Page 74 - Drumul_socialismului_1973_01
P. 74
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 611 © JOI 25 IANUARIE 1973
r 1 ■>
Darea de seamă prezentată ■ w Alţi participanţi la discuţii,
în fata adunării generale a printre care ing. Virgil Iga,
oamenilor muncii de la E.M. fire unanima şeful minei Muncel, Gheorghe
Deva a generat dezbateri am Bele, tehnician cu protecţia
ple, la obiect, a fost comple muncii la mina Muncel, Gheor
tată cu noi elemente din mun ghe Olăraşu, brigadier la a-
ca şi viata harnicilor mineri realizarea sarcinilor de plai ceeaşi mină, loan Bota, ingi
şi preparatori de aici. Toţi cei ner mecanic principal, Liviu
care au luat cuvîntul s-au Mircea, maistru principal, Ni-
exprimat sincer, deschis, în colae Raţiu, miner la mina
deplin spirit critic şi autocri Deva, ing. Vasile Seniuc, me
tic, au analizat cu discernă- înainte de termen canicul şef al întreprinderii,
mînt şi responsabilitate acti au abordat probleme legate
vitatea desfăşurată în anul de îmbunătăţirea asistentei
trecut (nu suficient de rodni medicale şi a alimentării cu
că — datorită şi unor greutăţi Ladislau Ghezan. Deci, n-a Despre unele din aceste rile şi greutăţile să fie înlă apă la Muncel, de instruirea
obiective), au accentuat asu vem motiv de bucurie, deşi probleme — deosebit de im turate, să-şi realizeze integral mai riguroasă a personalului pe
pra lipsurilor şi neajunsurilor, s-a muncit bine. In anul ăsta portante pentru bunul mers al sarcinile de plan la pararpetrii linia normelor de protecţie a
a cauzelor care le-au gene vom munci mai bine. Sînteni producţiei —, despre neajun lor maximali. muncii şi urmărirea respectă
rat, au propus măsuri şi so în măsură să ne realizăm sar surile generate de neprelua- — După cum se ştie — a rii lor, de întreţinerea maşi
luţii pentru îmbunătăţirea cinile de plan sporite fată de rea integrală de către flota- subliniat ing, Ioan Stăncules- nilor şi utilajelor şi respecta
muncii de viitor. Toţi şi-au 1972 şi angajamentul de a da ţie a cantităţilor de minereu cu, şeful minei Deva — de rea strictă a graficului de re
exprimat hotărîrea, angaja suplimentar 10 000 tone de mi extrase şi despre unele greu cîtva timp noi aplicăm meto vizii si reparaţii, de economi
mentul ferm de a-şi perfecţio nereu cuprifer şi 2 000 tone tăţi din această secţie, despre da de exploatare în subetaje, sirea materialelor şi scăderea
na activitatea, de a-şi înfăptui de minereu complex. Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de dar, întrucît «nu este încă bi preţului de cost.
şi depăşi sarcinile de plan a- asta se impun însă unele mă muncă şi de viată ale salaria ne pusă la punct, nu a dat Spiritul de analiză şi auto
nuale, aducîndu-şi contribuţia suri, trebuie rezolvate nişte ţilor minei au discutat ing. roadele scontate. Ne vom exigenţă, c^de hotărîre şi anga
la realizarea cincinalului îna probleme : să avem energie e- Cornelia Lupaşcu, şefa sec preocupa s-o perfecţionăm şi jare manifestat de toţi partici Uzina chimici Oriştic. Printre cei mai vrednici muncitori se numără şi mecanicul
inte de termen. Mulţi dintre lectrică, aer comprimat şi apă, ţiei flotatie, Petru Bocşa, ar ne angajăm ca la sfîrşilul lu panţii la discuţii, entuziasmul Maftei, care lucrează Ia întreţinerea unei turbine „Skoda“.
