Page 71 - Drumul_socialismului_1973_01

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 610 © MIERCURI 24 IANUARIE 1973 3

UNIREA PRINCIPATELOR -

un act revoluţionar înfăptuit de popor

Spectacole
maria banuş it Q r j c in e şi ceva“
Evenlmont da însemnătate Istorică In procesul formării »to­ Teama faţă de mişcarea naţională de masă, mişcare ce
tului naţional unitar român, Unirea Principatelor a fost rodul ar putea pune în primejdie privilegiile de clasă, a determinat ® Teatrul de stat din ]
luptei revoluţionare a poporului, animat de un înalt patrio­ o parte a marii boierimi să se opună împlinirii acestui act pa­ In lirica feminină contem­ leim/de ies şl strig aferlm/e că nu-tl fie teamă/sămîntă şl Sibiu prezintă azi, 24
tism, de dorinţa de a se vedea unit într-o singură ţară, inde­ triotic naţional, visul de veacuri al locuitorilor acestui pămînt. porană, Maria Banuş rămine jocul cu obrăzare/că nu ştii plantă nu ne Întreabă ni- ianuarie a.c., la Hunedoara
pendentă şi suverană. Forţa principală în lupta pentru unificare au constituit-o ma­ poeta cu ittari rezonante li­ cine-i cutare/mielu-i lup şi mic/Curînd vom fi cu ele de spectacolul „Comedie cu
1
Unirea Moldovei cu Ţara Românească a însemnat rezulta­ sele populare de la oraşe şi sate, care au acţionat cu hotărîre rice în care realităţile spi­ lupu-i miel/eu sîiit Iu şi tu o seamă/' („Aproape pă­ olteni" de Gheorglre Vlad.
tul firesc al unul proces istoric îndelungat, ce s-a maturizat in pentru înfăptuirea idealurilor naţionale. Pentru cei mulţi, dezi­ rituale, materiale şi sociale eşti el/..," („Vicleim"). Poe­ mînt" ).
perioada şl condiţiile destrămării feudalismului, începuturilor deratul unirii avea un conţinut mult mai larg decît simpla con­ se justifică prin infinita lor mele din acest volum sînt o E o poezie meditativă, re­ © „La vatra horelor stră­
capitalismului. Unirea a fost pregătită şi impusă do întreaga topire pe plan terltorial-administrativ ; poporul vedea în Uni­ interferenţă. pendulare tainică între auste­ flexivă, în care accentul, bune" se intitulează spec­
dezvoltare economică, socială şl politică a ţinuturilor locuite rea Principatelor pasul hotăritor spre împlinirea arzătoarelor După volumele „Ţara fete­ ritatea însingurării şl aştep- semnele particulare ale vo­ tacolul pe care ansamblul
de români. lor aspiraţii de dreptate socială. Alese în vara anului 1857, şi lor" (1937), „Bucuria" (1949), lumului sînt vădit deosebite folcloric „Maramureşul" din
Cu toată existenţa diviziunii teritoriale, populaţia româ­ în care pentru prima dată intrau reprezentanţi al ţăranilor, di- „Fiilor mei“ (1949), „Ţie-ti de cele anterioare lui. Poe­ Baia Maro îl va prezenta
nească şi-a păstrat unitatea de limbă şi spirit, obiceiurile co­ vanurile ad-hoc, cu toată împotrivirea elementelor separatiste, vorbesc, Americă" (1955), mele ne apar ca un mesaj la Aninoasa şl Vulcan (24
mune, legăturile trainice pe toate tărimurile. Originea latină au votat Unirea Principatelor Române. „La porţile raiului" (1957), elementar cu spectacolul, cu ian.), Lonea şi Petrila (25
a poporului român, comunitatea lingvistică, etnică şi culturală, Alegerea lui Cuza a produs un uriaş entuziasm în rîndul „Metamorfoze" (1963), „Dia­ EdSforiale jocul ascuns dincolo de um­ ian.), Hunedoara (26 ian.).
economică şi socială, lupta comună pentru libertate socială şi maselor ce considerau aceasta ca o victorie proprie. Unirea mantul“ (1965), „Tocmai ie­ brele şi cutele timpului, efe­ Brad şi Gurabarza (27 ian.).
