Page 75 - Drumul_socialismului_1973_01
P. 75
maBamnasmsstasBam mxwMBWZBga
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 611 © JOI 25 IANUARIE 1973
Nobilul efort anonim Cuvînt, fapte, rexultate Vă răspundem la întreba re
Există eforturi, acte de dă la opt de la Batiz, frint de o- La secţia O.S.M. I a C.S.H., plan. Are mereu in vedere Sub mina lui „au crescut" Abel Marinca — Ilia. Am muncă au vechime neîntre şurată în acel an angajaţilor
ruire profesională sau o boseală şi rebegit de frig. numele maistrului principal. aprovizionarea ritmică a şefii de echipă Ioan Dinu, luat legătura cu conducerea ruptă în aceeaşi unitate şi pe menţinuţi sau reîncadraţi în
mare răspundere civică, pier- . Cînd am ajuns acasă nu mai Tiberiu C. Pascu, este ros cuptoarelor cu materii pri Pavel Berta, ca şi maistrul Direcţiei judeţene de drumuri perioadele in care se reînca muncă, cărora potrivit preve
dute într-un anonimat a- aveam poftă de nimic. Soţia tit cu mult respect şi stimă me şi auxiliare, ca şi june- Ionel Pinca. şi poduri, care ne-a declarat drează, cu excepţia celor că derilor legale li se menţine
proape total dar de care de m-a certat că tocmai în sea deosebită. — E drept — spunea mais că In viitor vi se vor acorda rora după reîncadrare li s-a vechimea neîntreruptă în
pinde viaţa normală a unei ra revelionului mi-am găsit El şi-a cîştigal încrederea trul Pascu — am experien drepturile legale despre care desfăcut contractul do muncă muncă Durata concediului
comunităţi. Oamenii care să- să mă duc la Batiz. Ce pu şi preţuirea prin muncă, prin ţa de muncă pe platforma scrieţi. în temeiul art. 20, lit. f sau de odihnă în aceste situaţii va
vîrşesc astfel de fapte nu team să-i spun ?“. La robi calităţile lui de priceput me O.S.M. I, de aceea prin pris Pavel Petrescu — Deva. Cu g din Codul muncii, sau art. fi corespunzătoare cu vechi
preţuiesc efectele spectacu netele noastre, în noaptea a- seriaş, de bun organizator al ma exigenţei comuniste ur antumul ajutorului pentru in 13, lit. e din Legea nr. 1/1970. mea lor în muncă, însă pro
loase ale lor. Dacă-i în ceea, apa curgea din abunden locului de muncă, de comu măresc cum ne creştem ca capacitate temporară de mun Nu intră în vechimea în mun porţional cu lunile cuprinse
trebi de ce le-au săvir- ţă. Ceea ce ar fi putut să le nist cu ţinută etică ireproşa drele de noi muncitori şi că determinată de boală . sau că perioada cît aceştia nu au în intervalul de la data reîn
şit cu atîla intensitate şi spună soţiilor lor Constantin bilă. îmi place să spun celor mai accident în afară de muncă prestat munca, fiind în pensie cadrării şi sfîrşitul anului ca
dăruire ori chiar cu sacri Jurj şi Leordin Soia, alături — Comunistul Pascu — tineri, de fiecare dată, că se stabileşte în raport cu ve de invaliditate. lendaristic în curs. Pentru cei
ficii, îţi vor spune : ,,Mi-am de care directorul şi-a pier spunea lăcătuşul Dumitru programul partidului de chimea neîntreruptă în mun fon Ignat — Simeria. Din nou angajaţi sau reîncadraţi,
făcut datoria“. Ce înseamnă dut după-amiaza pînă seara Axinte, locţiitor al secreta educaţie socialistă a ma că, pe ba/a salariului tarifar. scrisoarea dv. nu am înţeles a căror vechime în muncă
să-ţi faci datoria în limitele tîrziu, înainte de revelion re- rului comitetului de partid selor este programul în Cuantumul ajutorului pentru ce doriţi, doar că sînteti pen este întreruptă, primul con
unor cerinţe de serviciu e o parînd cu o draglină ceea ce pe secţie — lucrează pe tregului popor, dar mai îna incapacitate temporară provo sionar, astfel că pentru a vă cediu va putea fi programat
chestiune pe care unii o mă platforma O.S.M. I de 19 ani, inte de toate este al fiecă cată de un accident în mun putea da un răspuns clar ur numai după împlinirea unei
se putea repara în prună vechimi neîntrerupte în mun
soară în ore iar alţii în fap de 5 ani fiind maistru prin ruia dintre noi în parte. In că, accident în legătură cu mează ca şi dv. să arătaţi
urgenţă din digul care abă- munca, de o boală profesio că de 11 luni.