vorbitori au pedalat insistent atît cît ne trebuie ; să fim a- tificier, Aurel Vian, mecanic nii februarie a.c. să dăm în cu care au lansat chemarea
pe lipsuri şi neajunsuri toc provizionati cu piese de la maşina de extracţie, Vasi- exploatare, la nivelul feliei la întrecere către toate uni
mai pentru ca ele să nu se schimb suficiente şi bune; să le Văsaru, electrician la fio IX, patru abataje cu subetaje. tăţile miniere din judeţul
mai repete, pentru ca munca ni se asigure echipamentul de taţie, Aurel Gros, şef de e- Noi avem la mină Un colec nostru dau garanţia obţinerii,
să le fie mai spornică. protecţie necesar; să ne or chi-pă la atelierul mecanic, tiv bun, experimentat şi har în acest an, de către colecti
— Dacă nu aveam necazul ganizăm mai bine munca; să loan David, supraveghetor la nic, capabil să înfăptuiască vul E.M. Deva a unor rezul
ăla -mare, neprevăzut, în anul respectăm întocmai tehnolo transport, Roman Potrut, şef de sarcinile mari ale acestui an, tate deosebite, pe măsura hăr
giile do lucru şi normele de
trecut, ne făceam planul, aşa protecţie a muncii; să întreţi brigadă. In încheierea cuvîntu- precum şi angajamentele asu niciei şi seriozităţii oamenilor
însă am încheiat cu minus — nem mai bine maşinile cu care lui, fiecare s-a angajat să mun mate în întrecerea cu celelal de aici.
a spus minerul şef de brigadă lucrăm. cească în aşa fel încît 1-ipsu- te unităţi miniere din judeţ- DUMITRU GHEONEA
Membrii cooperatori de la obţină, în 1973, un venit de nul 1972 cînd retribuirea mem liului de conducere să dea colă. Efectivul la bovine va
ctiltura mare, din zootehnie, aproape 350 000 lei, iar din brilor cooperatori — îngriji dovadă şi în continuare de creşte de la 365 capete — în
specialişti, într-un cuvint for sectorul zootehnic 750 000 lei, tori de animale, s-a făcut în a- spirit organizatoric, de iniţia 1972 — la 414; al vacilor şi
ţele dinamizatoare ale coope a constituit pentru membrii cord global. De menţionat es tivă, de receptivitate, să va junincilor de la 220 la 250 ca
rativei agricole din Căstău, cooperatori prezenţi la adu te că pentru obţinerea celor lorifice eficient propunerile pete ; cel al ovinelor de la
1
şi-au dat marţi întîlnire pen narea generală prilejul de a aproape 700 000 lei venituri, obştei. In discuţii vorbitorii 920 la 1 050 capete. E o creş La un „inventar" al activi de lucru în domeniul propa tere la dezbateri de circa 6
tru a analiza activitatea des reflecta asupra găsirii unor cît s-a realizat în anul 1972 au relatat şi unele neajunsuri tere simţitoare, care vorbeşte tăţilor curente şi permanente gandei şi educaţiei tineretului ore în rîndul celor 45 de par
faptic că membrii cooperatori
făşurată în anul care s-a în soluţii şi mai eficiente, pen din zootehnie, s-au investit manifestate în anul recent în desfăşurate de şi în cadrul şi chiar a unor vîrstinici. ticipanţi. Asemenea acţiuni
cheiat, de a se sfătui cum să tru ca activitatea în sectorul numai 200 000 lei. cheiat. Astfel, s-a menţionat de la C.A.P. Căstău sînt una Casei de cultură a oraşului De fapt, după cum remar sint organizate chiar la sediul
nim preocupaţi de dorinţa de
acţioneze în continuare pen Brad, instituţia ar „ieşi" bine, ca şi tovarăşul Ionel Vlad, se casei de cultură, dar şi între
tru ca averea obştească, ve a contribui la înfăptuirea pro ca să folosim un termen con cretar al Comitetului orăşe prinderi şi instituţii, la susţi
niturile cooperatorilor să cu gramului naţional de dezvol sacrat. Intr-adevăr, funcţio- nesc de partid Brad, „cu aju nerea lor pa rtici pînd factori
tare a zootehniei şi creşterea
noască o permanentă prospe nind cu trei cercuri - literar, torul acestui cineclub am pu colaboratori, specialişti şi ca
ritate. Materialele prezentate producţiei animaliere, a sar plastic, filatelie — şi încă trei tea amplifica acţiunile comi dre din diverse domenii de
cinilor stabilite de Congresul
în fata adunării generale al X-lea, de Conferinţa Naţio aplicative, în cadrul universi tetului nostru orăşenesc pen activitate. Lectoratele, expune
pregătit cu grijă de membrii nală a partidului şi de plena tăţii populare — radiotehnică, tru cultură şi educaţie socia rile, simpozioanele ce le or
cortsiliului de conducere — au ra C.C. al P.C.R. din noiem croitorie şi foto-cineclub - ca listă, desfăşurate pentru edu ganizează casa de cultură sau
scos în evidenţă că în toate brie 1972. sa de cultură reuşeşte să re carea tinerei generaţii în spi comitetul de cultură se des
sectoarele de producţie s-au ob Pentru a realiza în întregi unească şi să antreneze la ritul ideologiei comuniste, al făşoară după acelaşi model
ţinut, datorită muncii susţinu me atît cifrele de plan stabi activitate permanentă, de con şi dau bune rezultate, atît de
stanţă, citeva zeci de ama
participare, cît şi de însuşire".
