritorii atît în economie cît profil teritorial cer insistent Acestea sînt cîteva din dezbaterilor, la adîncirea a- ţia că trebuie să se preva­ care, \enirea ani în Valea Jiului, a
de
în
şi în viata sa socială. Pro­ mobilizarea la înfăptuirea prevederile şi trăsăturile cestei concreteţi, la sporirea dă măsuri severe de redu­ trădat... aeromodelismul) i-a a-
ducţia globală industrială lor a tuturor rezervelor cu­ definitorii ale planului eco­ acestor garanţii. Se vede în cere a gradului de poluare dus mari satisfacţii. Sub „mi­
planificată a fost' sporită cu noscute, depistarea şi folo- nomic în profil teritorial al aceasta manifestarea vie a a solului, apei şi atmosfe­ na“ sa au crescut o serie de
tineri sportivi pe care i-a con­
1,4 procente, depăşirile in­ rei - municipiului, cerînd să dus pînă la titlurile republi­
dustriei locale ridicîndu-se se ia măsuri drastice împo­ cane (Ştefan Pop şi Ludovic
de
la 24,5 la sută. Privitor la ® Depăşirea planului producţiei globale cu un milion lei şi a pro­ triva celor care aruncă în Stosz, Frledrich exemplu). împreună
cu
adus
a
Csaszar
ridicarea gradului de urbani­ ducţiei marfă vîndută şi încasată cu un milion lei ; apă sau pe -sol poluanţi. clubului Jiul o... puzderie de
zare a municipiului, de gos­ Deputatul Miron Drăgules- titluri naţionale, a căror evi­
podărire şi înfrumuseţare a @ Economii prin reducerea preţului de cost peste sarcina planificată cu, primarul comunei Teliuc, denţă, se pare, doar In scrip­
federaţiei
sa e deajuns să amintim că de 150 mii lei ; solicita elaborarea mai ra­ tele mai păstrează. de Pe specialitate
Leontin
se
în întrecerea patriotică des­ pidă a schiţei de sistemati­ Ciortan, dealtfel, nu numărul
făşurată anul trecut pentru ® Beneficii peste plan în sumă de 200 mii lei ; zare a comunei şi include­ diplomelor îl interesează. „îmi
gospodărire şi înfrumuseţa­ ® Realizarea în regie proprie de obiective în valoare de două milioa­ rea în plan a unor lucrări fac cu migală lucrul şi titlurile
vin singure. Cînd te dărui to­
re, Hunedoara a obţinut lo­ care să rezolve alimentarea tal unui sport nu poţi să nu
cul al II-l’ea pe tară între ne lei din fonduri necentralizate, din care 40 la sută prin autodotare ; cu apă în comună. ai şi mari satisfacţii. Eu le-am
mai
voi
municipiile cu peste 50 000 Toate propunerile făcute, avut şi de le angajament şl avea...!*
dis­
Sportiv
de locuitori. Blazonul puter­ dintre care cele mai multe tincţie, Leontin Ciortan — du­
nicei citadele industriale ro­ sirea altora. Siderurgiştii municipiului Hunedoara pe înaltului nostru democratism au îmbogăţit cele două pla­ pă cum se vede doar din de­
mâneşti s-a înnobilat astfel hunedoreni vor produce a- 1973, plan dezbătut în se­ al, vieţii în stat. nuri, dovedesc simt al rea­ claraţii şl — un este încrezător în
ambiţios.
forţe
optimist
cu un insemn de înalt pres­ nul acesta cantităţi mult siune. Planul bugetului local Deputatul Pavel Cara, di­ lităţii, cunoaşterea profundă „Nu vom ceda, în nici un caz,
tigiu. Şi înnobilarea aceasta sporite de otel, fontă, lami­ al municipiului pe anul 1973 rectorul I.I.L., propunea in­ a nevoilor de perfecţionare nici în 1973 şi nici mal tîrziu,
Dorim
alte
e rodul unei conduceri cu nate. Minerii vor trebui să prezintă aceleaşi caracteris­ cluderea în plan a unor lu­ a vieţii economice şi sociale locul ne unei menţinem echipe. înălţime.
