Page 70 - Drumul_socialismului_1973_01
P. 70
BBBBBBMMgasGBBasB^agBBBBMBaaaBMBiPBWBntagaaagaaBBBMaBaBB
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 610 © MIERCURI 24 IANUARIE 1973
■raaraaaggaagaggagaagiro
Din iucrării© Conferinţei organizaţiei judeţene a U.T.C.
TINERETUL FACTOR ÂCTI¥ N NDEPLINIREA
Î
Î
Î
CINCINALULUI NAINTE DE TERMEN
Integrare activi, responsabila
în efortul comun al oamenilor Obiectivul central al muncii organelor şi organiza
ţiilor U.T.C. din industrie, transporturi şi construcţii va
fi mobilizarea întregului tineret la realizarea hotârîrilor
muncii hunedoreni Conferinţei Naţionale şi ale Plenarei C.C. al P.C.R. din
noiembrie 1972, ale Conferinţei organizaţiei judeţene de
partid, pentru antrenarea întregului tineret la întrece
rea iniţiată de biroul C.C. al U.T.C., sub deviza „TI
Iniţiativa biroului G.G. al elderurgişti din combinat, ti daga) şl cea de mătase arti NERETUL - FACTOR ACTIV IN REALIZAREA CINCINA In încheierea lucrărilor con vin în producţie, fie că este In domeniul pregătirii poli
U.T.C. — „Tineretul — factor ac nerii au evidenţiat şi valorifi ficială (Deva). LULUI ÎNAINTE DE TERMEN". ferinţei organizaţiei judeţene vorba de industrie sau agri tice se impune necesitatea u-
tiv în îndeplinirea cincinalu cat noi rezerve ce au dus la Cu totul remarcabil apare 0 Se vor extinde brigăzile de producţie şi educaţie de tinerei a luat cuvîntul to cultură, de şcoală sau de fa nei corecţii esenţiale, pentru
lui Înainte de termen" — a suplimentarea angajamente în acest context angajamentul ale tineretului. Valorificînd experienţa pozitivă obţinută varăşul ION TRAIAN STEFA- cultate, de unităţi de cerceta a introduce în tematica în-
stirnit un larg ecou în rlndul lor". unui grup de otelari de la cup de colectivul de la cuptorul tineretului al O.S.M. II a NESCU, prim-secretar al Comi re sau de cfeatie. văţămîntului politic probleme
hunedorenilor. Lansată la ni La sate, In contextul dez tor care s-au angajat ca în C.S.H., sectorul IV de la E.M. Lonea, secţia mase plas tetului Central al Uniunii Ti Vorbitorul s-a oprit apoi a- le de actualitate, izvorîte din
velul întregii ţfiri, întrecerea voltării şl modernizării agri acest an să-şi depăşească sar tice a U.C. Orăştie, lotul 13, şantierul de construcţii neretului Comunist, ministru supra cîtorvn probleme de ca cele mai recente documente de
cunoaşte în organizaţiile culturii socialiste, al sarcinilor cinile de plan cu peste 1 000 Deva, vor fi declarate secţii şi sectoare ale tineretului. pentru problemele tineretului. re biroul Comiteiului Central partid şi de stat. Trebuie,
U.T.G. din judeţ o bază trai privind sporirea continuă a tone oţel, să obţină econo B Organele şi organizaţiile U.T.C. vor acţiona pen Pentru rezultatele bune obţi este preocupat în această pe de asemenea, adoptate formu
nică, alcătuită din rezultatele producţiei vegetale şi anima mii la feroaliaje de peste tru reducerea consumului de cocs, metal, lemn, ciment, nute de organizaţia judeţeană rioadă, care reprezintă, impli le mai simple de explicare a
obţinute deja, din Iniţiativele le, organizaţiile U.T.C. au 500 000 lei, reducînd, în ace combustibil, energie electrică, a altor materiale şi piese U.T.C., sub conducerea Co cit, şi sarcini pentru organi noţiunilor politice, adaptate
întreprinse. Aşa cum se a- acţionat susţinut pentru an laşi timp, consumul de com de schimb. Se vor generaliza iniţiativele „Proces rebu mitetului judeţean de partid, zaţia judeţeană a U.T.C. modalităţilor reale de înţele