te a membrilor cooperatori, re
să, atît darea de seamă cît pentru coc lite în sectorul zootehnic cit tori - tineri şi vîrstnici —, pa o instituţie cultural-educativă
Reiese din cele relatate că
zultate bune. In principal în
şi angajamentul luat cu oca
sionaţi ai acestor îndeletniciri
şi vorbitorii s-au axat pe ac zia răspunsului la chemarea pe cit de instructive, pe atit îşi conturează şi consolidea
la întrecere lansată de C.A.P.
tivitatea de viitor. Părerea ge creşterii animalelor să se des Prin exemple edificatoare, că o parte din suprafeţele de Simeria, membrii cooperatori de recreative. ză un adevărat profil numai
Continuînd trecerea in re
nerală a celor prezenţi la dez făşoare în condiţii mereu mai date chiar de membrii coope păşuni şi fineţe nu au fost şi-au propus să întreprindă vistă a „mijloacelor de mun prin susţinute căutări şi apoi
bateri a fost aceea că cifre bune. Evident, concentrarea ratori a căror muncă a fost suficient de bine întreţinute şi măsuri deosebite în zootehnie că" ale casei pe tărîmul edu Prin găsirea soluţiilor de mun
le de plan pentru anul în curs atenţiei asupra sectorului zoo retribuită în acord global, s-a gospodărite, lucru pe care pe linia întreţinerii efective caţiei şi culturii vom nota că in rîndul cetăţenilor, solu
sînt mobilizatoare în toate sec tehnic a fost generată de spi ajuns la concluzia că acest ei l-au recomandat consiliului lor de animale, a furajărilor formaţiile artistice — taraf, ţii adecvate, adaptate nivelu
lui celor cărora li se adresea
toarele de producţie ale co ritul gospodăresc ce-i caracte sistem trebuie extins — lu de conducere să-l aibă în vii cu fînuri de calitate şi sucu dansuri, orchestră de muzică
operativei agricole din Căstău rizează pe membrii coopera cru hotârît în adunarea gene tor în atenţie. lente. Pentru a li se asigura uşoară, brigada artistică de eticii şi echităţii socialiste. De ză, orientate după ¿az. E a-
devărat, o asemenea diversi
şi pot fi nu numai îndeplinite tori de la Căstău. Ei au con rală - pentru acest an — în animalelor condiţii optime agitaţie, solişti - care, de a- aceea ar fi de dorit să fim ficare a acţiunilor — o defal
făcute
Recomandările
de
ci chiar depăşite. statat 'de-a iungul anilor că toate sectoarele de activitate. mhmbrii cooperatori consiliu mai cu seamă pe timpul sta- semenea, reuşesc cu destul sprijiniţi aşa cum ni s-a pro care problematică - presupu
Faptul că de la cultura po din creşterea animalelor se Cooperatorii Petru Stancu, lui de conducere sînt pe de bulaţiei, se va construi în succes să facă simţită prezen mis, de la Comitetul judeţean ne muncă, preocupare pentru
rumbului. a griului, a sfeclei obţin venituri mari cu chel Ion Demian, Petru Vlaicu, plin justificate. Efectivele de 1973 un adăpost de animale ţa instituţiei in viaţa oraşului pentru cultură şi educaţie so găsirea mijloacelor optime de
de zahăr, a cartofilor şi de la tuieli mici. Şi acest lucru a Viorel Ocolişan, Ilie Atanasiu animale sînt în continuă meş de cel puţin 200 capete. şi a localităţilor din jur, mai cialistă, că vom ii dotaţi cu luciu pe tărîmul educaţional.