la
să
pasiune a treburilor munici­ asigure siderurgia cu mine­ tici. Se propune realizarea crări care să ducă la folo­ a municipiului. Ele dovedesc Ne prieşte acest aer ! De a-
piului, unei uriaşe dorinţe reu mai mult — 29 000 tone în cadrul său a unor obiec­ sirea rezervelor de bioxid încă o dată participarea ceea, vedeţi — ne spunea zilele
de participare a cetăţenilor peste realizările anului tre­ tive, finanţarea unor acţiuni de carbon alimentar de la concretă şi eficientă la con­ trecute — ne pregătim şl iar­
na. Am ataşat patine unor na-
la tot ce ar putea face viata cut. Prestările de servicii care să conducă la înfrumu­ Ocoliş. El asigura că indus­ ducere a reprezentanţilor vomodele care, pe luciul gheţii,
foarte
viteze
mai plăcută în localitatea vor spori în volum cu 9,7 seţarea municipiului, să a- tria locală va produce anul masei de cetăţeni. pot dezvolta despre el, despre
Nimic
mari“.
lor. la sută fată de anul trecut. sigure funcţionalităţi în sta­ acesta 25 de noi sortimente Angajamentul prin care Leontin Ciortan, în declaraţii !
Cea de-a XVII-a sesiune Industria locală are de rea­ re să mulţumească pretenţi­ de produse, majoritatea bu­ cetăţenii municipiului Hune­ Echipa contează. Perseverenţă
a consiliului popular munici­ lizat indicatori îmbunătăţiţi ile locuitorilor, să perfecţio­ nuri de consum destinate doara întăresc răspunsul dat plus modestie — un viu izvor
se­
succeselor
nu
care
vor
al
pal, care a avut loc în ziua fată de prevederile iniţiale neze viaţa sa socială. Dimi^ fondului pieţei. Deputatul de judeţul nostru la Chema­ ca, probabil, cine ştie cît timp...
de 19 ianuarie la Hunedoa­ ale cincinalului, întreprinde­ nuarea fată de anul trecut Ion Ardelean, pensionar, so­ rea la întrecere lansată de Ca om, ca cetăţean, ca spor­
ra, a scos în evidentă toate rea de industrie locală mar­ a unor cheltuieli de la bu­ licita rezolvarea prin plan Consiliul popular al judeţu­ tiv, Leontin Ciortan este cu­
aceste succese. Ele consti­ când un spor al producţiei get pentru acţiuni de între­ a problemei spaţiilor comer­ lui Maramureş şi care a noscut în întregul judeţ, sti­
mat, apreciat. O dovadă a recu­
tuie „platforma de lansare" globale de 8,8 la sută faţă ţinere a curăţeniei oraşului, ciale în cartierul O.M. „Lu­ fost votat în sesiune e, du­ noaşterii marilor sale merite
către realizarea obiectivelor de anul precedent. a zonelor sale verzi şi plan­ crările edilitar-gospodăreşti pă cum s-a văzut, mobiliza­ ...Şase ant consecutiv, navo- de cînd concurează pentru cu­ în creşterea prestigiului spor­
anului 1973, an hotărîtor al Sarcini mari de îmbunătă­ tate cheamă la îmbunătăţi­ şi de înfrumuseţare, în va­ tor. El are la bază entuzias­ modeliştil de la Jiul Petroşani lorile clubului, nu a adus, în tului hunedorean o constituie
şi titlul, obţinut la finele anu­
cincinalului. Căci prevederi­ ţire a calităţii produselor şi rea de către I.G.C.L. a cali­ loare de 60 milioane lei, pe mul şi hotărîrea locuitorilor au deţinut supremaţia în acest nici un an, mai puţin de... 3 lui trecut — sportivul nr. 2 al