precia şi în darea de seamă, trenarea tinerilor la executa bustibil pe tona de oţel, iar turilor", „Şantierul - oglinda muncii noastre", „Să lu în activitatea vastă de înfăp In primul rînd se impune ca gere ale diferitelor categorii
prezentată în cadrul conferin rea la timp şi în condiţii op în cadrul conferinţei judeţene crăm o zi pe lună cu materiale şi scule economisite”. tuire a sarcinilor care-i revin numeroasele idei, iniţiative şi de tineri şi în strînsă legătu
ţei judeţene, „In realizările e- time a lucrărilor agricole, la a U.T.C. şi-au suplimentat din programul partidului nos măsuri existente în organizaţii ră cu sarcinile şi preocupări
conomice ale judeţului sînt strîngerea şl depozitarea re propriul angajament, preluînd E In trimestrul I a.c., Comitetul judeţean al U.T.C. tru, din preţioasele indica să fie urmate, firesc, de o le lor de producţie şi de via
materializate şl eforturile, coltei, reroarcîndu-se în mod încă 1 500 tone otel din an va pregăti condiţiile necesare pentru a declara şantie ţii ale tovarăşului Nicolae muncă concretă, efectivă, or tă.
entuziasmul tinerilor. Multe deosebit cele de la C.A.P. Do- gajamentul secţiei. rele de construţie a fabricii de ciment şi var Chişcăda- Ceauşescu, vorbitorul a adre ganizatorică, de transpunere
organizaţii, intelegînd în con bra, Ilia, Simeria, Peşteana, ga şi a fabricii de mătase artificială Deva - şantiere sat tineretului hunedorean, or a lor în Viată, de urmărire In continuarea cuvîntului
ţinut sarcinile şi răspunderile Geoagiu, Romos. Cu rezultate Cum e şl firesc, obţinerea judeţene ale tineretului. ganizaţiei sale, cele mai calde perseverentă şi control asupra rostit la conferinţa organiza
proprii ce le revin, posibilită frumoase se înscriu tinerii unor sporuri mari de produc ® In agricultură se va acţiona în vederea creşterii felicitări din partea biroului modului cum se îndeplinesc ţiei judeţene de tineret, pri
ţile specifice de acţiune, au mecanizatori, care reprezintă ţie e condiţionată şi de o producţiei vegetale şi animale. Pentru aplicarea progra Comitetului Central al U.T.C., şi se finalizează acţiunile. mul secretar al C.C. al U.T.C.
diversificat activitatea menită 90 la sută din numărul sala continuă întărire a disciplinei mului judeţean de dezvoltare a legumiculturii, pomicul- urări de noi şi însemnate suc De asemenea, sînt necesare a făcut o seamă de recoman
să conducă Ia economisirea riaţilor din staţiunile de me muncitoreşti, creşterea indici turii, de îmbunătăţiri funciare şi gospodărirea apelor, în cese in viitor. activităţi specifice la toate ni dări privind îmbunătăţirea sti
de materii prime şi materia canizare a agriculturii. Se re lor de utilizare a capacităţi C.A.P.-urile din bazinele pomicole Geoagiu, Haţeg şi După ce a subliniat" impor velurile şi la toate categoriile lului şi metodelor de muncă
le, Ia întărirea disciplinei marcă organizaţiile U.T.C. de lor de producţie, exploatarea Dobra se vor constitui echipe de tineri care vor parti tanta conferinţei, menită să a- de tineri, care să fie legate ale organelor şi organizaţi
muncitoreşti. Se remarcă în la S.M.A. Baia de Criş, Ha raţională a maşinilor şl utila cipa la plantarea suprafeţei de 80 ha cu pomi fructiferi, nalizeze activitatea desfăşura nemijlocit de situaţia existen ilor de tineret.