naţională au creat premisele formării unei puternice conştiinţe nu a fost un dar al marilor puteri şi nici opera vreunui om po­ şeam în arenă“ (1967), „Por­ \ mer, subiectiv, ambiguu, dis­
de neam a poporului român. Prima transpunere in faptă a litic al vremii ; ea a fost un act revoluţionar înfăptuit de po­ tretul din Fayum" (1970), au­ cret, absent sau pur şi sim­ ® Orchestra de muzică
idealului şi tendinţei de unitate a avut loc la sfirşitul secolului por, dornic de a se vedea unit la un loc, într-o singură ţară, toare a atttor volume de plu timp. populară a Filarmonicii de
al XVI-lea şi începutul noului veac. Aducînd sub aceeaşi stă- independentă şi suverană. „Datorită luptei maselor populare şi versuri, multe de o rară con­ tarea acelui „ceva", a ace­ stat din Cluj, cu spectacolul
pînire cele trei Ţări Româneşti, în toamna anului 1599, Mihal a personalităţilor luminate ale poporului - spunea tovarăşul lui dialog/dialog fără dis- Poezia din „Oricine şl ce­ „Cîntă Cluju-n toată tara",
Viteazul s-a putut intitula „...Io Mihal Voievod şl domn al Nicolae Ceauşescu la şedinţa jubiliară a Marii Adunări Na­ sistentă, M. Banuş a scos de crepanţe/cu lumea şi cu li­ va" e o poezie analitică, în continuă turneul în judetui
Ţării Româneşti, al Ardealului şi a toată Ţara Moldovei". Aceas­ ţionale, consacrată aniversării Republicii - s-a putut realiza curînd la editura „Cartea niştea el. Poezia intonează care opacitatea se luptă cu nostru la Bucureşci şi Brad
tă unificare, timp de mal bine de trei secole, a constituit o Unirea Principatelor Române - Muntenia şi Moldova - impor­ românească" un nou volum tulburător trecerea timpului transparenţa, imprevizibilul (24 ian.), Certej şl Şoimuş
cu previzibilul, inefabilul cu
pildă vie pentru toate generaţiile. tant pas spre împlinirea năzuinţei de unire a românilor in­ de poezie, „Oricine şi ceva“. ca pe un rit al sfirşitiilîii, explicabilul, o poezie care, (25 ian.), Deva (26 ian.),
transcrie
aceeaşi
Volumul
După anul revoluţionar 1848, ideea unirii a cuprins cele tr-un singur stat '. natură frenetică, incertă, dar şi ca pe o stare elegia­ Dobra şi Iii a (27 ian.).
1
mai largi mase ale populaţiei Ţărilor Româneşti, iar intensifi­ Unirea Principatelor a marcat un eveniment de însemnă­ abisală, ce aminteşte evident că de lentă certitudine: „A- credem, Încununează cu suc­ © Teatrul de stat „Valea j
carea luptei poporului român pentru unitate naţională a de­ tate istorică nu numai pentru vremea înfăptuirii ei, ci şi pen­ de poezia din primul volum, tingem cu buzele umăful./E ces activitatea lirică a poe- Jiului" prezintă spectacolul i
terminat ca această aspiraţie să devină o importantă proble­ tru timpurile viitoare, punctul de plecare în formarea statului remarcabil, dealtfel, „Ţara fe­ un ciot de copac./ O tresări­ tci. „Inimă rece" la Căi an (24 i
mă europeană. Se deschidea astfel un cîmp larg activităţii for­ telor". re de-abia, vegetală/Nervii lan.), Orăştie (25 ian.), Pe- j
ţelor sociale dornice de progres spre înfăptuirea măreţei ope­ naţional român unitar. pălesc ca iarba şi tac./ Tre­ Prof. ANA POP SIRBU troşani (26 lan.) şi Hune- j
re. De la un capăt la altul al ţării răsuna dorinţa de unire a Azi, cînd naţiunea noastră socialistă îşi găseşte cele mai Emoţia poetică compensea­ cerea asta se face blînd,/aşa Hunedoara ; doar« (27 ian.).