sport
putea
nu
se
naţionale,
titluri
tînăr
al
şi
inventivităţii
le planului economic în pro­ prestărilor, a calităţii -servi- tăţii lucrărilor edilitar-gos- care ne-am angajat să le municipiului Hunedoara de a fanteziei, dominînd autoritar mulţumi cu un... loc pe plan judeţului. Un titlu care obligă
fil teritorial şi ale planului rii populaţiei sînt prevăzute podăreşti, cheamă populaţia realizăm în acest an, total ridica localitatea lor pe un orice întrecere internă... Apoi, secundar. Şi, de doi ani, na- şl care, neîndoios, va fi ono­
de la Jiul au re­
bugetului local, dezbătute în în acest plan. Comerţul so­ să participe cu şi mai mare sau parţial prin muncă pa­ loc şi mai bun decît cel o- o scurtă stagnare, 'nedorită, şi... vomodeliştii podiumul de onoare rat cu noi şi noi succese, în
ţîşnirea,
venit
pe
din
pe
verticală,
nou,
sesiune, se axează pe ana­ cialist va trebui să desfacă tragere de inimă la menţi­ triotică, trebuie să fie lu­ cupat anul trecut în între­ spre vîrful piramidei naţiona­ al întrecerilor autohtone. Ocu­ Întrecerile interne şl interna­
lizarea amănunţită a capaci­ în 1973 către populaţia mu­ nerea curăţeniei străzilor şi crări. cu care să ne putem cerea patriotică dintre muni­ le. Maestrul sportului Leontin pant al unor locuri meritorii ţionale ale anului 1973.
tăţilor de producţie existen­ nicipiului mărfuri în valoare cartierelor, a prospeţimii zo­ mîndri cu toţii" — spunea cipiile, oraşele şi comunele Ciortan, antrenorul şi anima­ la disputele europene de na-
torul secţiei, cel care din 1955,
te, pe necesitatea realizării de 702 milioane lei, cu «57,3 nelor verzi şi plantate. deputatul. patriei noastre. V. TEODORESCU
unei producţii şi unui vo­ , milioane lei mai mult ca a- Dezbaterea pe comisii şl Deputata M-aria Şandru ION CIOCLEI
Despre alpiniştii de la A-
Spectacolul de gală al Ansamblului sociaţia sportivă C.F.R. Pe­ Corvinul se pregăteşte
iubitorii
sportului
troşani,
din judeţul nostru ştiu, în
genere, prea puţine lucruri, j pentru returul „de foc"
| De ce ? Rezultatele bune | Componenţii echipei de fot­ cît şl majoritatea jucătorilor
te­
vajnici
ale
acestor
de ciitece si dansuri al C.C. al U.I.G. merari ai înălţimilor nu reu­ reluat pregătirile pentru noul şi-au exprimat dorinţa de a
au
bal
Corvinul
Hunedoara
participa aotiv la şedinţele de
şesc să se recomande, oare,
sezon care se anunţă deosebit
singure ? Se pare că nu.
pregătire din această perioa­
T Explicaţia am găsit-o di­ de dificil şi atractiv în acelaşi dă precompetitională, pentru a
rect la sursă. „Nu putem timp, dată fiind situaţia din participa cu toate forţele la
Sâmbătă seara, sal-a Casei cîntece moldoveneşti. Clarine­ zică uşoară „Savoy", condusă spune că nu ne-am bucu­ clasament a acestei formaţii. depăşirea momentului critic in
de cultură din Hunedoara a tistul George Udilă a cucerit de Marian Nistor. rat, în trecutul nu prea în­ Pregătirile au început în a care se află echipa Corvinul.