acest sens iniţiativele i „Locul ţeg şl Dobra care au execu jelor, folosirea integrală a din care 30 ha cu nuci ; efectuarea a 70 km de îndi tă şi să stabilească programul tă In fiecare colectiv, pentru Este necesară instaurarea
de muncă — oglinda fiecărui tat la timp reparaţiile maşi fondului de timp. Aceasta im guiri şi 200 000 mp taluzări şi consolidări de maluri. de activităţi pentru viitor, vor a fi înlăturat generalul din unei atmosfere autentic com
tînăr", „Brigada de producţie nilor şi utilajelor, au efectuat pune o mai eficientă folosire Ej Comitetul judeţean al U.T.C. va constitui brigăzi bitorul a arătat că actuala munca organizaţiei de tineret bative, revoluţionare, pentru
— brigada de educaţie“, „Pro- lucrări de calitate în campa a mijloacelor şi formelor pro şi echipe de tineri muncitori care vor efectua, în cursul conferinţă are o semnificaţie şi a se instaura o muncă di ca fiecare organizaţie, stimu-
cee rebuturilor". Acestea se niile de însămîntări şi recol prii de acţiune ale organiza anului 1973, lucrări de introducere a apei şi a_ micii cu totul deosebită, prin anali ferenţiată, în funcţie de par lîndu-i pe cei buni, să acţione
Integrează organic în com tări, reducînd considerabil ţiilor U.T.C. mecanizări în sectoarele zootehnice intr-un număr de za modului In care organizaţia ticularităţile fiecărei organiza ze energic asupra celor ce
plexul de activităţi desfăşura consumurile de combustibil şi Tinerii de la S.M.A. Ha 12 C.A.P.-uri. judeţeană de tineret trebuie ţii. Aceasta este valabil în
te în judeţ sub lozinca „Mai lubrifianţi. ţeg au adresat de la tribuna 0 Anual, se va organiza, cu fază de masă, olimpia să-şi aducă o contribuţie şi toate activităţile. Fie că este nu-şi îndeplinesc îndatoririle,
iute, mai bine, mai eficient" In perioada care urmează se conferinţei, tuturor organiza da mecanizatorilor. mai activă la înfăptuirea sar vorba de mobilizarea tineretu nu sînt exemplu în muncă şi
pentru realizarea cincinalului impune un plus de mobiliza ţiilor U.T.C. din unităţile si Comitetele comunale ale U.T.C. Ilia, Baia de Criş, cinilor care revin judeţului lui la îndeplinirea obiectivelor comportare. Nu trebuie ac
înainte de termen . - re, de sporire a responsabili milare ale judeţului, o entu Vaţa de Jos, Beriu şi Rapolt vor constitui „agrocluburi" Hunedoara in 1973, anul ho- economice, de brigăzile de ceptat nici un compromis fa
Participanţii la conferinţă au tăţii din partea tuturor tine ziastă chemare la muncă. Ei ale tinerilor specialişti din agricultură. tărîtor al cincinalului, pentru producţie şi educaţie comu tă de atitudinile necorespun
reliefat şi alte rezultate. „Ti rilor. Economia hunedoreană îşi fixează ca obiective depă a a5eza pe temelii solide în nistă sau de alte acţiuni, fie zătoare ale unor tineri.
DU Se vor stabili măsuri pentru realizarea unor im
nerii şi-au adus o contribuţie va cunoaşte în acest an un şirea planului de venituri cu portante obiective economice, social-culturale şi edilitar- treaga activitate politică, eco care dintre ele trebuie să Totodată, se impune din
însemnată la devansarea ter ritm susţinut de dezvoltare şi 100 000 lei, reducerea consu nomică şi socială a întregii poarte o amprentă specifică. partea organizaţiilor U.T.C.
