Page 83 - Drumul_socialismului_1973_01
P. 83
3
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 613 @ SÎMBĂTĂ 27 IANUARIE 1973
Cuvintarea tovarăşului Nicolae
organizaţiei municipale de partid Bucureşti
Stimaţi tovarăşi. nilor muncii din patria noas noastre activităţi. Am vizitat O atenţie deosebită trebuie să joace un rol tot mai im tărîre măsurile de legare a în- organisme vii, active, care să Aş menţiona, de asemenea,
tră calde felicitări pentru re în aceste zile un număr de acordată investiţiilor şi, în a- portant în dezvoltarea socie văţămîntului de practică. Să contribuie la realizarea im problemele de aprovizionare
Doresc să vă adresez dum zultatele obţinute în primii 11 întreprinderi din Capitală, cest cadru, punerii Ia timp în tăţii noastre socialiste, pe mă facem aceasta cît mai rapid, portantului program pe care şi, în general, problemele le
neavoastră, participanţilor la doi ani ai cincinalului, să le ale construcţiei de maşini gre producţie a noilor capacităţi. sura rolului deosebit de în astfel ca cel puţin anul viitor îl avem în acest sector de gate de buna deservire a oa
conferinţă, comuniştilor şi tu urez noi şi noi succese. (A- le, ale construcţiei de maşinl- In acest domeniu, Capitala a semnat pe care îl are astăzi să nu ne mai întîlnim cu stă activitate. menilor muncii. Asemenea
turor oamenilor muncii din plauze îndelungate, puternice). unelte şi electrotehnice şi ale obţinut în 1972 rezultate re ştiinţa în dezvoltarea genera rile de lucruri care au existat probleme trebuie să stea mai
Capitala patriei noastre socia industriei uşoare. Am consta lativ bune, deşi au rămas cîf lă a omenirii. Cunoaşteţi foar în trecut şi care, din păcate, Stimaţi tovarăşi, mult în atenţia comitetelor
liste, un salut călduros din Dragi tovarăşi, tat cu multă satisfacţie că în teva capacităţi care nu au fost te bine că partidul nostru a- se mai menţin şi astăzi în u- noastre de partid de sectoare,
partea Comitetului Central al toate aceste întreprinderi — date în producţie. Sper că în cordă cercetării o atenţie deo nele locuri. Tot ceea ce facem, între a comitetului municipal, a
partidului şi a mea personal. In faţa partidului, a între pe care le-am mai vizitat şi acest an s-au luat chiar din sebită. Considerăm că numai S-au obţinut rezultate bune gul program de dezvoltare a consiliilor populare. Să se în
{Aplauze puternice, prelun gului nostru popor stau sar în trecut, cu excepţia unei în prima lună măsurile necesare pe baza celor mai înaintate într-un sir de şcoli generale industriei, a agriculturii, a ba ţeleagă că se impune să ne
gite). cini de mare răspundere pri treprinderi textile — s-au pe pentru a recupera nerealiza- cuceriri ale ştiinţei şi tehnici' — nu mal vorbesc de şcolile zei materiale a societăţii noas preocupăm permanent, zi de
Conferinţa dumneavoastră a vind înfăptuirea hotărîrilor trecut multe schimbări pozi rea din anul trecut şi pentru contemporane putem făuri o profesionale — în ce priveşte tre. este destinat făuririi bu
dezbătut pe larg problemele Congresului al X-lea şi ale tive în ce priveşte organiza a asigura darea la timp în societate avansată. Ştiinţa are năstării şi fericirii întregului zi, de îmbunătăţirea condiţii
activităţii desfăşurate, precum Conferinţei Naţionale. După rea muncii şi a producţiei, ri producţie a tuturor unităţilor participarea elevilor, a uceni nostru popor. Trebuie să ur lor de viaţă ale oamenilor
cilor, la activitatea de pro
şi sarcinile de viitor ale orga cum se ştie, la Conferinţa Na dicarea nivelului tehnic şi ca noi. Dealtfel, aşa cum s-a un rol holărîtor în dezvolta muncii. Să discutăm deschis
nizaţiei de partid din Bucu ţională, organizaţia de partid litativ al întregii activităţi. discutat la plenara din noiem rea societăţii — şi trebuie să ducţie. Multe întreprinderi au mărim permanent felul cum cu cetăţenii toate problemele.