fost gazda unei prestigioase publicul şi prin vîrst-a foarte Strălucitoare şi plină de depărtat, de atenţie — ne-a doua săptâmînă a lunii ianua­ După întoarcerea de la Si­
manifestări artistice: specta­ tînără şi prin talentul sclipi­ vervă, Corina Chiriac şi-a în­ declarat Alexandru Zolo- rie sub conducerea noului an­ naia, programul întocmit de
colul de gală al Ansamblului tor transcris în acea vibrantă soţit melodiile interpretate cu taru. Dimpotrivă. In ultimul trenor Nicolae Voinescu, fos­ antrenorul Voinescu cuprinde,
de cîntece şi dansuri al C.C. confundare cu instrumentul, plăcutul ei joc de scenă, cu an, însă, după ce vechea e- tul jucător al acestei echipe în afara antrenamentelor obiş­
al U.T.C., dedicat participan­ cu cîntecul interpretat. inspirate prezentări. La „O- chipă s-a destrămat, din din perioada de glorie a fot­ nuite, şi o suită de jocuri de
ţilor la Conferinţa organiza­ Ritmul larg, încet ori saca­ prlţi timpul" — ultimă melo­ motive mai mult sau mai balului hunedorean. verificare care va începe la
ţiei judeţene a U.T.C. dat al cîntecului maramure- die interpretată de ea — in­ puţin obiective, a început Noul antrenor are la dispo­ 1 februarie şi se va încheia
Sub bagheta dirijorului Fio- şan, v-ersul lui vesel, cu şfi- vocaţia cîntecului s-ar fi do­ drumul nostru... în pe­ ziţie următorul lot: Socol şi la 15 martie. In această pe­
rian Economu, în coregrafia chiuiri satirice, a fost adus în rit reală, despărţirea de o numbră. Cu greu, în luna Moritz — portari, Coiculescu, rioadă, echipa Corvinul Hune­
lui Dumitru Teodor Vasilescu, spectacol de Saveta Bogdan. prezenţă atît de plăcută do- Stan, Matei, Mercea, Cîrlea doara va susţine jocuri ami­
spectacolul a debutat prin- Multă veselie şi admiraţie rindu-se cît mai mult amînată. — fundaşi, Popa Remus, Co- cale pentru omogenizare şi
tr-un feeric montaj folcloric au stîrnit jucătorii cu o va­ Nicolae Suciu -a completat jocaru şi Mutiu — mijlocaşi, stabilire a formaţiei de bază
desfăşurat pe fundalul albas­ riantă de „Căluţ" oltenesc, filonul liric al programului Secţia Munteanu, Csergo, Dobre, cu echipe din diviziile C, B,
tru de cer, decorat cu un sim­ iute, încărcat de ponturi amu­ cu inspirate melodii româneşti Darie, Ştefănescu, Stoica şi şi A, printre care Aurul Brad,
bolic penaj de păun'— semn zante şi dezvăluind virtuozi­ de muzică uşoară, exceiînd de alpinism Goia — atacanţi. După cum se Mureşul Deva, C.S.M. Sibiu,
al mîndriei purtate din moşi- tate, artă deosebită. împărţiţi însă prin Interpretarea unei vede o singură noutate, cel Metalurgistul Cugir, Jiul Pe­
strămoşi — în pasul legănat în două cete, ei dublau jocul vechi Şi îndrăgite romanţe. puţin pînă în prezent: Go'a, troşani şi Universitatea Cluj.
ori sprinten al jocului, în grăbit şi vioi, cu valenţele Revelaţia serii a rămas însă Cf.fi. Petroşani— venit de la Gloria Bistriţa. In Aceste partide se vor desfăşu­
cîntece de o frumuseţe fără dramatice ale unei veritabile Ana Petria, prezenţă deosebit schimb a plecat Giurgiu la ra atît la Hunedoara cît şi în
egal, în meşteşugitele cusă­ dispute mimate. de plăcută, cu vocea ei caldă C.F.R. Cluj, dar fără consim- oraşelp echipelor pe care
turi ale portului popular. Bătrînul cîntec de cimpoi, şi catifelată, adecvată melodii­ o reprezentantă tămîntul clubului. le-am amintit.