menului de punere în func modernizare. E de realizat un mului de carburanţi şi lubri- gospodăreşti. Valoarea economiilor realizate prin muncă ţări. Iar organizaţia din ju Organizaţiile U.T.C. trebuie preocuparea permanentă pen
ţiune a furnalului nr. 9, la volum de investiţii de 2,5 fianti în aşa fel incit toate patriotică de tineri va însuma 180 milioane lei, din care deţul Hunedoara, organizaţie să acorde o atenţie sporită tru cuprinderea tuturor pro
reducerea duratei de repara miliarde lei pentru execuţia tractoarele şi maşinile agricole 1 600 000 lei acţiuni finanţate. puternică, cu peste 60 000 de pregătirii politice şi profesio blemelor care-i preocupă pe
ţie capitală la furnalul nr. 8, unor mari obiective. Darea lor să funcţioneze o zi pe lună 0 Se va accentua mobilizarea la o temeinică pre utecişti, dintre care aproape nale a tinerilor din toate do tineri, pentru crearea în co
la cuptorul Siemens Martin mai devreme în exploatare din economii de combustibil, gătire teoretică şi practică a elevilor şi studenţilor. jumătate sînt. muncitori, are, meniile de activitate. Pe de o
nr. 8 — arăta Constantin atît în Industrie cît şi în a- obţinerea, din trei tractoare OS Se vor atrage numeroşi elevi la concursurile pe fără îndoială, un aport însem parte se impune îmbunătăţi lectivităţile tinereşti a unui
Păun, secretarul comitetului gricultură reprezintă o con- destinate casării, a unuia util obiecte şi de creaţie tehnică şi ştiinţifică „Tehnium", fi nat în rlndul organizaţiilor de rea pregătirii elevilor prin climat cald, prin sărbătorirea
U.T.G. din cadrul T.G.M.M.H. 'ditie primordială a obţinerii producţiei pe încă doi ani; nalizate in expoziţia judeţeană „Creativitate şi măies tineret din judeţele tării. şcoli şi facultăţi şi îndeosebi momentelor importante
'In ultima perioadă, în cadrul unor producţii sporite. reducerea cu cel puţin 1 leu trie". a celor din şcolile profesiona nunti uteciste, serbarea majo
trustului au luat flintă 8 bri In acest sens, tineretul hu- a cheltuielilor la 1 000 lei ve B De la 1 februarie, în şcoli se declanşează con Primul secretar al C.C. al le, unde organizaţiile U.T.C. ratului, plecarea în armată,
găzi ale munci! şl educaţiei nedorean este hotărît să se nituri. cursul dotat 'cu distincţia „Organizaţie U.T.C. fruntaşă U.T.C. a expus succint rezul trebuie să mobilizeze mult mai lăsarea la Vatră etc. Preocu
comuniste care lucrează şl mobilizeze într-o şi mai mare Toate aceste acţiuni vizează în pregătirea multilaterală pentru muncă si viaţă a tatele bune nle Uniunii Tine mult tinerii la învăţătură. Pe pările tinerelor fele, întărirea
vor lucra la obiective ca : măsură. Aceasta impune în acelaşi ţel : o totală mobiliza elevilor". retului Comunist în înfăptui de altă parte, probleme deo colaborării cu organizaţia pi
noua otelărie electrică de la deplinirea ritmică a planului re a tinerilor hunedoreni, fo H Vor fi sprijinite asociaţiile studenţeşti în organi rea politicii interne si exter sebite se ridică şi în pregă onierilor, rezolvarea unor
Hunedoara, turnătoria de ci de producţie, folosirea raţio losirea tuturor resurselor şi zarea, în acest trimestru, a două cabinete studenţeşti ne a partidului, subliniiftd ne tirea tineretului muncitoresc, probleme de viată ale tineri
lindri de Ia Călan, laminorul nală a materialelor şi îmbu rezervelor, a întregii lor ca de studii şi proiectări. cesitatea de a fi privite cu mai cu seamă în legătură cu lor sînt tot atîtea domenii de
de 800, conducta de apă de nătăţirea calităţii lucrărilor e- pacităţi spirituale pentru a da foarte multă exigenţă o sea calificarea tinerilor angajaţi în acţiune unde sînt necesare îm
5] Se va generaliza ciclul de activităţi „Să muncim
la Rîu Mare". xecutate. Un prilej de a-şi de viată prevederilor cuprinse în şi să trăim in chip comunist". mă de neajunsuri din activi industrie si construcţii, unde bunătăţiri substanţiale.