te. Cei despre care vrem să cipal. Acum 13 ani a făcut calitate de maistru princi concret ce doriţi. Dacă aveţi
scriem în rîndurile acestea o tea apa in canalul de aduc- o specializare de 8' luni în pal, îmi place să antrenez nală sau de tuberculoză este anumite nelămuriri în legătu U. T. — Haţeg. Răspunsul
măsoară prin utilitatea fap ţiune; ceea ce ar fi putut străinătate. . oamenii la munca politică- de 85 la sută din salariul ta ră cu pensia, vă îndrumăm să dat de conducerea unităţii
telor săvîrşite de ei. Anoni educativă, să acţioneze con rifar, indiferent de natura con vă prezentaţi cu carnetul de este legal.
matul faptelor unor astfel cret, practic. îi invăţ ce şi tractului de muncă şi de ve muncă la Oficiul de asigurări L. Ghiţă '— Deva. Orele e-
de oameni e un act de în cum să facă! chimea neîntreruptă în mun sociale şi pensii Deva, unde fectuate de personalul care
nobilare a conştiinţei. Profilul maistrului este ja că. Ajutoarele pentru incapa vi se vor da toate lămuririle lucrează în tură continuă la
temporară
de
muncă
citate
Sistemul de captare şi tra lonat de proporţionalitatea a din cauza unui accident în a- de care aveţi nevoie. locuri de muncă unde nu a
faptă,
cuvînt,
trei
factori:
tare chimică a apei potabi Confruntări etice fară de muncă sau boală obiş Alexandru Moruşca — Pe fost introdus graficul la patru
le de la Bat iz furnizează rezultate. El are un stil de nuită se acordă pentru prime troşani. Angajaţii care au ve schimburi se plătesc ca ore
apă populaţiei a două mari muncă propriu cu subalter le 3 zile calendaristice de chime neîntrerupta în aceeaşi normale, inclusiv orele lucra
municipii: Hunedoara şi nii, stil a cărui eficacitate a unitate beneficiază de un spor te în zilele de repaus săptă-
fost verificată de-a lungul a- concediu medical în proporţie care se calculează la salariul
Deva. Un provizorat prelun mînal (duminica). In ceea co
nilor de muncă în faţa cup de 50 la sută din cuantumul tarifar. Cotele din salariul ta
git prea mult de constructor priveşte problema cu pomul
spune Anchit Sultana, Sa Este mereu preocupat de ţionarea agregatelor la pa toarelor înfierbîntale, pe cuvenit. Beneficiază din prima rifar se acordă în procente
— T.C.M.M.H. la „veriga“ diversificarea producţiei, de rametrii stabiliţi. zi de cuantumul integral al de iarnă, dacă aveţi ceva ne
captare a acestui sistem a bin Grigoraş, Ioan Radu, De- rioadă în care rezidtatul e- pe tranşe de vechime neîntre lămuriri sau nemulţumiri, a-
zideriu ‘Pali. controlul permanent al acti Este membru al comitetu forturilor depuse este conju ajutorului ce li se cuvine
reclamat zilele acestea in ruptă în aceeaşi unitate sta cestoa urmează să fie discuta
Cu tot efortul acestor oa vităţii ce-o desfăşoară maiş lui de sindicat pe secţie şi gat cu „calitatea oţelului la angajaţii aflaţi în incapacita bilite prin anexa VII la te în grupa sindicală din care
tervenţii urgente care fac te temporară de muncă, ca
meni, greutăţile abia înce trii de schimb şi echipele de vicepreşedinte al Consiliului cotele cerute“. H.C.M. nr. 914/1968. Pensio faceţi parte.