Străvechiul obicei al sărbă­ melodioasa doină zisă din flu­ lor interpretate : „Iubire", „Ce întregul lot se află în aces­ Amatorii de fotbal hunedo-
torii nuntii a fost sintetizat ier au cucerit, în interpreta­ mai faci tu" — şlagărul de de prestigiu te- zile în pregătire comună reni îşi exprimă dorinţa şi
în esenţe muzical-coregrafice. rea lui Iacob Răceanu, publi­ succes din ultima vreme ş,-a. pe Valea Prahovei, mai pre­ convingerea că această perioa­
Călăuzit pe tot parcursul de cul. După un moment vesel cu a sporiţi!» cis la Sinaia, unde se urmă­ dă de pregătire va fi intens
pitorescul steag de nuntă, ri­ Cît priveşte îndrăgitele cîn­ Liviu Oros a urmat un reci­ reşte îmbunătăţirea rezisten­ si raţional folosită, în aşa fel
tualul străbun a fost repre­ tece oşeneşti, „Cînd eram oda­ tal al formaţiei vocai-instru- tei fizice, acumularea unor îneît formaţia Corvinul să fie
zentat de artiştii bucureşteni tă june", „Io-s oşan" ş.a., a- mentale „Savoy", cu melodii hunedorean resurse sporite pentru returul bine pregătită pentru primul joc
cu simbolice legănări de dans cestea şi-au potenţat valenţe­ ale conducătorului formaţiei, de „foc“ pe care îl vor avea oficia] din returul campionatu­
de feciori şi fete îmbrăcaţi îh le de veselie prin interpreta­ Marian Nistor, cu prelucrări lui, care va avea loc în 18
Tehnica modernă c folosită cu succes în depistarea defecte­ folclorice şi melodii de suc­ fotbaliştii de la Corvinul în
lor ascunse în osiile de locomotivă, la U.M.M.R. Slmeria. porturi măiestrit îmbinate, de rea deosebită a lui Tudor mai a anului trecut, am pu­ partea a doua a campionatu­ martie, pe teren propriu, în
In fotografie — Nicolae Pădurcanu face o astfel de detecta­ melodii şi versuri pline de Heica, talentat solist dar şi ces din repertoriul internaţio­ compania echipei Metrom Bra­
re cu aparatul de ultrasunete. Foto : V. ONOIU bogăţie şi căldură. cu înclinaţii de veritabil ar­ nal. „Rîul dragostei", .„Valen­ tut să reconstruiesc o echipă. lui. şov.
Evoluţia soliştilor, suitele tist de comedie. tina" ş.-a. au cucerit din nou Ne-am zbătut într-o serie Afît antrenorul Voinescu MIRCEA NEAGU
de greutăţi mărunte, uşor e-
de dansuri erau punctate de In încheierea primei părţi îndreptătitele aplauze ale pu­ vitabile dacă am fi găsit
vibrante versuri vorbind de a spectacolului, a fost aplau­ blicului. mai multă înţelegere — şi
Amenajarea străzilor frumuseţea fără seamăn a ţă­ dată la scenă deschisă o sui­ tice ale întregului ansamblu I nu ceream cine ştie cîtă!
Merituoasele evoluţii artis­
rii, a meleagurilor de azi, a- tă de jocuri populare din di­ — l-a conducerile întreprin­ | Consfătuiri metodice ale profesorilor |
In programul său de lu­ tone de balast. La -acţiunea de duse în spectacol de talenta­ au fost răsplătite cu nume­
crări edilitar-gospodăreşti pe aşternere a pietrişului pe ta prezentatoare Elena Paras- verse zone ale tării, pitores­ roase rechemări la scenă, în derilor unde lucrează o
cul port codrenesc cu pălării
acest an, Consiliul popular străzi, la lucrările de ame­ chivescu. mari. tugu-iate, cu costume aplauzele sălii pline pînă la ■parte a sportivilor noştri.
comunal Dobra a prevăzut najare şi întreţinere au par­ retuz. Şi totuşi, în pofida ano­ j de educaţie fizică
între altele executarea de ticipat peste 600 de cetăţeni De departe, tocmai din Mol­ bătute-n flori — cîmpii primă- Din partea Comitetului ju­ nimatului şi a greutăţilor, ! i
văratice, cusute în portul fe­
lucrări pentru amenajarea dova, Ionel Schipoancă adu­ meiesc. deţean al U.T.C., artiştilor am răzbit...".