alte culturi se prevede să se fost observat mai ales în a- şi alţii au recomandat consi-. tere la această unitate agri N. PANAITESCU ales la căminele culturale a- aparatura şi materialele ne Dar tot la fel de adevărat
fiiiate, din Musariu, Valea cesare". este şi faptuf eă munca, ac
Brad, Mesteacăn şi Ţărăţel. Aşa stînd lucrurile cu ac tivitatea şi pVeocuparea celgr
Dacă, cel puţin din punctul ţiunile cultural-artistice şi re însărcinaţi cu această respon
de vedere al unui activist cul creative trebuie să notăm că sabilitate nobilă duc la desco
Pentru optimizarea tural, metodistul Dumitru lu- la Casa de cultură Brad se perirea soluţiilor. Ceea ce,
ga, „cercurile noastre şi for
desfăşoară şi reuşite activi
prin activitatea lor, activiştii
maţiile îşi justifică existenţa, tăţi educative. Factorii respon culturali - activişti de par
transportului fiind bine primite de mem sabili ai comitetului de partid, tid — din Brad, caută şi reu
brii lor, de participanţii comitetului orăşenesc de cul şesc să demonstreze. Dar, o
feroviar la acţiunile organizate, de tură şi educaţie socialistă, ai echilibrare optimă între re
spectatori", nu înseamnă însă casei de cultură s-au orien creativ şi educativ va asigura,
In vederea utilizării de că la Casa de cultură Brad tat, pentru asigurarea unei desigur, un succes mai mare
pline a parcului de locomo s-a făcut totul in domeniul reuşite cit mai complete a ac al activităţilor în rîndul cetă
tive şi vagoane, la se cultural-educativ, pentru de ţiunilor politico-educative, spre ţenilor, va răspunde mai mult
diul Regionalei de căi lectarea şi deconectarea cetă organizarea activităţilor de mi- opţiunilor lor pentru plăcut şi
ferate Deva a avut loc ţeanului. Chiar interlocutorul crogrup, pe specificul celor util. Dezideratul existenţei ca
Un fructuos dialog cu nostru, ia o simplă analiză, a cărora sint destinate. Acţiunile sei de cultură în viaţa spiri
principalii beneficiari de „găsit" încă citeva activităţi acestea dau, după cum sub tuală a oraşului va fi mai bi
transporturi din judeţ, în ce pot avea ecou în rîndul linia tovarăşul Ionel Vlad, ne împlinit, cu atit mai mult
vederea „depistării" căilor cetăţenilor, cum ar fi de pil „foarte bune rezultate, au o cu cit acţiunilor li se va asi
prin care se pot elimina dă dezvoltarea, consolidarea, bună rezonanţă in rindurile gura şi cadrul organizatoric
parcursurile goale, neefi în primul rînd a clneclubului, celor adresate. Aş exemplifi corespunzător specificului ma
ciente în vederea încărcării care prin filmele realizate să ca masa rotundă „Localita nifestării oferite cetăţenilor.
la maximum a capacităţilor tea noastră pe coordonatele
de transport. devină un serios instrument socialismului", care a dat naş- N. STANCIU
Pornindu-se de Ia premi
sa îndeplinirii ritmice a pla
nului operativ de transport,
participanţii la dialog au sub
liniat necesitatea urmăririi viia permiselor şi a
realizărilor printr-un sistem
informaţional dotat cu echi
pament de calcul electronic. de deţinere a arme
Noul sistem de lucru — ca
re se va aplica pentru pri Tinăra Cornelia Medrca de la secţia a IlI-a rcboblnaj a F.F.A. „Viscoza“ Lupeni se evidenţiază prin hărnicia si conşti Prin Decretul 367/1971 se pe lingă arma sau armele ce doara; 28 februarie 1973, sub
ma dată în ţară, în mod inciozitatea în muncă, exccutlnd bobinări de cea mai bună calitate. reglementează regimul arme le deţin permisul de armă,
experimental pe teritoriul Re Foto : V. ONOIU lor, muniţiilor şi materiilor buletinul de identitate, un filiala Ghelar; 1—2 martie
gionalei Deva, timp de 6 explozive. timbru fiscal de 3 lei, pe care 1973, subfiliala Petroşani; 6 şi
luni — va permite obţinerea Din verificările întreprinse îi vor aplica pe cererea tip 7 martie 1973, subfiliala Lu
peni.