şi obiectul acestor rînduri. urmare a unui accident în
peau. De atunci oamenii, ei topitori în vederea realiză municipal Hunedoara al sin I. VLAD narul de invaliditate de gra
Gerurile aspre de la sfîr- şi alţii din I.G.C.L. Deva, rii şi depăşirii sarcinilor de dicatelor. corespondent voluntar muncă, accident în legătura dul III care se reîncadrează Rudolf Arman — Hunedoa
şitul lunii decembrie au pro funcţionari sau muncitori, au cu munca, a unei boli profe în muncă beneficiază şi de ra. Sporul do periclitate se a-
dus gheţuri mari pe canalul petrecut multe, zile-lumină la sionale, în caz de tuberculoză sporul de vechime neîntrerup cordă numai coşarilor caro
care alimentează din Strei Batiz. Cu schimbul, cînd in Dubla n c a i c a r e sau cei care se află în inca tă în aceeaşi unitate, chiar curăţă coşuri industriale. Co-
staţia de tratare chimică. Po ginerul şef, cînd directorul pacitate temporară de muncă dacă în această perioadă îşi şarii care încasează taxele de
duri de gheaţă de cîte 40— întreprinderii au stat mai Silvia Şuba, soţia lui Au Răspunsul C.E.I.L. dat Sil alcoolice în timpul serviciu datorită bolilor transmisibile întrerupe activitatea din mo coşerit de la populaţie, reali-
60 de centimetri, uneori su mult de două săptămîni a- rel Şuba din Tomeşti, sala viei Şuba îi dezvăluie aces lui, încărcatul şi expediatul sau urgentelor medico-chirur tive neimputabile lui, cu ex zînd normativul de încasări
prapuse, au obturat într-atît gicale stabilite de Ministerul stabilit de conducerea între
colo cu oamenii pînă seara. riat în funcţia de expeditor teia nişte adevăruri dure dar vagoanelor din gara C.F.R. cepţia celor cărora li s-a des prinderii, primesc un spou
secţiunea canalului de aduc- Au stat e tin fel de a spu la secţia de industrializare pe care avea dreptul să le Vaţa s-a făcut defectuos şi Sănătăţii. Hepatitele epidemi făcut în această perioadă con
ţiune încît la gura de priză ne. căci acolo nu puteai sta a lemnului Vaţa a U.E.I.L. cunoască : „Motivul pentru cu întirziere, unitatea fi ce se încadrează printre bo tractul de muncă în temeiul care se plăteşte proporţional
ajungea un debit prea mic cu miinile in buzunar. Tre Hunedoara, s-a interesat pe care soţul dv., Suba Aurel, ind nevoită să plătească în lile transmisibile. Pensionarii art. 20, lit. f ori g din Codul cu timpul efectiv lucrat în
de apă pentru a satisface buia să pui mina pe orice drept cuvînt de ce soţului expeditor la S.I.L. Vaţa, a repetate rînduri locaţii pen de invaliditate care s-au re muncii, ori art. 13, lit. e din fiecare lună. De asemenea,
nevoile celor două municipii. sculă bună de lucru, orice său i s-a aplicat în luna oc fost penalizat pe luna octom tru vagoane. Cele de mai încadrat în muncă în termen Legea nr. 1/1970. Sporul de mai au dreptul la un conce
Digul care. abate o parte funcţie ai fi avut. Gheaţa tombrie a anului trecut o pe brie 1972 cu 30 la sută la sa sus au fost dovedite cu mar de 90 zile de la data în care vechime neîntreruptă în ace diu de odihnă suplimentar de
din apa Streiului pe cana de pe canal se spărgea greu nalizare de 30 la sută la sa lariu este faptul că în 13 tori la faţa locului. De ase nu au mai fost încadraţi în- eaşi unitate se pierde pe luna 3 zile anual.