tuturor patrioţilor. Elementele avansate şi progresiste ale tim­ largi posibilităţi de afirmare, cinstirea momentelor de răscruce ză flecare vers, dînd unita­
pului - Mihail Kogălnlceanu, Vaslle Alecsandri, Alexandru loan ale trecutului neamului constituie o datorie de onoare a în­ te poemului. Anonimatul din
Cuza, C. A. Rosetti, Dimitrie Bolintinednu şi alţii —, animaţi de tregului popor. Pildă de jertfă, abnegaţie şi patriotism - mo­ care ne n-aştem, acea silabă
fierbinţi sentimente patriotice, preconizau, totodată, ca în ace­ necunoscută a fiinţei noas­
laşi timp cu unirea să fie înfăptuite şi o serie de reforme so- mentul istoric de la 24 Ianuarie 1859 va rămîne înscris cu li­ tre, a permanentei noastre
cial-economice. tere de aur in cronica milenarei noastre istorii. prin lume, îşi pune tainic Pentru melomani
pecetea pe fiecare vers al
poetei: „Cel mai greu şi
mai greu/e să-ti pierzi nu­ O 45-EPC-10255. Viorica
mele, /clădit din surcel6/să ; Groza, din noua generaţie
Omagiu Unirii Din cronica ideilor te-ntorci la numele tău din­ • a soliştilor de muzică popu­
ţii,/la oricine/" („Primul nu­
lară, se prezintă cu primul
me"). i ei disc iubitorilor folcloru-
In toate şcolile municipiu­ lecsandri, Eminescu, G. Coş- pentru Unire O altă poezie, „Vicleim", ! lui. O acompaniază orches-
lui Hunedoara au fost orga­ buc. cu tonuri şl rezonante sin­ i tra Radlotéleviziunii, dlrija-
nizate interesante activităţi In cadrul medalionului „Cu­ © „Rumânii, cîţi se află ...Locul dară acesla unde gulare, ce derivă din con­ i tä de George Vancu.
pioniereşti care au constituit za şi Unirea", organizat la lăcuitori la Ţara Ungureas­ este acum Moldova şi Ţa­ templarea jocului, ne atrage © Formaţia „Sfinx“ ne
totodată prilej de cunoaştere şcoala generală nr. 9, Şte­ că şi la Ardeal şi la Mara- ra Muntenească este drept atenţia în mod deosebit ; i oferă o nouă înregistrare
a trecutului de luptă al po­ fan Marinescu, de la Arhi­ moroş, de la un loc sint cu Dachia, cum şi tot Ardealul poezia e o metamorfozare a ; (45-EDC-10265), cu două
porului nostru, trecut de ca­ vele statului din Deva, invi­ moldovenii şi toţi de la Rim cu Maramoroşul şi cu Ţara jocului în care omul, acto­ ; piese: „Şir de cocori" de
re se leagă numele lui Şte­ tat de pionieri la această ac­ se trag“. OU ului". rul, îşi pierde elernilatea i- j Dan-Andrei Aldea şi „Lau-
fan cel Mare, Mihal Vitea­ ţiune omagială, a scos în GRIGORE URECHE MIRON COSTIN ; guir me fais” — unui din
zul, V. Alecsandri, Bolinti- evidentă figura domnitorului dentităţîi, tulburătoarea lui ; cele şapte cîntece scrise de
neanu sau Al. Ioan Cuza. poporului Al. Ioan Cuza. © „Biruit-au gindul să mă if> .....insă rumâni înţeleg identitate şi devine in mo­ i George Enescu pe versurile
Şi în anul acesta în şcoli­ Glorificînd personalitatea a- apuc de această trudă, să nu numai ceştia de aici, ce şi dul cel mai direct „oricine şi Scenă clin filmul „Bulevardul romului“, care va rula, începlnd | poetului Clément Marot.