unor bune rezultate în ve de către organele de miliţie ce o vor ridica de la delega
derea raţionalizării şi opti La C.A.P. Bac;a s-a obţinut o producţie s-a constatat că posesorii de tul A.J.V.P.S., ce se află la Pentru cei care din situaţii
mizării transportului fero permise de armă şi-au însuşit centrul respectiv. cu totul deosebite nu s-au
prezentat la datele şi locul
viar din cadrul judeţului. prevederile decretului şi îşi Programul stabilit va fi ur stabilit, va funcţiona o co
In acest fel se va realiza suplimentară de 1006 kg porumb la hectar Consfrucfii noi duc la îndeplinire obligaţiile mătorul : în zilele de 29 şi 31 misie de viză la sediul In
şi cointeresarea furnizorilor ce le revin. ianuarie 1973, cei ce au dom’- spectoratului din Deva, str.
în expedierea ritmică — în gara Deva Pentru ca toti posesorii de ciliul stabil în raza filialei de M. Enunescu, nr. 130, în peri
conform prevederilor con arme să se încadreze în pre vînătoare Deva ; 1 şi 2 fe oada 9—15 martie 1973.
tractuale — a materiilor şi vederile art. 15 şi 48 din de bruarie 1973, deţinătorii cu Orele de lucru ale comi
materialelor, precum şi cea Acordul globe! şi-a Colectivul şantierului 33 De cret, Inspectoratul judeţean domiciliul pe raza subfilialei siilor în perioada 29 ianuarie
a beneficiarilor pentru mic va al Trustului de construc Hunedoara al Ministerului de Iii a, 6 şi 7 februarie 1973, cei — 7 martie 1973 vor fi de In
şorarea locaţiilor la capaci ţii C.F.R. Arad a terminat şi Interne a luat măsuri ca viza ce domiciliază în raza subfilialei 8 pînă la 20, iar în perioada
tăţile imobilizate în timpul predat beneficiarului, Re rea permiselor şi a autoriza Brad şi a celei de la Baia de 9—15 mai 1973, în orele de
descărcării. De remarcat că gionala C.F. Deva, noua ţiilor de deţinere să se facă Criş; 9 februarie 1973, cei a- program obişnuit ale inspecto
astfel de discuţii între fur hotdfîtor c clădire care va fl sediul în perioada 25 ianuarie — 25 parţinători de subfiliala Sime ratului judeţean.
nizori şi beneficiari, genera unităţii de instalaţii de for martie 1973, pe centre ria; 12 şi 13 februarie 1973, Posesorii de arme de tir
te de necesitatea perfecţio ţă pentru tracţiune electri care corespund subfilialelor ce’ din cadrul subfilialei O- se vor prezenta la comisiile
nării activităţii de transpor că, regulatorului de circu A.J.V.P.S. răştie; 15 februarie 1973, cei în raza cărora domiciliază la
turi, mai sînt cuprinse în In cadrul adunării generale făcuţi de introducerea acordu de îngrăşăminte organice. Po laţie şi mişcare, staţiei co In vederea bunei desfăşu din cadrul subfilialei Călan ; aceleaşi dale şi vor trebui să
planul de activităţi al Regio pentru aprobarea planului do lui global, sistemul respectiv trivit devizelor întocmite, pen mandă, sectorului T.T.R., bi rări a operaţiunii este nece 17 şi 20 februarie 1973, cei prezinte pe lingă arme, per
nalei C.F. Deva. producţie Şi financiar pe anul asigurînd o măsurare exactă tru fiecare hectar au revenit roului de lucru al operato sar ca deţinătorii de arme să din cadrul subfilialei Haţeg; mis şi buletinul de identitate
trecut, cooperatorii din Băcia a eforturilor depuse şi a re cîte 28 de norme convenţio rilor. o dovadă eliberată de către
au apreciat rolul decisiv al zultatelor obţinute în muncă nale, valoarea manoperei pe se prezinte la locul şi ziua 23 şi 26 februarie 1973, cei asociaţia sportivă al cărei
retribuirii muncii în acord de către fiecare cooperator. tona de produs fiind de 246 stabilită şi să aibă asupra lor din cadrul subfilialei Hune membru este.