lul de aducţiune a cedat in şi cu dinamită. Fiecare spăr lariu. Despre soţul său, Sil menea vă comunicăm că tr-un grad de invaliditate be în care angajatul a avut una
mai multe puncte reducîiul tură astupată in dig costa e- via Şuba ştia că e un sala octombrie s-a îmbătat în timpul de lucru în tură al neficiază de vechimea neîntre sau mai multe absente nemo IOAN VASILIE
şi prin aceasta cantitatea de forturi mari. „Costă foarte riat conştiincios, care rămi- timpul serviciului în aşa mă expeditorilor este de 16 on ruptă în muncă şi în aceeaşi tivate. Concediul de odihnă se VASILE AVRAM
apă care se strecura prin scump apa noastră acum“ — ne uneori şi peste program sură că nu a mai putut re nu de 21. In cazurile citul unitate. Pensionarii gradul III acordă în fiecare an calenda de la Direcţia judeţeană
canal spre staţia de captare. spunea directorul. Se referea, la serviciu. Imaginea pe ca zolva sarcinile de care răs pentru probleme de muncă
Depunerile de nisip pe fun desigur, la „costul“ in dă re soţul s-a străduit să o cul se depăşesc cele 16 ore, pen de invaliditate încadraţi în ristic pentru activitatea desfă şi ocrotiri sociale
dul canalului îngroşau şi ele ruire omenească. tive în mintea soţiei era cit punde. Acesta nu este pri tru orele lucrate în plus se
şirul dificultăţilor. se poate de frumoasă dar, mul caz cînd, din cauză că acordă recuperare în alte zi
Apa curge din nou cu pu
Parcurgem drumul pînă la tere la robinetele noastre. din păcate, falsă. tovarăşul a folosit băuturi le“.
Batiz împreună cu directo Faptele oamenilor care au Pentru delapidatori, covoarele
rul I.G.C.L. Deva. inginerul muncit pentru a ne-o asigu
Ion Munteanu. Dialogul de ra erau cit pe aci să intre Retrogradată pentru
ocazie e banal la început. în anonimat. Le-am smuls
Dar cu încetul banalul se de acolo ca pe ceva de preţ. fie şi „fermecate“ -
transformă în interesant. ceva ce defineşte etica nouă incorectitudine
„Cum aţi petrecut revelio a muncii şi răspunderii, con
nul ?“ „Am venit seara pe ştiinţa socialistă a oamenilor. „Am să vă descriu un caz nunţat la leu căci era şi porturile cu cetăţenii, un caz tiu mas constituie o salvare I
care pe mine m-a indignat normal, trebuia să plece. pentru care rezoluţia .,re
foarte mult şi nici nu pu Am discutat cu mama ce trogradată pentru abuz şi mi
Răsplata vigilenţei, team să mă gindesc că ar lor doi copii. Mi-a spus că tocănie“ era foarte potrivi In vara lui 1972, o sesiza cel căruia îi dăduse covoa
mai fi posibil in zilele noas
nu a fost aşa tare supărată
tă. Iată răspunsul I.T.A. :
tre. că nu primise restul de bani „Cercetînd cele semnalate re ce părea nevinovată a so rele. Dealtfel, tot timpul cer ducerea I.C.R.T.I. Deva nici o
măsură în anul 1969, cînd
a simţului înalt 1972, în jurul orei 15,45, mă cit de faptul că i s-a spus în scrisoarea mai sus amin sit la miliţia municipiului De cetărilor lua în Jbrate.. .pe. .- „experimentatul" gestionar A-
decembrie
Duminică.
3
„dă biletele înapoi şi i-aţi
va : „Gestionarul Avram Io
acest „nu recunosc“.