le municipiului Hunedoara s-a cestui mare erou al neamu­ scoţ lumii la vedere felul den Ardeal, carii încă şi mai ceva": Ce-mi place în Vic- de miinc, la cinematograful .Patria“ din Deva. i____________________ .________
cîntat şl s-â jucat „Hora lui, pionierii şcolii generale neamului, din ce izvor şi se­ neaoşi sint şi moldoveni şi
Unirii", au fost evocate chi­ nr. 5, în cadrul acţiunii „O- minţie sint locuitorii ţă­ lot ciţi şi intr-altă parte se
purile lui Kogălniceanu, C. A. magiu Unirii", au evocat e* rii noastre, Moldovei şi afla şi au această limbă... tot
Ţării Munteneşti şi românii unii sint. Ce dară pe aceş­
Rosetti, Costache Negri. In venimente Istorice, revoluţio­ din ţările ungureşti, cum tia, cum zic. lut rumâni ii
cadrul „Medalionului Al. Ion nare care au contribuit la s-au pomenit mai sus, că ţinem, că toţi aceştia dintr-o
Cuza", susţinut de pionierii actul Unirii. Astfel au fost toţi un neam şi odată discă- fîntînă au izvorit şi cură“,
unităţii de la şcoala gene­ evocate: adunarea de pe lecdţi sini, de unde. sint ve­
rală nr. 2, a fost reliefată Cîmpia Libertăţii de la Blaj, niţi strămoşii lor pre aces­ CONSTANTIN CANTACUZiNO
dorinţa poporului de a fi nu­ adunarea de la Islaz, aduna­ te locuri, supt ce nume au
mai al tării : „Să fim numai rea din Cîmpia Filaretului — fost intii la discălecatul lor ® „Unirea României in­
ai ţării şi să avem şi noi o Bucureşti, adunarea români- şi de cînd s-au osebit şi au tr-un singur slat nu este o Reuniune Cronică de concert
ţară..." scria în jalba Iscăli­ nilor din Banat, de la Lugoj, luat numele cest de acum. idee numai in capetele citor-
tă de Moş Ion Roată. care au dobîndit o importan­ moldovan şi muntean, in ce va români prea. înaintaţi;
In cadrul activităţii „Actul tă politică deosebită. parte de lume este Moldo­ nu este o idee ieşilă din „ fugii“
Unirii de la 24 Ianuarie", Au fost, de asemenea, e- va. hotarălc ci pîn-unde au dezbaterile de la ’48 în­ Duminică, la Petroşani, s-a anţele unor piese ca „Serena­
desfăşurată la şcoala genera­ vocate răscoala Condusă de fost intii, ce limbă ţin şi coace; ea a fost sentimentul produs un moment important da“ de J. Brahms, „Răsunet de
lă nr. 1, în versuri şi pro- Horia, Cloşca şi Crişan, miş­ pin-acum cine au lăcuit mai naţional iii loale părţile în mişcarea corală hunedorea- la Crişana" de I. Vidu, „Fru­
moasă Românie" de A. Stoia
României de cînd istoria a
înainte de noi pe acest pă­
carea condusă de Tudor Vla- nă. Şi de această dală, pe Formaţia de muzică veche ai contrapunctului : aici s-au
'zSl pionierii au adus un mînt şi supt ce nume scot începui a ne spune cîte ce­ şi „Suila hunedoreană" de
dimirescu şi revoluţia din scena Casei de cultură a sin­ a Radioteleviziunii înfiinţată sintetizat şi filtrat toate cuce­
imn de slavă eroilor ncamu- 1B48 din Moldova şi Ţa­ la ştirea tuturor corii vor va despre Dacia“. dicatelor. au evoluai formaţii I. Munteânu. in anul 1966 şi-a propus ca ririle maeştrilor Renaşterii şi
vrea să ştie neamul ţărilor
Iul, recitind versuri de A- ra Românească. corale ce şi-au înscris în car­ Am remarcai plăcut maniera scop popularizarea capodope­ barocului.
acestora. CEZAR BOLLIAC de interpretare a cotului sin­
tea spirituală a judeţului nos­ relor muzicii universale din Deşi lucrarea nu a fost des­
tru o prestigioasă activitate. dicatelor din Lhpeni, dirijat secolele XV-XVIII. Primele tinată de Bach unui grup anu­
De la o formaţie corală la cu siguranţă do prof. Ilar ie manifestări artistice cu carac­ me de instrumente, dirijorul
Nucă ter public au avut Ioc la cas­ Ludovic Bacs a orchestrat-o,
alta, remarcabile erau cînd
gama varíala a repertoriului, N-a surprins pe nimeni apa­ telul Bran, apoi la Braşov, folosind la grupul de corzi în
riţia în scenă a corului cămi­ după care au urmat festivalu­ afară de violine, viole, cello,
cînd subtilitatea şi distincţia nului cultural din Dobra, de- rile muzicale de la Braşov, başi şi instrumente specifice
Invătămînful agrozootehnic“ interpretării. Cîntecele dedica­ cit, poate, prin . tradiţionala Cluj, Tg. Mureş şi Sibiu. epocii : viola da gamba tenor,
te
partidului
au
patriei
şi
formaţiei
cu­
Repertoriul
străbătut incandescent pro­ costumaţie pădurehească. Alt­ prinde lucrări de Guillâume de viola da gamba bas, iar la
din
familia
suflători,
flauţi
de
dirijai
Petru
prof.