secţii speciale unde se rea
reşti. In darea de seamă şi în a Capitalei şi-a luat angaja Sînt convins că şi în celelalte brie anul trecut, s-au luat un facem ca toţi oamenii de ştiin se realizează în viaţă progra Numai unind eforturile tutu
cursul discuţiilor au fost evi mentul de a realiza planul întreprinderi din Bucureşti, ca ţă să-şi aducă contribuţia la lizează practica în producţie. mul stabilit de congres s ror cetăţenilor vom putea asi
denţiate, pe drept cuvînt, suc cincinal în patru ani şi jumă şir de măsuri pentru ca mi dezvoltarea României socialis In unele locuri, elevii şcolilor Conferinţa Naţională în acest gura rezolvarea în mai bune
cesele măreţe obţinute de oa tate. Organizaţiile judeţene au dealtfel în cele mai multe în nisterele constructoare de ma te. (Aplauze puternice). profesionale din anii II lu domeniu înfăptuirea acestor condiţii a acestor proble
treprinderi din ţară, sînt ase
menii muncii din Capitală. S-a răspuns acestei chemări, toate şini, precum şi alte ministere Este clar că pentru a înfăp crează efectiv în producţie, măsuri trebuie să constituie me, inclusiv îmbunătăţirea
menea
importante
succese.
analizat activitatea de pînă judeţele luîndu-şi angajamen Toate acestea demonstrează să asigure în mai bune con tui ceea ce ne propunem în în schimburi corespunzătoare. preocuparea zilnică, permanen condiţiilor de viaţă ale oame
acum, în mod critic şi auto tul să realizeze cincinalul în diţii utilajele, maşinile şi următorii ani, dezvoltarea în In cîteva unităţi industriale tă, a partidului, a sindicate nilor muncii din Capitală.
critic, este drept mai puţin mai puţin de 5 ani. Au trecut că avem în întreprinderi or aparatura necesară pentru pu perspectivă a României, tre — chiar în unele din între lor, a U.T.C.-ului, a consili Este necesar să acţionăm cu
autocritic. Chiar critica a fost, de atunci aproape 7 luni. Re ganizaţii de partid puternice, nerea la timp în producţie a buie să acordăm o mai mare prinderile vizitate ieri — am ilor populare. mai multă fermitate pentru a-
în unele cazuri, destul de dul zultatele obţinute pe anul colective de oameni ai muncii noilor unităţi. atenţie pregătirii cadrelor — întîlnit şi elevi ai şcolilor pro In multe locuri s-a ridicat, plicarea principiilor eticii şi
ce. S-a discutat pe larg cu 1972 an confirmat pe deplin decise să dea viaţă hotărîrilor Este necesar să urmărim zi a muncitorilor calificaţi, a fesionale şi de cultură gene de exemplu, problema creşe- echităţii socialiste. Să trecem
privire la măsurile ce trebuie justeţea acestor angajamente. partidului şi statului, să facă de zi cum se realizează inves tehnicienilor şi inginerilor. A- rală care sînt patronate de u- lor şi căminelor. Am stabilit la organizarea activităţii şi
luate în vederea înfăptuirii Toate întreprinderile, toate or totul pentru a-şi îndeplini în tiţiile şi în special cum se a- veni, într-adevăr, succese în zinele respective Trebuie să la Conferinţa Naţională un vieţii sociale pe baza norme
bune condiţii îndatoririle ce
sarcinilor de mare răspundere ganizaţiile de partid au avut le au. sigură utilajele, maşinile, a- acest domeniu. Comitetul or spun că mi-a făcut o mare program de asemenea con lor cuprinse în proiectul de
ce revin organizaţiilor de posibilitatea de a preciza, pe paratura necesară pentru pu ganizaţiei de partid din Bucu plăcere să văd că aceşti e- strucţii de aproape trei ori cod al eticii şl echităţii socia
partid din Capitală. S-au făcut baza unor studii reale şi amă Desigur, făcînd aceste con nerea la timp în producţie a reşti a luat un şir de măsuri levi se simt bine. Dealtfel, mai mare decît totalul exis liste. Trebuie să înţelegem
o 6erie de propuneri şi suges nunţite, posibilităţile de care statări, nu putem trece cu noilor capacităţi. In această şi a elaborat un program în nici nu se pot simţi altfel de tent în 1970. Din păcate pla că nu am făcut acest proiect
tii valoroase. Sper că miniş dispun pentru realizarea cin vederea peste o serie de ne privinţă doresc să arăt că 27 vederea pregătirii cadrelor de oarece sînt, se poate spune, nul privind construcţiile de privind etica şi echitatea so