tatea tineretului, de a se ac
„Brigada care conduce şl monstra adevărata maturitate, documentele de partid şi de O In municipii şi oraşe vor fi create „Birouri de a- ţiona practic pentru înlătura contribuţia organizaţiei de ti Se impune conferirea unui
neret, conjugată cu cea a sin
deserveşte cuptorul tineretu capacitatea profesională îl con stat, ale conferinţei judeţene sistenţă juridică pentru tineret". rea lor, în lumina observaţi dicatelor, trebuie să fie spo caracter mai organizat între
lui de la 0.S.M. II a G.S.H. stituie deschiderea, în prima de partid şl ale propriului fo B In lunile martie - iunie se desfăşoară Festivalul ilor critice şi a indicaţiilor da rită. gii activităţi cu tineretul, pen
a dat de la Începutul anului jumătate a acestui an, a şan rum. In cadrul lor, îndeplini tineretului hunedorean „Cîntăm frumuseţea tinereţii te de către tovarăşul Nicolae tru a deplasa centrul'de greu
1 500 tone otel peste plan, tierelor judeţene ale tineretu rea cincinalului înainte de noastre". Ceauşescu. A învăţa permanent este
spunea prim-topitorul Nicolae lui, unde se vor ridica fabri termen reprezintă o datorie de Obiectivul nostru principal un imperativ al actualităţii şi tate al muncii în colectivită
ţile de tineri, prin îndrumarea
Constantin. Alături de ceilalţi cile de ciment şl var (Chişcă- onoare. Ei Trimestrial se va organiza „Ziua intelectualilor de trebuie dezvoltată în rîndul
la sate", in zonele Orăştie, Brad, Haţeg şi Ilia. este şi va fi educarea întregu tinerilor o adevărată pasiune concretă a organizaţiilor in
83 Se va urmări realizarea obiectivelor calendarului lui tineret în spiritul şi pe ba pentru pregătire, o preocupa abataje, în întreprinderi, în
sportiv. za politicii partidului, dezvol re zilnică pentru desăvîrşirea secţii sau cooperative, prin
Esenţial est© cum acţionăm pentru tarea răspunderii sale faţă de pregătirii lor teoretice şl prac stimularea Organele nou alese
iniţiativelor
lor
tice.
îndeplinirea sarcinilor ce-i re
proprii.
trebuie să reducă numărul
FORMAREA FIZIONOMIEI MORAL- de şedinţe şi să muncească
mai mult în mijlocul tinerilor.
Apreciind că programul de
POLITIOE A VIITORULUI COMUNIST activităţi adoptat de confe
rinţă este bun şi mai poate
fi încă concretizat, primul se
cretar al C.C. al U.T.C. şi-a
„Obiectivul nostru « fost, triotică — care aici, pe pă- flecare zi din viaţa de uta-
este şi va fi educarea între mînt hunedorean, are suport cist, cit mai multe fapte dem exprimat, în încheierea cu
gului tineret în spiritul şi pe trainic, convingător — a cîş- ne de viitori comunişti" — cu vîntului său, convingerea fer
baza politicii partidului comu tigat, în climatul efervescent scopul de a-i asigura conti mă că, sub conducerea Comi
nist". Cuvintele le-am desprins al noilor sarcini, carate noi. nuitatea şi pentru a avea cî- tetului judeţean de partid şi
din dezbaterile analitice şi Să ne amintim doar de măre teva iniţiative şi acţiuni co
mature ale conferinţei jude ţia şi profunzimea fiorului pa mune de durată". cu sprijinul Comitetului Cen
ţene a organizaţiei revoluţio triotic creat de întîlnirile ti Cum acţionăm pentru for tral al U.T.C., organizaţia ju
nare de tineret şi le-am re nereşti de ia Lupeni, Costeşti, marea fizionomiei moral-poli deţeană a tineretului hune
ţinut pentru că asupra acestui Ţebea. Şi tot acest ştiinţific tice a viitorului comunist?