Ilustrînd acest lucru, preşe
Intelectualii din global — formă eficientă de dinta şi brigadiera ne-au dat lei. Cooperatorilor li s-a ex
stimulare a eforlurilor depu
plicat şi ei au înţeles că mă
se în vederea sporirii produc cîleva exemple. rimea cîştigului fiecăruia de
Vafa în mijlocul ţiei agricole, care s-a intro De pe suprafaţa repartizată pinde nemijlocit de efortul
dus, începind din anul 197I să o lucreze — 0,74 ha — co- depus şi de cantitatea de po
sătenilor — şi au hotârît generalizarea operatoarea Olea Rozalia a rumb pe care o realizează.
lui in toate sectoarele de ac avut planificat să realizeze Important de remarcat es
O brigadă ştiinţifică a 35
căminului cultural clin Va- tivitate. 3 360 kg porumb, Efectuind in te faptul că acordul global
ţa, compusă din profesorii — Efectul acestei măsuri bune condiţii lucrările de în constituie forma de retribuire
Florin Ţuculete, Ileana Ţucu-
letc, Mana Cristea, Paraschi- nu este greu de desprins — treţinere, cooperatoarea a rea care s-a impus ca o pîrghie Tomeşti cuparea cadrelor didactice din tate a ritmurilor au dovedit
va Soica şi medicul Constan ne spuneau preşedintele lizat 5 205 kg porumb. In afa de bază în ansamblul măsuri Ţebea — Maria Trifa, Elena Gurasada
tin Băbcscu, a poposit în sa C.A.P., tovarăşa Hortensia Hă- ra retribuţiei de bază, pentru dubaşii din Burjuc şi Tisa,
tul Ociu, unde a răspuns lor ce se întreprind în scopul Oprişa, Constantin Leac, El- lături de care am ascultat c
întrebărilor numeroşilor să lâlai, şi brigadiera Pereni producţia suplimentară înre In sala căminului cultural vira Lăzărut, Iosif Oprişa, Vio In prezenţa a peste 300 de linzi „de june" şi „feciorlţc
teni, cum ar fi: Pămîntul este Margareta. In anul trecut, gistrată i s-au cuvenit şi acor ridicării producţiei şi produc din Tomeşti, frumos amenaja rel Dragoşa, care au pregătit spectatori, artiştii amatori din
oare corp ceresc ?; Cine ar spre exemplu, producţiile pla dat 922 kg ştiuleti. Depăşiri tă şi ornată cu obiecte de Am reţinut repertoriul grup
putea fi vizitatorii enigmatici tivităţii muncii în toate sec formaţiile artistice, unii din Burjuc şi Gurasada s-au pre rilor vocale din Cîmpuri i
ai Terrei ?; Este posibilă via nificate s-au depăşit la grîu însemnate — însumînd cîte toarele de activitate ale coo artă populară, s-a desfăşurat tre ei fiind chiar interpreţi. zentat în scenă cu obiceiuri
ţa pe altă planetă?; Ce eve cu 200 kg la hectar, la orz cu 1 600—! 920 kg ştiuleţi — fa spectacolul căminelor cultura Căminul cultural din To şi datini, cu cîntece şi şeză Sus şi Cîmpuri-Surduc, şez
nimente deosebite au avut loc 300 kg, iar la porumb' recolta tă de producţiile stabilite au perativei agricole. Ca şi în le din comunele Baia de Criş tori, specifice folclorului de toarea elevelor de la Şcoa
în ultimul timp pe glob ?; anii anteriori, ţinînd seama de meşti a prezentat dansuri generală din Gurasada, pove
Acţiunea bolilor infecţioase suplimentară însumează 1 006 obţinut şi cooperatorii Ion şi Tomeşti in cadrul ştafetei (Şcoala generală Tomeşti) şi pe Valea Mureşului. Dacă a
şi caracterul lor. Explicaţiile kg la aceeaşi unitate de su Mărgăi Dori Vinţan, Szent- experienţa dobîndită, în aten folclorice „Căutătorii de co solişti vocali : Nicolae Mel- emoţionat metafora oraţiilor tile bătrînei Minerva Haida