fel.
mijloc eficient de îmbogăfire gramul fiecărui cor. Li s-ah Chisecv, corul din Dobra şi-a Machaut, Gilíes Binchois, Jos- Blockflătte.
adăugat madrigalele, marşuri­ confirmat şi de astă dată vir­ quin des Prés, Iacob Obrecht, Talentaţii interpreţi au ofe­
Johannes
Adrian
Ochegem,
a cunoştinfelor le şi prelucrările folclorice, tuţile interpretative. Willaert, fraţii Gabrielli, Clau­ rit publicului devean un Bach
încununînd bogat şi armonios
expresiv, ritmic, exact, sobru,
reuniunea corală. Alături de corurile mature, dio Monieverdi.
s-a remarcat ţinuta artistică extrem de fin şi curat.
(Urmare din pag. 1) lor cooperatori pentru a cu­ Pregătindu-se intens pentru a corurilor elevilor de la In cadrul concertului care a In ceea ce priveşte audito­
noaşte cit mai bine căile a treia etapă a concursului co­ Şcoala generală nr. 5 Petrila avut loc duminică la Deva, a riul, care a fost destul de nu­
cunoaşterea maşinilor agri­ obţinerii unor producţii spo­ ral interjudeţean „C.în!are pa­ şi Şcoala generală nr. 1 Pe­ fost interpretată capodopera meros, dirijorul Ludovic Bacs
triei", corul Casei de editură
„Aria fugii" a genialului com­
cole şi modul lor de deser­ rite la hectar. Anul trecut, din Orăştie. sub bagheta pro­ troşani, evoluţia lor coiorînd afirma la sfirşitul concertu­
vire, organizarea muncii, datorită muncii şi hărniciei fesorului Ioan Popa, şi-a de­ vioi şi elevat calitatea spec­ pozitor Johan Sebastian Bach. lui „M-a impresionat atenţia
sistemele de retribuire în a- cooperatorilor, s-a obţinut o tacolului. Acoaslă lucrare este ex­ cu care a fost ascultată o lu­
cord global şi altele. La producţie mai mare cu peste monstrat din nou înalia clasă, Cenaclu] literar „Meşterul presia Şi rezultatul unei inge­ crare atît de profundă din
Prin
niozităţi
contrapunctice.
creaţia lui Bach. îmi va face
cursurile Zootehnice — or­ 1000 kg porumb boabe la interpretînd compoziţii aparţi- Manole“ din Petroşani a fost multitudinea rezolvărilor pe
ganizate pe locurile de mun­ hectar. Toţi ţăranii coopera­ nind unor muzicieni cum ar şi el prezent în cadrul reuniu­ o deosebită plăcere să revin
tori sint interesaţi — fiind care le dă problemelor puse cît mai curînd în oraşul De­
că au fost cuprinşi 50 de fl D. D. Botez, Sabin Drăgoi, nii. Au recilal din creaţia pro­ de fugă — cea mai complexă va". ’
cooperatori. In aceste forme retribuiţi în acord global — Ion Vidu, Ciprian Porumbescu, prie poeţii : Trnian Morar, formă polifonică — „Arta fugii"
de invătămînt s-au dezbătut să obţină şl în acest an Palestrina. Constantin Dascălii, Maria reprezintă un adevărat tratat
probleme cu privire la creş­ producţii superioare celor Bucurîndu-se de aportul u- Dineu, Ioan Chira, Dumitru Prof. TIBERIU BARDAN
terea şi îngrijirea animale­ planificate. Cîştigurile obţi­ nor voci mature, corurile sin­ Nechifor şi Viorica Scoroşan.