obiectiv complex, înălţător, tezaur pus la îndemîna în întrebarea va primi răspun dorean va obţine noi şi în
dar deloc uşor de realizat, tregului popor — „tezele din suri ce se vor materializo semnate succese în înfăptui
a stăruit aproape fiecare vor iulie", programul educaţional, trainic, pentru că în confe rea politicii partidului.
bitor. Am înţeles că s-a ac normele muncii şi vieţii co rinţa judeţeană a U.T.C. s-au
ţionat cu consecvenţă de că muniştilor, ale etidi şi echi dat jaloane clare, sigure, des
tre numeroase organizaţii de tăţii socialiste — a născut prinse din acel program ideo
tineret pentru ’a dinamiza a- iniţiative care se vor a fi di logic, ştiinţific fundamentat de
cest amplu proces de mode namizatoarele grăbirii urcuşu însuşi conducătorul partidului,
lare, de formare a fizionomiei lui pentru formarea omului program străbătut de forţa Pagină realizată de
moral-politice a generaţiei de mîine. Pe acest teren fer creatoare, transformatoare a T. ISTRATE, L. LICIU,
care mîine va trebui să trea til au înmugurit şi au cres politicii revoluţionare, mar-
că la pupitrul de comandă al cut, afirmîndu-şi maturitatea, xist-lenlniste, al cărei ţel su L LASCU, M. BODEA
muncii şi vieţii sale. Am a- cele peste 240 de „brigăzi de prem este ridicarea omului la Aspect din sală, In timpul desfăşurării Conferinţei organizaţiei Judeţene a U.T.C.
flat acolo, în plenul confe producţie şi educaţie socia demnitatea comunistă.
rinţei, că aria cea mal cuprin listă ale tineretului", despre
zătoare în care s-a acţionat care în conferinţă se afirma,
pe această temă a fost edu pe drept cuvînt, că pot şi tre
carea în Şi pentru producţie. buie să poarte denumirea „de Trăim epoca unor impor multilateral pregătit, nu nu văta aşa cum partidul !« ce Felul în care elevul de ari cest sens, se arăta In darea le Deva, Hunedoara şi Pe-
Dezbaterea unor probleme de educaţie comunistă". tante deveniri. Martori şi mai cu un orizont larg de re. „Mîine, pe noi ne va învaţă acum şi va şti, va de seamă, organizaţiile troşani, un ciclu tematic de
prelua societatea ca oameni
muncă şi viaţă ale ţinerilor, „Cită mîndrie încercăm noi, realizatori ai revoluţiei teh- cunoştinţe teoretice, ci şi cu simţi nevoia să înveţe per U.T.C., cu sprijinul cadrelor activităţi intitulat „Eficienţa
discuţiile în echipe, pe schim cei peste 700 de tineri ute- nico-ştiinţifice contempora înderaînări practice, oameni de bază — arăta în cuvîn manent, depinde însă mult didactice, au extins cercuri tehuico-economică a organi
buri, secţii, sectoare, dialo cişti de la Uzina chimică O- ne, sîntera confruntaţi, pe zi care la terminarea şcolii de tul său Ştefan Costea, elev şi de modul în care organi le pe obiecte şl tehnico-apli- zării ştiinţifice a producţiei
guri între generaţii despre răştie — mărturisea Domnica ce frece, cu o cantitate cultură generală să stăpî- la Liceul „Decebal" Deva, zaţiile U.T.C., cadrele didac cative, societăţile umanist- şi a muncii*. De asemenea,
producţie şi viaţă, despre res Vaida — ştiind că facem par imensă de informaţii. Vrem nească şi o meserie. membru al Consiliului Cen tice acţionează în vederea ştiinţifice şi cenaclurile lite- au fost organizate o serie