tită. am constatat că ele co
vram Ionică a avut o lipsă de
banii“, de
aflam în autogara din Hune ar fi fost parcă autobuzul respund adevărului; casiera nică, de la depozitul de ţesă La sfîrşitul acestor înde 12 covoare în gestiune. Dim
proprietatea ca
al datoriei doara aproape de casa de sieriţei. o atitudine necorespunzătoa turi, lînă şi bumbac, aparţi- lungi şi minuţioase verificări potrivă, la solicitarea organe
Maria
Dobeşteanu
avut
a
nînd f.C.R.T.I. Deva. a vîndut
şi cercetări, delapidarea pusă
bilete. La un moment dat la
lor de cercetare penală, nu
casă (pe al cărei gemuleţ era Vă scriu pentru că şi eu am re faţă de călătoarea cu doi direct din depozit covoare în seama lui se ridică la pes mita conducere întocmeşte
pus un aviz cu numele ca fost foarte indignată de gestul copii, căreia i-a adresat cu unui alt gestionar". te 127 000 lei, delapidare fă- pentru „bunul" ei gestionar
Zilele trecute Ioan Dolea care a fost scos din compo sieriţei de serviciu — Do- inuman al casieriţei şi aş vinte jignitoare, nu i-a dat Ionică o asemenea caracteri
— cantonier — fiind de ser nenţa trenului şi îndrumat în beştean Mariaj s-a prezen vrea dacă se poate să se mai restul reprezentînd diferenţa zare că mai degrabă acesta
viciu la cantonul nr. 79, si staţia Petroşani pentru re tat o mamă cu doi copii, ca facă puţină educaţie unor dintre contravaloarea biletu ar fi trebuit... decorat şi nu
tuat între staţiile Petroşani- medieri. re a cerut trei bilete pentru astfel de oameni. Căci noi lui de călătorie şi suma da O îndatorire sacră — învinuit de delapidare.
Livezeni de pe linia 113 Si- Datorită vigilenţei de ca Deva. In momentul cînd a ştim că fiecare leu se ciş- tă de călătoare. Dealtfel, în urma acestei
meria-Livezeni, asista la de re a dat dovadă cantonierul solicitat biletele a dat şi su tigă muncind. Dacă dinsa ia De asemenea, casiera Do- apărarea avutului obştesc caracterizări, judecătoria din
filarea trenului accelerat nr. Ioan Dolea în executarea a- ma de 20 lei (costul bilete de la fiecare călător 0,50 lei, beşteonv Maria a mai avut Deva îl condamnă pe gestio
244. A observat că al 7-lea tribuţiunilor de serviciu, da lor era 19.50 lei). Normal, într-o zi poate însuşi aceşti şi in alte rînduri o atitudi narul Avram tonică la... 3 luni
vagon din capătul trenului torită măsurilor prompte casieriţa trebuia să-i resti bani de la sute de călători, ne necivilizată faţă de că închisoare, cu... suspendarea
mergea frînat sanie, din el luate, a contribuit la circu tuie 0,50 lei, dar n-a fă ca realizind un venit pentru lători consemnată şi în con Se face o verificare şi, în- cută prin vînzarea directă din executării pedepsei. Dar orga
ieşind fum. Cantonierul a a- laţia trenurilor în bune con cut-o. spunînd că nu are mă care nu a depus nici un c- dica autoqării. S-a dispus tr-adevăr, se găsesc la ges depozit — contrar legilor! — nele de miliţie aduc între timp
vizat urgent impiegatul de diţii şi la asigurarea secu runţiş. Atunci mama s-a de fort. La aceasta se adaugă autobazei Hunedoara înlocui tionarul respectiv două covoa de covoare, către anumite noi dovezi care demonstrează
mişcare de serviciu din sta rităţii celor ce călătoresc, părtat puţin, a căutat la co şi felul urit de a vorbi şi a rea acestei casiere cu o nouă re. Omul recunoaşte că persoane; livrări către unită că Avram Ionică este un de
ţia Livezeni despre cele con fapt pentru care conducerea pii 0,50 lei şi i-a înmînat ca se comporta cu călătorii ca salariată la casa de bilete a le-a luat de la Avram Io ţile de desfacere cu amănun lapidator înverşunat, hoţia lui
statate. Acesta, verificînd îm Regionalei C.F. Deva l-a sti sieriţei spunînd : „Am eu 50 re indignează pe orcine (A. E. autogării şi trecerea ei intr-o nică, căruia i-a dat banii în tul diferitelor produse, fără săvîrşftă în dauna avuţiei na
a
preună cu şeful de tren şi mulat atil moral cit şi ma de bani, daţi-mi 1 leu rest — muncitoare la C.S.H.). altă funcţie unde nu va mai mînă. Este căutat Ionică. Nu a întocmi documente de li ţionale fiind, cum arătam mai
mecanicul trenului, a con terial, acordîndu-i-se un sa şi sîntem în ordine“. A- întreprinderea de trans avea contact cu publicul că poate fi găsit pînă seara tîr vrare. Sumele încasate din sus, de peste 127 000 lei. Au
statat că vagonul în cauză lariu în plus pe aceeaşi lu tunci casieriţa ţipînd i-a răs porturi auto Deva a cerce lător. urmărindu-se în ace ziu, în stare de ebrietate. De, vînzarea acestor mărfuri erau, fost depistaţi alţi cetăţeni ca
timp.