trii care participă la lucrările cinalului într-un timp mai ajunsuri şl lipsuri. Aşa cum de comitete judeţene de par care are nevoie pînă in 1975. alături de părinţii lor, de fra crese şi de cămine nu s-a cialistă ca el să constituie nu
conferinţei vor ţine seama scurt. După cît am reţinut din am mai menţionat, se impune tid s-au angajat, în cadrul Este necesar să acordăm. în ţii lor, de popor. Acolo este realizat în cursul anului 1972 mai un prilej de conferinţe,
de aceste propuneri, de suges darea de seamă şi din cuvîn- să se ia măsuri şi mai hotărî conferinţelor, să dea în func continuare, toată atenţia în
tiile făcute şi vor acţiona pen tul tovarăşilor care au vorbit te pentru lichidarea neajunsu ţiune 110 capacităţi de pro locul învăţămîntului nostru, nici în Capitală. Rog să fie de lucrări pe baza cărora cei
lîngă şi în producţie. Consi
tru soluţionarea lor. Fără în aici, din toată atmosfera con rilor, pentru îmbunătăţirea ge ducţie cu 1—6 luni înainte de făptuirii acestor măsuri, să luate toate măsurile pentru ca ce scriu îşi îmbunătăţesc con
doială că şi comitetul de par ferinţei şi din proiectul de nerală a activităţii, pentru va termen. Consider că această realizăm cu mai multă fermi der că toate aceste realizări în acest an să recuperăm ră- diţiile de viaţă. Aceste nor
tid nou ales va ţine seama în lorificarea în cele mai bune hotărîre este deosebit de im tate hotărîrile Comitetului trebuie generalizate spre a a- mînerea în urmă şi să reali me trebuie să constituie crite
activitatea sa viitoare de ne hotărîre organizaţia de partid condiţii a rezervelor exis portantă, deoarece creează Central cu privire la ridicarea sigura cu adevărat o transfor zăm în întregime sarcinile de rii de bază ale vieţii şi activi
a Capitalei este hotărîtă să
ajunsurile ce s-au manifestat tente, pentru folosirea optimă condiţii de a realiza cincinalul nivelului de cunoştinţe al tu mare generală a întregului tn- plan în această privinţă. Dacă tăţii, ale organizării relaţiilor
şi va acţiona pentru îmbună confirme angajamentul luat la a capacităţilor de producţie, a într-un timp mai scurt. Sînt turor cadrelor noastre, la pro văţămînt, ridicarea nivelului va fi posibil, va trebui să ne în toate sectoarele.
tăţirea muncii, pentru creşte Conferinţa Naţională de a rea maşinilor şi utilajelor. Aşa convins că şi organizaţia de gramul de reciclare — cum a conţinutului său. propunem chiar să construim Trebuie să intensificăm ac
rea rolului organizaţiei de liza cincinalul în 4 ani şi ju cum am arătat şi la Conferin partid a Capitalei, întreprinde fost numit — începînd cu Doresc să atrag încă o da ceva în plus, în 1975, peste tivitatea politico-ideologică, de
partid a Capitalei în toate mătate Apreciez această ho ţa Naţională, actualul cincinal rile municipiului vor acţiona muncitorii şi pînă la inginerul tă atenţia că tot ceea ce avem ceea ce am prevăzut în plan. educare a tuturor oamenilor
sectoarele de activitate. tărîre pătrunsă de înalt spirit trebuie să fie cincinalul per pentru a se înscrie şi ele în şef din întreprindere', la di de realizat depinde de cadre, Trebuie să realizăm însă, în muncii. Formarea omului nou,
Putem deci aprecia că con de răspundere comunist faţă fecţionării generale a activită rîndul acelora care vor da rector şi, mergînd mai depar de oameni. Toată atenţia par primul rînd, ceea ce avem înarmat cu o înaltă conştiin
ferinţa s-a desfăşurat în bune de interesele generale ale pa înainte de termen în funcţiu te, pînă la minister. Toţi, in tidului, a ministerelor, a învă- prevăzut. ţă socialistă constituie o parte
condiţii. Sînt convins că lu triei noastre, faţă de bună ţii economice, al ridicării ni ne o serie de capacităţi de clusiv cei din învăţămînt şi ţămîntului, a tuturor condu Este, de asemenea, necesar
crările ei vor exercita o pu starea şi fericirea întregului velului tehnic şi a calităţii producţie. Dealtfel, ştiu că din cercetare, trebuie să în cătorilor de întreprinderi tre să acordăm o mai mare aten inseparabilă a făuririi societă
ternică influenţă asupra acti nostru popor. (Aplauze puter producţiei. Cred că nu este această problemă constituie o ţeleagă că sarcinile mari pe buie să fie îndreptată spre oa ţie problemei locuinţelor. Con ţii socialiste multilateral dez
nice).