pect faţă de îndatoriri şi obli te dintr-un colectiv care şi-a să cuprindem totul şi nu S-a subliniat de repetate tral al elevilor. In această bunei orientări profesionale rar-artistice în care sînt cu de acţiuni pentru stimularea
gaţii au fost nu acţiuni propus să-şi însuşească ca ştim cum. Intr-o perioadă do ori, în cuvîntările tovarăşu- idee, cunosclndu-i pretenţîi- a elevilor. Este de datoria prinşi 85 la sută din elevi. pregătirii de specialitate a
care să „rotunjească" un a- atribute ale muncii şl vieţii cîtiva ani, cunoştinţele do- tinerilor mineri, siderurgişti,
numit număr de manifestări şi — abnegaţia muncitorească, bîndite în diferite domenii constructori, lucrători din
participanţi, ci forme educa cinstea, demnitatea, onoarea, de activitate se îmbogăţesc, comerţ cooperaţie ş.a. A-
tive cu ecou în simţăminte, înalta conştiinţă socialistă. suferind transformări radica cesfea, ca şi diferite forme
cu amprente în conduita ulte Drumul pe care ne-am anga le. Pentru a fi contemporani de ridicare a calificării, a
rioară a tinerilor. Climatul fa jat să-l străbatem nu e deloc timpului în care trăim şi o penante a vieţii contemporane pregătirii profesionale, la ca
vorabil, generat de programul uşor, dar sîntem mulţi cei ca- (muncim trebuie, indiferent re sînt antrenaţi tinerii de
ideologic al partidului din re-1 putem netezi". de vîrstă, să învăţăm. Şi nu diferite profesii, certifică,
1971, de Conferinţa Naţională „Să muncim şi să trăim în oricum, ci incepînd de la prin îmbogăţirea continuă,
a deschis căi noi muncii poli- chip comunist", „Ştafeta gene cele mai simple forme de în- calitativă, a inteligenţei teh
tico-educativo, înarmînd or raţiilor", „Proces rebuturilor văţănaint, într-un mod cît nice contemporane, rolul şi
ganizaţiile U.T.C. cu instru din conştiinţă", iată doar cî- mad adecvat scopului, în lui Nicolae Ceauşescu la în- 3e, trebuie să fim pregătiţi organizaţiilor U.T.C. din şco A devenit o tradiţie organi valoarea deosebită a pregă
mentele cele mai adecvate teva din gîndurile materiali primul rînd formativ, al în- tîlnirile cu tinerii, importan la nivelul încrederii şi spe lile generale să facă mult zarea, la nivelul şcolilor, co tirii continue. Asistentul llie
activităţii de formare, de ri zate în acţiuni ce merg şi vor văţămîntului. Fiindcă ar fi o ta pregătirii lor de la vîrste ranţelor pe care partidul şi mai mult pentru orientarea munelor, oraşelor, municipii Rotunjeanu, preşedintele Con
dicare a conştiinţei tinerilor. urca sigur treptele revoluţiei utopie si se încerce însuşi fragede pentru a deveni ce le-a pus în noi, uteciştii de profesională a elevilor spre lor şi judeţului, a sesiunilor siliului A.S. de la Institutul
Militînd pentru înfăptuirea în conştiinţa tinerilor. „Noi rea, la orice nivel de studiu, tăţeni demni ai societăţii so azi. Dacă partidul ne-a creat şcolile cu profil industrial, de referate şi comunicări de mine Petroşani, sublinia,
indicaţiilor sintetizate în a- sîntem opt ingineri utecişti a întregii cantităţi de infor cialiste multilateral dezvol posibilitatea de a -învăţa tai mai ales la meseriile defici ştiinţifice, a concursurilor pe de fapt, preocupările organi
ceste istorice documente, or în uzină — spunea ing. Rein- maţie existentă la un mo tate, viitori comunişti, des nele unei meseri-i, şi noi, e- tare, arăta Voicu Paraschiv, probleme actuale ale fizicii zaţiilor A.S. pentru Integra