lor, întocmirea şi adminis­ nute în 1972 constituie un dicatului învătămînt Deva şi Ştafeta folclorică
trarea raţiilor de furaje etc. imbold în muncă atît pentru C.S, Hunedoara, dirijate de A. SIRBU
pentru
Dumitru
Lu-
maistrul
competenţa
lor,
Recunoscuţi
Fiind strîns legate de pro­ cooperatorii care lucrează la pu şi şeful de echipă Constantin Popcscu, de la U.U.M. Petro­ prof. Ion Munteânu şi Nicolae
blemele practice, expunerile cultura mare, cit şi pentru şani, stabilesc programul de lucru al zilei. inspector la Comitetul „Căutătorii de comori“
au suscitat interesul ţărani­ cei din sectorul zootehnic. Foto : V. ONOIU Icobescu, au evoluat cald şi judeţean pentru cultură
curat, redînd cu precizie nu- şi educaţie socialistă
— . m-ţ-j. „..ţ.-,-— i-gmgpMÎBUMaMy ii*- ■ ui
Pledoarie
întruniţi în prima sesiune dari vrednici. Toate îndato­
din acest an, di importante o- Sesiunea Consiliului popular al municipiului Petroşani ririle noastre vor fi îndepli­
bioctive la ordinea de zi, de­ nite exemplar 1“ pentru autenticitate
putaţii Consiliului popular al Kalalh Adalbert, Dilja : „Pe
municipiului Petroşani, repre­ lingă ce am realizat puteam Colectivele de artişti ama­ clorul nou, un elogiu adus
zentanţii cei mai autorizaţi ai face mult mai mult. Cetăţenii tori de pe raza comunei înnoirilor satului de astăzi, o-
cetăţenilor din întreaga Vale Angajare plenară, unanimă, cu răspundere au răspuns prompt la chemă­ Geoagiu s-nu pregătit asiduu glindă a măreţelor înfăptuiri
a Jiului, au dezbătut cu înaltă rile noastre de a munci pen­ pentru ca la Romos, cu pri­ din anii puterii populare: Are
răspundere şi maturitate căi­ tru înfrumuseţarea localităţii. lejul predării albumului şta­ vii, livezi bogate,/ De oameni
le şi jaloanele, şi-au stabilit Dar n-am fost întotdeauna fetei folclorice „Căutătorii de harnici lucrate,../ Păduri mari,
cotele la care vor îndeplini sprijiniţi cum se cuvine. Spun comori", să ofere gazdelor cî­ lanuri mănoase/ Ca soarele de
cerinţele acestui an hotăritor în munca de înfăptuire a tuturor sarcinilor acest lucru pentru ca in vii­ teva dintre cele mai repre­ frumoase.
penlru angajamentul pe care tor să simţim mai mult spri­ zentative şi autentice tradiţii
jin în acţiunile ce le între­ Pe o linie valorică ascen­
l-au luat cu toţii: realizarea populare locale. dentă au evoluat şi căluşarii
cincinalului înainte de ter­ ® Realizarea integrală a planului de construc­ — 50 tone ciment prindem". Se cuvine ca, înainte de copii de la Geoagiu, prezen­
men I ţie a iocuinţelor pînă la 15 decembrie a.c. ; — 50 metri cubi cherestea Victor Braşoveanu, Lupeni: toate, să remarcăm prezenţa tă remarcabilă la cea de-a
Am văzut în sală tineri şi ® Reducerea termenelor de predare la 5 blocuri — 50 000 bucăţi cărămizi „Puteam rezolva mai multe la acest spectacol a grupului IV-a ediţie a Festivalului
vîrstnici, mineri şi energeti- ® Depăşirea planului de desfacere a mărfurilor probleme edili tar-gospodăreşti. folcloric al căminului cultu- „Căluşarul".