in
continuare,
laşi
prezenta gropi în bandaj, de nă, drept recompensă. puns : „N-am nici un leu şi tat acest caz. Sa- dovedit a omul sărbătorise afacerea. A se înţelege, însuşite. re cumpăraseră covoare direct
comportarea acestei salaria
fecţiune care produsese fri- CONSTANTIN AOANEI dă-m biletele înapoi şi i-aţi fi adevărat, un caz de a- te". cîta de acest gen ? Nu recu Toi în vara lui 1972, gestio de la depozitul „lui Ionică“,
cu bani gheată puşi în mîna
narea vagonului, fapt pentru corespondent voluntar banii“. Mama cu copiii a re devărată mitocănie in ra ION CIOCLEI noaşte nimic. Nici chiar a- narul Ionică reuşeşte să-l a- acestuia, au fost depistate al
tunci cînd este confruntat cu tragă în „ hora" lui şi pe Ma te etichete modificate, în sen
tei Sebestyen, gestionar la sul de a fi majorate preţurile
magazinul de textile din Ha cu cîte aproximativ 100 lei,
........
ţeg. Fac o înţelegere — prin
Comuna noastră nu are anotimpuri ¡1 <' y V-' " ipiiifl . Iii! ma ei, Ionică îi livrează 150 înşelăciuni ale acestui gestio
afaceri cu stofe, alto şi alte
tre multe altele şi, în ur
nar înrăit în obiceiul de a fu
metri de stofă, a 145 lei me
V
lliliilllli» '
•
ox'-n.-v
lg Ü¡¡I m p i§
”• ..\% < !§llllllll§ ¡lĂ lt trul, pe care Matei Sebes- ra din avutul obştesc. afaceri
cu
Paralel
aceste
ţyen s-o vindă, iar banii să-i
Ä | #1 împartă. Dar pentru ca suma grave, Avram Ionică se află
1963. An în care am făcut tura! cu o sală de spectacole, risit că Sarmizegetusa trebuie IK să fie cît mai frumuşică, cei înlr-o permanentă bună dispo
cunoştinţă cu Sarmizegetusa. club, bibliotecă şi sală de să fie ca un orăşel. Pentru că /ifs H I ă-îsS doi au făcut o mică modifi ziţie, creată de chefurile şi
re. . cr
La sosire ne-am oprit pentru dans, noul magazin universal dorinţa aceasta şj-o manifestă care : în Ioc de 145 lei me aventurile zilnice.
cîteva clipe la ruinele fostei cu autoservire, magazinul de fiecare localnic, îl vom spri r trul, au scris pe etichetă... 240 Pentru toate acestea, legile
cetăti intrată pe merit în is mobilă, unităţile prestatoare jini pe primarul nostru cu lei metrul. Iată, 95 de lei în noastre le vor acorda ceea ce
torie. Singurul lucru intere de servicii şl multe alte edi mintea şi cu braţele, pentru plus, la metru. Cîte asemenea merită. Vom sublinia că, de
sant aici. In rest, comuna ficii. S-a construit de curind ca visurile să capete şi mai „mici" modificări de 100 lei mai mulţi ani, Avram Ionică
repede contur. Şi dacă vizi
nu-ti oferea aproape nimic. o circumscripţie veterinară tatorii ne privesc cu admira la metru nu făcuse Ionică ? fura, că în seama lui şi recu
Doar praf vara şi noroi toam care încă mai are iz de var ţie şi apreciază între ei „c'e In schimb, Sebestyen îi pro noscute de ol în final, au fost
. k
na. Din cauza şoselei cu mul proaspăt şi nu peste mult frumos e aici, la „capitală"!, ■ * cură „prietenului" Ionică 400 puse acuzaţii ca: delapidare,
de baticuri, de care avea ne
fals intelectual, fals în înscri
te denivelări, autobuzele ca- timp zestrea comunei se va ne bucură şi ne dă o şi mai \' voie acesta pentru a-şi aco suri oficiale, uz de fals, com
mare încredere în forţele
noastre. peri ceva „găuri“ în gestiune. plicitate la delapidare. Lui
Bine, bine, veţi zice, dar a- Matei Sobestven i s-au atri
Aş vrea ca şi peste 10 ani buit : delapdare, complicitate
C O N C U R S U L să pot scrie din nou despre cestui gestionar, sau acestor la delapidare.