şi detaliile au fost susţinute prafaţă. De asemenea, din pali Eugen şi alţii. La repar mori". Formaţiile de dansuri de nuntă şi dor de la Burjuc un adevărat rapsod şi, în ac
cu ajutorul unor materiale ţia conducerii cooperativei cluş, Elena Rişculean şl Au laşi timp, culegător de folclc
documentare, planşe, diapozi zootehnie s-au livrat peste tizarea suprafeţelor pe coope stă desfăşurarea unei munci din Baia de Criş — şcolii ge rica Valea, din Steia, Elena şi a dubaşilor din Tătărăşti,
tive şi diafilme. prevederi la fondul de stat ratori s-a avut în vedere ca, nerale şi căminului cultural Drăgan, Tudora Pîrva din Li în aceeaşi măsură grupurile Spre finalul spectacolul
2 000 kg carne şi 2P000 litri în funcţie de condiţiile spe susţinute pentru repartizarea am remarcat acurateţea inte
-k din Ţebea — au executat sui vada, care au interpretat cîn- vocale din Tătărăşti şi Tisa,
De asemenea. Ia Căzăncşti lapte. Ca urmare, veniturile din timp a sarcinilor de pro te de dansuri locale •— ţarine. compuse din femei vîrstnice, prelării grupului vocal d
a avut loc o seară şUiit(>ii- cifice ale unităţii, fiecăruia să tece locale. Grupul vocal al Gothatea şi jocurile de dul
că pe lenta „Mişcarea tic ro cooperatorilor au fosl mai i se atribute loturi în toate ducţie pe formaţii de lucru s Bine s-a prezentat şi taraful Şcolii generale din Tomeşti a au reuşit să transmită, armo
taţie şi de revoluţie a Pă- cu soliştii vocali Paulina Far- interpretat cîntecele „Frumos nios şi plăcut, gingăşia doine ale elevilor din Gurasada. 5
mintului — consecinţe“, sus mari cu 9 la sută fată de cele tarlalele cultivate cu po cooperatori, dîndu-le astfel caş, Felicia Danciu, Valerica lor şi cîntecelor. Insotit de poate desprinde ideen că f
ţinută de prof. losii Oprişa planificate. Avantajele retri rumb. Cunoscînd din vreme posibilitatea să-şi dovedească ciută tulnicu" şi „Mi-a dat măsură ce ştafeta folcloric
şi învăţătorul Gh. Sirctcanu. Goldea şi Cornel Vasiu, care mama ctntecul". strigături, jocul turcii şi că ..Căutătorii de comori" evi
'k buirii muncii în acord global suprafeţele pe care lucrează, hărnicia şi priceperea, să cîş- au interpretat cîntecele: „Ba Programul căminului cultu luşarilor din Brădăţel a de luează do la o etapă la alt
I.a Vaţa de Jos, prof. Sn- de, de dragostea noastră", ral din Tomeşti s-a încheiat monstrat încă o dată caracte
ilin Selagea a prezentat fil sint, deci, cît se poate de e- cooperatorilor li s-a oferit po tige nelimitat, în funcţie de spectacolele cresc atît ca d
mul „Start la moştenire“, du vidente. , sibilitatea să intervină pentru rezultatele obţinute în creş „Sint fată de Hunedoara", cu evoluţia tarafului căminu rul virtuos ce însoţeşte per mensiune, cît şi în valoare
pă rularea căruia la căminul „Spune bade şi te joară", „Se lui cultura] din Obîrşa, care manent desenul coregrafic, rit autentic.
cultural s-a desfăşurat „sea Fără îndoială, cooperatorii a influenta favorabil recolta, terea producţiei vegetale şi vorbeşte la Bulzeşti". a interpretat o suită de ţa mul schimbat în fiecare mo
ra pentru tineret“. V. ARIMESCU
au toate motivele să fie satis îndeosebi prin transportarea animaliere, Merită să evidenţiem preo rine. ment al ţurcli. Aceeaşi varie A. s:reu