cieni. constructori şi forestieri, cu cîte 10 zile la fiecare ; Dar nu întotdeauna am acţio­ | ral Bozeş. care, sub îndruma­ Revelaţia spectacolului a
gospodine şi pensionari, femei © Terminarea şcolii cu 16 săli de clasă, din cu 2 212 000 lei ; nat cum ar fi trebuit. De a- rea învăţătoarei Letiţia Frăţi- consliluii-o, însă, rapsodul
şi bărbaţi, într-un cuvînt, pe Petrila, şi a creşei cu 100 locuri, din Vulcan, cu 15 ® Prin munca patriotică a cetăţenilor vor fi exe­ ceea, penlru acest an, cetăţe­ lă, a prezentat un original şi popular Alexandru Stoica, din
toţi reprezentanţii locuitorilor zile înainte de termen ; cutate lucrări ediiiiar-gospodăreşti de interes obştesc nii din Lupeni îşi propun în­ străvechi obicei de pe valea Rengheţ, înzestrat interpret
de la Baniţa la Cîmpu lui © Prin folosirea mai eficientă a materiilor prime în valoare de peste 65 000 000 l e i ; făptuiri mai frumoase şi se Geoagiului — „Ţurca", Cele al cîntecului popular, care a
Ncag. La tribuna sesiunii au angajează să le îndeplinească trei colinzi, interpretate de executat la fluier, „lăută cu
urcat mulţi deputaţi. In cu­ şi materialelor, reducerea consumurilor specifice, pe @ Transportul în comun va fi prelungit cu 8 kilo­ cum se cuvine". urători — „Dalba-i feciori ţa. liom" (de producţie proprie)
vintele lor, spuse ferm şi răs­ ansamblul municipiului se vor realiza economii după metri ; Alţi vorbitori ca : Victor „Joinelu" şi „A vînălorului", şi voce, totodată autor al u-
picat, cu răspundere şi anga­ cum urmează : © Prin atelierele-şcoală se vor confecţiona şi Buclau, Ioan Mogoş, Minerva dar mai ales jocul turcii, a- nei interesante cronici rima­
jare, ei au adus angajamente­ — 10 tone metal valorifica produse în valoare de 500 000 lei. Cita, Ioan Lăsat, Şlefan Ni- vîndu-1 protagonist pe Aron te, pe parcursul căreia acesta
le şl propunerile tuturor cetă­ colau, Ioan Vărăşet, Gheorghe Curut, în vîrstă de 72 de ani, povesteşte momentele rele
ţenilor din Valea Jiului. Din Romoşan au reliefat în cuvîn­ au cucerit aplauzele specta­ rtiai semnificative ale vieţii şi
cuvintele fiecăruia, fie că era ridicate 1 315 apartamente ce ce mai mult ? Era pe deplin clarat din comună, oraş, la jgheaburilor de la blocuri. La tul ]or angajamentele cetăţe­ torilor. muticii sale de pădurar.
din Baniţa ori din Dîlja, din se vor preda minerilor, faţă de posibil! Dar eforturile n-ap noi există o angajare totală ora actuală, multe jgheaburi nilor din circumscripţiile elec­ Şi de această dată am a- In „dialog" cu oaspeţii, ro-
Petrila ori din Aninoasa, din 970 construite în 1972, valoa­ fost întotdeauna conjugate, de a ne înzeci eforturile şl a sînt stricate şi apa distruge torale respective de a munci moşanii au prezentat un
Vulcan ori Lupeni, din Petro­ rea desfacerilor de mărfuri va s-a acţionat la voia întîm- realiza aşa cum se cuvine blocurile, fondul locativ, ridi­ cu mai multă strădanie şi riv- plaudat măiestria interpretati­ spectacol variat, în cadrul
vă şi vigoarea soliştilor dan­
şani ori Uficani, se desprindea depăşi 897 000 mii lei, pentru plării. Constructorii nu şi-au sarcinile acestui an". cat cu multă trudă şi efor­ nă în numele acestui angaja­ satori Ion Herţa şi Dorel Uri- căruia o evoluţie remarcabilă
cu claritate satisfacţia pentru unităţile comerciale vor fi a- respectat întotdeauna angaja­ Dumitru Ţurnă, Petroşani : turi". ment major, unanim de n ţescu, alături de calităţile de a avut grupul folcloric al
împlinirile anului de curînd sigurate utilaje şi mobilier mentele, lucrătorii din comerţ „In activitatea noastră de con­ Ioan Vladislav, Băniţa : „Prin face totul . pentru îndeplinirea mult cunoscute ale unui vir­ şcolii generale care a prezen­
încheiat, erau criticate neajun­ modern, în valoare de 1 840 au muncit uneori cu scăpări, structori, în 1972 am avut şi munca patriotică a cetăţenilor sarcinilor actualului cincinal tuos violonist, care a cucerit tat, în premieră la Romos, un
surile „ce s-au mai manifestat mii lei. au ţinut unităţile închise, etc. unele scăderi. Dar, în general, din comuna noastră, anul tre­ înainte de termen, pentru ca nu de mult inimile spectato­ mozaic de obiceiuri şi tradiţii
localităţile Văii Jiului să de­
în activitatea noastră", dar în­ Pentru îndeplinirea acestor Anul acesta, la noi la Petri­ constructorii şi-au făcut dato­ cut am realizat lucrări în va­ rilor prezenţi la Festivalul in­ hunedorene, din care n-au lip­
deosebi angajarea plenară, u- cote înalte ale angajării, oa­ la, este un ah de virf. Cu ria. Am dat peste plan 41 de loare de pesie 1 164 000 lei. vină localităţi lot mai prospe­ ternaţional de folclor de la sit „Colinda soarelui", „Stri­
nanimă, propunerile făcute cu menii muncii din Valea Jiului toţii vom munoi ca inlr-ade- apartamente. Este adevărat că Angajamentul nostru pentru re, tot mai înfloritoare, pe Zakopane (R.P. Polonă) — Ion garea peste sat" şi o suită de
chibzuinţă de cunoscători ai şi-au propus să îmbunătăţească văr să atingem acest virf, în nu toate locuinţele şi obiec­ acest an este mai mare. Dar măsura sarcinilor pe care par­ Bacrău. jocuri de copii.