gestionari, nu li se făceau in
Sarmizegetusa cu oamenii ei
harnici, îndrumaţi de un pri ventare? Ba dai Dar nu in Amîndoi aşteaptă acum în
de reportaje, portrete şi însemnări mar destoinic, inimos, de a- ventare faptice, concrete, ci costume vărgate verdictul le
ceastă localitate cu o istorie gii. Şi-au recunoscut faptele,
organizat de ziarul „Drumul socialismului' intrată în legendă de care Kttmmt» nişte inventare în care diri se căiesc, cer îngăduinţă. Dar
m-am legat sufleteşte de cînd jau, numărau si... dictau tot nu poate fi vorba de milă
** ^ ^
trăiesc şi muncesc aici. ei, gestionarii, Ionică şi Se faţă de cei ce lovesc în avu
bestyen. Ca să nu mai vor ţia poporului!
ELENA POJOGA
re legau comuna de oraşul îmbogăti şi cu o brutărie. „Fără cuvinte (dar cu simbrie)“ bim de „pilele" pe care se Căpitan de miliţie
Haţeg circulau greu. Cam Mulţi dintre cetăţenii Sarmi- profesor suplinitor Desen de : M. CAKANFIL bazau cei doi. Altfel nu se ALEXANDRU SPONCII
la Şcoala generală
atît îţi oferea comuna Sar zegetusci lucrează în comună din Sarmizegetusa explică de ce nu a luat con GH. I. NEGREA
mizegetusa acum 10 ani! la cele două sectoare de pro
ducţie: o carieră de nisip şi
Comparînd imaginile de a-
tunci ale acestei aşezări cu o secţie de prefabricate din
cele de azi, aproape că ti se beton. Alţii muncesc în cadrul sosit la faţa locului şi l-a că un asemenea mod de ser lui şi apoi judecat, F.C. a cii i-au acordat îngrijiri ur gal de cuţit, urmind ca pen
pare de necrezut schimbarea cooperativei agricole de pro „doctorit" în aşa măsură în vire este contrar normelor primit drept pedeapsă 6 luni gente, reuşind după mari tru vătămarea gravă a inte
pe care a cunoscut-o în in ducţie, precum şi în sectorul cît telefonul rîde şi-şi vede existente în comerţ, i-au a- închisoare. eforturi să-i salveze viaţa. grităţii corporale a lui I.L.
tervalul de timp ce s-a scurs. gospodării anexe. (bine sănătos) de... pozne. plicat pe loc o amendă de Au fost întreprinse mă să iie pedepsit conform Le
Numai cine a trăit în comună Din dorinţa firească pentru 3 000 tei. Această „plată" din suri urgente pentru identi gii nr. 59/1968. Sentinţa a
poate să-şi dea seama de mo ca renumele istoric să poată Oare să nu aibă oficiul buzunarul propriu poate ii ficarea şi prinderea huliga iost pusă imediat în apli
dul în care ancestrala Sarmi- fi dus cu mîndri'e şi peste P.T.T.R. din Brad un „doc va stîrpi năravul, care după Huliganul şi-a nului. In scurt timp, acesta care.