vităţii viitoare, vor face ca necesar să mă mai opresc as preocupare a comitetului mu care le avem de îndeplinit, meni, spre ridicarea nivelului struim mult, dar şi cerinţele voltate. In această privinţă a-
atît comuniştii din Capitală, Am ascultat cuvîntul unor tăzi asupra acestor probleme. nicipal, că însuşi angajamentul lor de cunoştinţe 1 Făcînd a- sînt mari. In următorii ani, vem unele rezultate bune, dar
activul cît şi comitetul muni conducători de întreprinderi Fiecare din cei prezenţi aici, privind realizarea cincinalulir ritmul rapid de dezvoltare a ceasta. vom asigura ca, re mai cu seamă după 1975, va mai există încă multe neajun
cipal să-şi desfăşoare munca — atît aici, cît şi în cursul fiecare activist de partid şi înainte de termen se bazează ştiinţei şi culturii, înnoirea în almente tot ceea ce ne pro trebui probabil să construim suri. Un rol important în a-
în mai bune condiţii, să vizitelor pe care le-am făcut de stat, fiecare comunist şi într-o bună măsură şi pe cîţiva ani a tehnicii, noile des punem să realizăm în viitor ceastă privinţă are, desigur,
coperiri, cer tuturor cadrelor
poată uni şi mai puternic e- în aceste zile. Aşa cum a re om al muncii trebuie să înţe scurtarea termenului de pune şi mai mult, Intr-un ritm şi activitatea cultural-artistică.
forturile tuturor oamenilor ieşit şi din cele spuse de leagă că ridicarea nivelului re în funcţiune a noilor ca de partid şi de stat, fiecărui să fie înfăptuit în bune con maj intens spre a satisface Trebuie să constatăm că, du
muncii din Bucureşti pentru directorul Centralei de con- tehnic şi a calităţii produc pacităţi de producţie. inginer şi muncitor să fie la diţii. Avem oameni minu într-un grad mai mare cerin pă plenara Comitetului Cen
înfăptuirea hotărîrilor Congre fecţii-Bucureşti, care a arătat ţiei este o problemă hofărî- După cum vedeţi, pentru a curent şi să-şi însuşească tot naţi şi sînt convins că vom ţele de locuinţe ale oameni tral din 1971, s-au luat un şir
sului al X-lea, ale Conferinţei că va realiza cincinalul In pa toare a dezvoltării industriei înfăptui în bune condiţii ce este mai modern în dome obţine succese remarcabile. lor muncii. Se impune, tot de măsuri. Totodată, nu pot
Naţionale, a propriilor hotă- tru ani, sînt colective de uni româneşti, a progresului ge sarcinile pe care le avem în niul său de activitate. Fără (Aplauze puternice). odată. să luăm măsuri pentru să nu menţionez că ele nu
rîri ale conferinţei. tăţi economice care şi-au luat neral al ţării, a participării 1973 şi în anii următori, sînt aceasta nu vom putea realiza O altă problemă la care aş buna repartiţie a locuinţelor. sînt pe măsura necesităţilor
angajamentul de a îndeplini active a României la diviziu necesare noi şi noi măsuri sarcinile importante pe care dori să mă refer este aceea a Trebuie să recunoaştem că nu din România. In Capitală îşi
Dragi tovarăşi, cincinalul chiar într-un ter nea internaţională a muncii. pentru perfecţionarea activită le avem — nu numai din comerţului exterior, a coope întotdeauna repartizarea lo desfăşoară activitatea princi
men mai scurt decît 4 ani şi De aceea, este necesar ca or ţii în toate domeniile. Sînt punct de vedere al creşteri' rării în producţie cu alte cuinţelor este cea mai bună. palele forţe culturale şi artis
Darea de seamă s-a referit jumătate. Iată de ce apreciez ganizaţiile de partid, sindica convins că toate aceste pro volumului producţiei, ci mai ţări. Desigur, în acest dome Uneori beneficiază de locuin tice. Aici funcţionează uniuni
la o perioadă de 4 ani, din că, realmente, angajamentul tele, U.T.C.-ul, consiliile oa bleme — care într-o măsură ales din punct de vedere al niu organizaţia de partid ţe, inclusiv în Capitală, nu le de creatori, Comitetul de