ganizaţiile U.T.C. au cuprins grfiber Horst, de la U.V. Că ment dat. Ne interesează, cu toinici, capabili să ducă mai levii liceului, şcolilor de de la Şcoala profesională şi chimiei, matematicii şi rea învăţămîntului cu cer
în ultimul an aproape 50 000 , lan — şi ne angajăm ca fie precădere, formarea, prin departe marile, epocalele cultură generală, avem o- Lupeni. In sprijinul acestei biologiei, editarea revistelor cetarea şi producţia — un
dé tineri din judeţ în formele care să ne ocupăm de creşte şcoală, a oamenilor care realizări ale predecesorilor, bligaţia ca acolo la ban acţiuni trebuie să Intervină şcolare, organizarea ex exemplu în plus pentru ar
învăţămîntului. politic. In Va rea profesională şi morală a vor şti, în continuare, să în ale acestor comunişti de o- cul de lucru din ate şi ceilalţi factori interesaţi. cursiilor şl vizitelor de stu gumentarea necesităţii stu
lea Jiului, la Hunedoara, De cîte unul sau doi tineri mun veţe, bineînţeles, nn negli- menie ai zilelor noastre, Vic liere, învăţînd, să produ De fapt, în acest sens, se diu, a expoziţiilor cu aspec diului, autoperfecţionârii
va, Brad, dialogul dintre ti citori". „Am avea şi unii şi jlnd un bagaj informaţional torioşi în competiţia cu tim cem, totuşi, lucruri utile, bu impune stabilirea unui pro te din creaţia tehnică şi ac
neri şi reprezentanţi ai orga alţii de cîştigat — propunea pul şi natura, făurari ai tim ne, cu un procent d'e rebut gram concret de acţiune în tivitatea practică a elevilor. continue.
nelor şi organizaţiilor de par Gligor Haşa, preşedintele Con bine stabilit, dar dezvoltînd pului fericit al tinereţii de cît mai mic. Aceasta este funcţie de realităţile judeţu In acelaşi sens, din cuvîntul Fiindcă a învăţa perma
tid a depăşit cadrul proble siliului judeţean al Organiza spiritul de discernămînt, ca azi a ţării. sarcina noastră acum —- in lui, de necesarul d'e profe reprezentanţilor diverselor nent înseamnă, de fapt, a
melor de moment sau strict ţiei pionierilor — dacă cea pacitatea de orientare în Zeci de mii de tineri în struirea practică — pentru sii din judeţ. întreprinderi din judeţ reie răspunde încrederii pe care
personale, cîştigînd profunzi mai îndrăgită iniţiativă pio orice domeniu de activitate. cadraţi în organizaţiile U.T.C. a nu crea greutăţi produc A învăţa permanent în se faptul că organizaţiile
me în dezbaterea unor teme nierească, „In fiecare zi din din şcolile judeţului şi-au ţiei atunci cînd vom fi puşi U.T.C şi-au sporit preocupa partidul o acordă tinerei
majore ale cerinţelor vieţii, viaţa de pionier, cît mai multe Şi ne interesează, înainte de dezvăluit la conferinţă, prin de viată, de necesităţile ei, seamnă şi a depăşi Umilele rea pentru informarea teh generaţii, eşalonul de azi şi
ale necesităţii participării an- fapte demne de viitori comu toate, formarea unud om reprezentanţii lor destoinici, să producem pentru ţară, programei şcolare, a-ti lărgi nică a tinerilor, organizînd de mîine al marilor împliniri
gajante la împlinirea lor pen nişti", ar fi preluată şi de or pentru viaţă, a unui om gîndurile, hotărîrea de a în- pentru noi". orizontul de cultură. In a- în anul trecut, în municipii- contemporane.
tru binele şi cauza întregului ganizaţiile U.T.C. din şcolile
popor. Pină şi educarea pa- generale sub formularea „In