străzilor interioare ale lo­ d-in Dobra, în frunte cu co­ cea mesajul tinerilor din a- le-a fost oferit un frumos coş In-tr-adevăr ! Şi încă cum! Duminică, la Petroşani a avut Ioc consfătuirea metodică a j
calităţii. In acest scop s-au muniştii şi deputaţii din cir­ ce'st colţ de tară, prin cîntece Partea a doua a programu­ de garoafe roşii. Clasamentul F.R.A., la fine­ | profesorilor de educaţie fizică şi sport, in care au fost dezbă- \
■transportat pe străzi 3 500 cumscripţii. vorbind de bucuria vieţii de lui a fost susţinută de forma­ le anului 1972, înregistrea­ I tute concluziile asupra desfăşurării activităţii în cursul trimes- j
azi, ori prin vechi şi dulci • ţia vocal-instrumentală de mu­ ILEANA LASCU ză pe locul al 3-lea în ie­ ; trului întii al anului şcolar 1972—1973. De gsemenea, au fost \
rarhia alpinismului româ­ i discutate tendinţele şi orientările actuale ale dezvoltării mişcării ;
nesc echipa Asociaţiei spor­ i de educaţie fizică şi sport în şcoli.
tive C.F.R. Petroşani, în ur­ Aceeaşi consfătuire s-a desfăşurat sîmbătă la Deva. La sus- I
In urmă cu mai bine de un Ministerul Finanţelor a clari­ ma formaţiilor A.S. Armata i ţinerea temelor dezbătute au colaborat lector unlv. Gh. Mitra, j
an a fost adoptată hotărîrea ficat relaţiile între întreprin­ Braşov şi I.P.G.G. Bucu­ i şeful catedrei de educaţie fizică a I.P.P.C.D. Bucureşti, şi lector j
introduce practica tehnico-pro- Pregătirea tehnico-productivă- deri şi ateliere şcolare, a sta­ chipe cu -aspiraţii si preten­ i univ. P. Dragomlr, de la I.E.F.S. Bucureşti.
reşti şi înaintea altor 3Î5 e-
conducerii partidului de a se
ductivă ca disciplină de sine bilit condiţiile în care pot ţii la întâietate. O perfor­
funcţiona atelierele, modul cum
stătătoare şi de a înfiinţa pe pot realiza şi valorifica produc­ manţă deosebită pentru ob­
lîngă toate şcolile de cultură ţia lor. S-a creat posibilitatea ca ţinerea căreia merită since­
generală ateliere-şcoală proprii. disciplinâ de sine stătătoare materialele necesare produc­ re felicitări atît cei 6 ti­ JUDO
Ne aflăm la începutul tri­ ţiei să fie achiziţionate cu neri sportivi (Gheorghe
Luputan, Sabin Văsoi, Şte­
mestrului II al anului şcolar sume puse la dispoziţie prin fan Molnar, Ioan Sin, Iosif
1972—1973 şi din dorinţa de a ducativ-didactice şi cele eco­ de găurit ciocane electrice de proces. Viata atelierelor-şcoa­ avansuri de la bugetul şcolii, Biro, Iosif Juglea) cît şi an­ Faza judeţeană
cunoaşte obiectivele actuale nomice. lipit) precum şi unelte indivi­ lă trebuie legată mai strîns care să fie justificate pe mă­ trenorul lor, Alexandru Zo- a campionatului republican
ale noii discipline, organizarea duale în număr suficient — ele cea a unităţii economice sura valorificării producţiei. lotaru. In Bucegi sau Rete­
actfvitătii productive din a- — Cum şi prin ce mijloa­ sînt esenţiale în desfăşura-' care o patronează; producţia De asemenea, atelierele au zat, în Cheile Tăii sau la al juniorilor
ceste ateliere, probleme lega­ ce se poate depăşi faza ac­ atelierelor-şcoală să facă par­ fost scutite de a vărsa bene­ Peştera Bolii, tinerii sportivi