zegetusă şi-a schimbat aspec graniţele comunei, localnicii tor" care să lecuiască tele cum se vede este destul de a fost prins. Se numeşte
tul. Construirea unei şcoli noi s-au gîndit şi la cei aproxi Se caută un fonul din Blăjeni ? Am dori costisitor primit pedeapsa Streza Dan Andrei Radu. Cei prezenţi la proces au
de 10 ani, dotată cu labora mativ 100 000 de turişti, cam să aflăm de la cei puşi... să Are 20 de ani şi a fost mun condamnat vehement fapta
toare Şi ateliere moderne, cu cîţi ne vizitează anual comu cunoască situaţia deranja citor la Exploatarea minieră huliganică a lui Streza Dan
săli de clasă spaţioase, căreia na. Pentru ei s-a construit un „doctor“ buni mentelor la telefoanele din Deva, sectorul Muncel. Andrei Radu, au făcut opi
i se alătură vechiul local, a- camping cu căsuţe şi restau raza lor de activitate. Se credea în In seara zilei de 15 ianua nie împotriva lui, a tuturor
cum transformat în internat, şi rant, precum şi un bufet cu Cam de pe la sfîrşitul a- rie a.c., organele de miliţie Au fost făcute cercetări celor care, prin comportarea
clădirea consiliului popular, terasă. ale municipiului Deva au le de rigoare şi apoi a iost lor, încalcă legile de con
fac ca de departe să se crea Toate aceste lucruri s-au nului trecut, teleîonul de la Vindea pe datorie nimănui găsit pe strada Crişan un sesizată instanţa de judeca
Consiliul popular al comunei
dă că Sarmizegetusa e un realizat într-un interval scurt grup de patru tineri, prlnlre tă. Cazul huliganului Streza vieţuire statornicite în viaţa
noastră.
orăşel. Şi poate că va fi 1 de timp, datorită mai ales di Blăjeni se ţine de... pozne. care se afla şi Ionel I.ungu, Dan Andrei Radu a iost ju
Adică, dacă vrei să telefo
Acum e început de an şi namismului primarului comu nezi cuiva, el se încăpăţâ Elisabeta Butuşan, vînză- Deşi avea destule lemne salariat la I.C.P. Timişoara, decat Ia procedura de ur Căpitan de miliţie
nouă localnicilor ni se pare nei. Oricine stă de vorbă cu nează şi reiuză să te ser toare Ia chioşcul alimentar pentru ioc, Filimon Ciurea şantierul Deva. Acesta avea genţă, public, în faţa colec
că aşezarea noastră nu are primarul nostru, Vasile Zgîr- vească. din incinta Termocentralei din Petrila a găsit că este o tăietură profundă în spate tivului de muncă, la cămi OCTAVIAN STOIC
anotimpuri. Mersul vieţii cea, îi remarcă blîndetea, mul Acesta a fost şi motivul Paroşeni, avea prostul obi necesar să-şi mai complete şi mai multe vînătăi pe faţă. nul minerilor din Deva.
noastre nu-1 mai socotim du ţumirea sufletească şi o mare pentru care s-a insistat la cei de a vinde mariă pe da ze stocul existent. S-a depla Transportat de urgenţă la
pă anotimp şi nici după rui doză de mândrie. Mulţumiţi oficiul P.T.T.R. Brad, în ve torie. La un recent inventar, sat în acest scop la partida Spitalul unificat din Deva, In baza Decretului nr.
ne, ci după tot ceea ce con sîntem şi noi 1 Şi mulţumi derea trimiterii unui... doc respectivei îi lipseau din 155 din sectorul Parîng. de s-a constatat că cuţitul cu 153, huliganul a fost con
struim şi realizăm. Intr-un cu rea noastră, pentru lucrurile tor pentru „consultarea" te gestiune 1 760 Iei. Cum cei unde a tăiat 2,6 mc de care iuse^se tăiat pătrunsese damnat la 3 luni închisoare
vînt după nou. In anotimpu noi pe care ni le oferă comu lefonului. Lintorul P. Bota a care efectuau controlul ştiau lemn. Surprins asupra faptu şi în plămînul sting. Medi corecţională pentru port ile
rile comunei noastre putem na, capătă în fiecare zi noi
încadra şi frumosul cămin cul- carate. Primarul ne-a mărtu-