treburilor obşteşti au dominat calitativ întreaga activitate e- ţoale domeniile de activita­ tivele social-culturale au fost îl vom îndeplini. Aceasta este tidul, secretarul său general, O prezenţă meritorie în
cuvîntul celor urcaţi la tribu­ conomicâ, să sporească necon­ te !“. date în folosinţă la timp. Anul hotărîrea unanimă a celor din tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ni Interesant, mai ales în ce cadrul spectacolului au avut
nă, atmosfera lucrărilor se­ tenit eficienta muncii lor în Vasile Beteringhe, Vulcan : acesta sarcinile au sporit cu Bănită. Şi ne vom respecta le pun în fată. priveşte repertoriul abordai, cele două grupuri vocale —
ni s-a părut şi grupul vocal
siunii. toate sectoarele şi ramurile de „In activitatea de gospodărire 21 la sută. Dar ne aflăm în­ angajamentul luat". In Valea Jiului, sfatul cetă­ român şi german — din re­
activitate. Dar iată rezumate şi înfrumuseţare am acţionat tr-un stadiu de lucru bun : ţenesc, primul din acest an al căminului cultural din pertoriul cărora au făcut par­
In anul hotăritor 1973, pro­ Teofil Blag, Aninoasa : „Ce­
cîteva dintre luările de cuvînt bine. Locul 4 pe ţară este c- am atacat construcţia a 541 de hotăritor —- 1973, a fost rod­ Geoagiu, care a prezentat în­ te cîntecele: „Măi bădiţă,
ducţia globală a municipiului apartamente, toţi constructo­ tăţenii din Aninoasa mi-au în­ tr-o ţinută scenică adecvată,
Petroşani va fi cu 12 milioa­ ale deputaţilor şi invitaţilor locvent în acest sens. Dar nu rii lucrează din plin. Vom ter­ credinţat mandatul de a adu­ nic şi arigajant. Pe măsura ţîntecele: „Ciobănaşul", „Mă­ bădisor", „Eu mă duc, codrul
ne lei mai mare faţă de cea la sesiune. putem trece de la menţiune la ce şi exprima în această se­ bărbăţiei recunoscute a oa­ runţica de la Geoagiu" şi rămîne" şi respectiv „Dacă
a anului trecut, destoinicii Dumitru Grunţă, Petrila : un loc fruntaş? Hotărîrea u- mina blocurile de locuinţe cu siune gînduriie şi angajamen­ menilor ce trăiesc între Băni­ toate apele curg", ..Două stele
„Cu ce am realizat în 1972 nanimă n cetăţenilor Vulcanu­ mult înainte de termen. Aş tă şi Cîmpu lui Neag, a renu- „Geoagiul nostru, Geoagiu sus pp cer" şi „Crizanteme­
mineri ai exploatărilor minie­ este adevărat că ne putem lui este că putem. Cum în propune ca l.G.C. să se ocupe tele lor. Vom munci mai bine, melui şi prestigiului lor! drag". Am dori să remarcăm le".
ră vor extrage cu 550 mii to­ mîndri. Dar să stăm şi să acest an Vulcanul împlineşte cu mai multă responsabilitate ne vom înfrumuseţa comuna, în mod deosebit acest al trei­
ne mai mult cărbune, vor fi chibzuim puţin : nu puteam fa­ 20 de ani de cînd a fost de­ de întreţinerea şi repararea vom dovedi că sîntem gospo­ GH. I. NEGREA lea cîntec pe versuri din fol­ Prof. CONSTANDIN CLEMENTE