tuală a simplei dotări de că­
te de tutelarea lor de către tre întreprinderile tutelare a rea activităţii tehnico-produc- te integrantă din cea a între­ ficiile la sfîrşitul anului, pre­ alpinişti de la C.F.R. Petro­ Duminică dimineaţa, în sa­
întreprinderi ş.a., ne-am adre­ atelierelor-şcoală ? live. O importanta de aceeaşi prinderii tutelare. cum si de plata amortismen­ şani şi-au etalat realele po­ la de sport a Liceului nr. 2
sat tovarăşului Nitu Picu, in­ telor, avînd astfel posibilitatea sibilităţi de care dispun, din Deva. s-a desfăşurat faza
spectorul de specialitate de — Experienţa do pînă acum — Dar ce se intîmplă cînd, de a-şi spori acumulările, de vădind, în special în efec­ judeţeană a campionatului re­
la Inspectoratul judeţean şco­ ne-a demonstrat că printr-o Învăţâmîni de pildă, întreprinderea tute­ a se dezvolta continuu, tuarea „premierelor alpine", publican de judo. rezervat ju­
lară nu solicită comenzi ci se
lar. trainică legătură cu întreprin­ rezumă doar în a dota atelie- — In încheiere, am dori să mari disponibilităţi de creş­ niorilor mici şi mari.
— Activitatea tehnico-pro- derile ce şi-au asumat rolul practic — rele-şcoală ? cunoaştem situaţia „la zi" pri­ tere valorică. Fostul atlet Din păcate, tinerii concu­
duciivă a elevilor asigură nu de „patron" al şcolii, printr-o vind existenţa atelierelor-şcoa­ Sabin Văsoi (elev, cîndva, renţi participanţi s-au prezen­
prospectare atentă a produc­
numai o formaţie pentru vii­ ţiei, reper cu reper, sortiment învăţârnînt — In atelierele şcolare se lă din judeţul nostru şi cîţi al profesorului Ioan Ciofîcă tat cu un destul de sărac ba­
tor, ci realizează şi o produc­ cu sortiment, se pot descoperi pot lucra diverse comenzi ale elevi sînt cuprinşi în cadrul la C.S. Jiul Petroşani) s-a gaj de cunoştinţe şi procedee
ţie a prezentului. La Confe­ numeroase piese, subansamble modern inspectoratului şcolar: mese, disciplinei „pregătirea teh- dovedit neîntrecut în acu­ tehnice, iar deasupra acestora
rinţa judeţeană de partid, a- taburete, halate, lenjerie pen­ nico-productivă“. mularea de punctaje maxi­ s-au situat atitudinile nespor­
cest deziderat modern al în- sau chiar operaţii şi faze pe .... ........... tru internate ş.a. Se pot exe­ — In momentul de fată me penlru gradul de difi- tive, culminînd cu „exemplul"
văţămîntului nostru a fost a- fluxul tehnologic al unui pro­ greutate o are şi asigurarea, cuta, de asemenea, pentru u- funcţionează în judeţul nos­ cuilale a traseelor străbă­ antrenorului Gheorghe Bar-
dus, confectionabile în atelie-
bordat cu multă atenţie. Care prin contracte cu întreprin­ t-ilarea şcolii respective, pen­ tru un număr de 287 nlelie- tute... jica (Dacia Orăşlic), care a
sînt obiectivele de primă ur­ rul-şcoală. Fireşte, o condi­ deri, a unei game largi de o- tru atelierul-şcoală, pentru la­ re-scoală (195 în mediul ur­ Este secţia de alpinism a protestai repetat la deciziile
genţă ce se situează astăzi în ţie indiscutabilă este câştiga­ biecte ce urmează să fie e- boratoare şi cabinete diferite ban şi 92 în mediul rural) cu Asociaţiei sportive C.F.R. corecte ale arbitrului Z. Laszlo.
preocupările şcolii pe aceas­ rea încrederii întreprinderii. fectuate de elevi, astfel ca lucrări de ordin gospodăresc. o capacitate de 5139 locuri Petroşani o... „necunoscută“ Cu toate- aceste lipsuri,
Aş cita în acest sens fructuoa­
In sfîrşit, pot fi executate
tă direcţie ? de practică într-o serie. Ate- pe plan judeţean şi muni­ pînă la urmă au fost de­
sa colaborare ce există în­ forţa lor de muncă să fie u- diverse produse destinate va­
— In primul rînd, relaţia tre şcolile din Haţeg, Brad, tilizată la valori ridicate. lorificării, prin vînzare în ma­ lierele-şcoală amintite sînt cipal ? Nu ! Şi nici nu poa­ claraţi campioni judeţeni ur­
şcoală-întreprindere şi stabi­ Simeria, Vulcan, Deva etc. cu Un aspect care este oare­ gazine, pentru fondul pieţei profilate pe 18 meserii, predo- te fi. Cei ce reuşesc, cu mătorii : juniori mici: cal. 58
lirea planului de producţie al unităţile economice. cum neglijat cu toate că are sau valorificare prin expozi­ minînd, bineînţeles, cele de I consecvenţă, să urce pe Primii paşi pe gheaţă, kg. I. V .Mateescu. 2. M. Ciu-
atelierelor şcolare. In al doi­ — Pe această direcţie, în­ o mare importanţă : atelie- ţii şcolare, comenzi pentru prelucrare a metalelor, 35 773' înălţimi (la propriu şi la fi­ la fel ca şi primii paşi în raru (Dacia Orăştie); cat. 65
lea rînd, asigurarea bazei teh- seamnă că un rol major îl rul-şcoală trebuie folosit la diverşi beneficiari. elevi din clasele V-X si- anii gurat exprimîndu-ne) „em­ viaţă sînt timizi. Echili­ kg. 1 D. Andrica. 2. D. Şgpta
nico-materiale a procesului de joacă organizarea. întreaga sa capacitate, prin — In relaţia şcoală-între­ I—-IV din licee sînt pregătiţi blema" sportului Văii Jiu­ (Şc. sp. Deva) î cat. 75 kg. 1.
fabricaţie, organizarea locului alcătuirea judicioasă a oraru­ prindere. de multe ori, cea din în atelierele şcolare, între­ lui, al judeţului, merită cu brul pe patine se ţine cu E. Pintecan. 2. Gh. Hure (Şc.
de muncă şi rezolvarea pro­ — Evident. Se impune în lui. Trebuie, totodată, acorda­ urmă invocă lipsa de instruc­ prisosinţă stima si respec­ mîinile. Cine ştie însă In sp. Deva) \ juniori mari: cat.
blemelor economice specifice. acest sens asigurarea bazei tă o atenţie deosebită organi­ prinderi industriale, unităţi de tul nostru al tuturor. Fe­ care copil stă un artist al 63 kg. 1. D. Blaga. 2. I. Rist
Şi, în al treilea rînd, stabili­ tehnico-materiale. Locul de zării zilei de practică în -ate­ ţiuni din partea ministerului mecanizare a agriculturii sau licitări alpinişt-ilor de la (Şc. şp. Deva 1 1 cat. 70 kg. 1.
rea unui raport just în cadrul muncă şi dotarea acestuia — lier, în aşa fel îneît aici să de resort. în cele ale cooperaţiei meşte­ C.F.R. Petroşani! patinajului 7 1. Balşa. 2. D. Mihai (Şc sp.
procesului tehnico-productiv care să cuprindă uneltele de înveţe o meserie, nu să se — Ministerul Educaţiei şl şugăreşti. ADRIAN CONDOR Deva); cat. 80 kg. 1. I. An­
între aspectele cu caracter e- uz colectiv (polizor, maşină râpele multă vreme acelaşi Invăţămîntului împreună cu C. DROZD ca, (Şc. sp. Deva); 2. N, O-
proiu (Dacia Orăştie).