care doi ani aparţin cincina vostru, hotărîrea pe care o menilor muncii, comitetele sau alta au fost discutate si calităţii, al nivelului tehnic al Bucureşti, întreprinderile sale cei care au rolul principal în radio şi televiziune şi alte
lului care a trecut. După cum veţi adopta astăzi, corespun oamenilor muncii să depună o în conferinţă — vor continua produselor noastre. Nu avem şi-au realizat pe ansamblu producţie — şi cînd vorbesc unităţi importante, care au
se ştie, cincinalul 1966—1970 de pe deplin posibilităţilor e- activitate susţinută în vede să stea în atenţia organizaţii nevoie de orice producţie, ci planul pe 1972. Acesta este un de producţie cuprind aici şi sarcini deosebit de mari în
s-a realizat cu succes, organi xistente în industria Capitalei, rea îmbunătăţirii radicale a lor de partid, a tuturor colec de o producţie care să con lucru bun. Sarcinile pe anul ştiinţa şi învăţămîntul — ci activitatea educativă, în for
zaţia din Bucureşti avind un ale comuniştilor, ale oameni activităţii. tivelor de oameni ai muncii cureze cu succes cu produse 1973, pe anul următor sînt unii care ştiu să fie mai in marea omului nou. Ţinînd
aport de mare însemnătate la lor muncii! Doresc să adre De asemenea, trebuie să a- din Bucureşti. Am încredinţa le similare pe plan mondial 1 deosebit de mari. Trebuie să sistenţi sau care, cum se spu seama de aceasta, se impune
aceasta. De asemenea, în în sez comuniştilor, oameni cordăm mai multă atenţie rea că în ce priveşte ridica Iată de ce pregătirea cadrelor înţelegem că exportul, coope ne, mai au pe ici pe colo
treaga ţară am realizat cu lor muncii din Capitala Româ creşterii productivităţii muncii, rea calităţii producţiei, redu — atît formarea cadrelor noi, rarea în producţie cu alte „prieteni". (Aplauze). Aş ruga c organizaţia de partid, co
a
succes sarcinile de plan pe niei socialiste succese cît mai pe calea mecanizării şi automa cerea cheltuielilor şi, în gene cît şi perfecţionarea celor e- state — atît cu ţări socialis pe tovarăşii care au în pre mitetul municipal să acorde
primii doi ani ai cincinalului mari în realizarea cincinalu tizării producţiei. In întreprin ral, creşterea eficienţei pro xistente — constituie un fac te, cît şl cu ţări nesocialiste ocuparea lor problema lo mai multă atenţie muncii de
1971—1975. In 1972, producţia lui, a tuturor angajamentelor derile vizitate în aceste două ducţiei, organizaţia de partid cuinţelor să nu înţeleagă a- partid, îndrumării comunişti
industrială a fost cu 11,7 la şi sarcinilor pe care şi le-au zile am constatat că unele sec a Capitalei se va număra tor hotărîtor al înfăptuirii în — constituie un factor de ceste aplauze în sensul că lor din aceste unităţi, spre a
sută mai mare decît în 1971, asumat. (Aplauze puternice, ţii au trecut la introducerea printre organizaţiile fruntaşe. tregului plan cincinal, pentru prim-ordin al progresului gene conferinţa este de acord să face ca în întreaga lor acti
obţinîndu-se peste plan o pro prelungite). cu mai multă fermitate a me Personal aş dori chiar să ocu dezvoltarea în perspectivă a ral al tării noastre. Toate or promovăm asemenea sistem vitate să se reflecte mai preg
ducţie de peste 5 miliarde lei. In cursul acestei luni au a- paţi primul loc, dacă se poate! României. Cred că organiza ganizaţiile de partid, comite de prietenie. (Animaţie). Eu nant concepţia noastră despre
In primii doi ani producţia vut loc toate conferinţele ju canizării şl automatizării pro (Aplauze prelungite). ţia de partid a Capitalei va tele sindicale, U.T.C.-ul, co am înţeles că participanţii la lume şi viaţă, materialismul
industrială este cu 24,7 la sută deţene. Putem face, deci, bi ducţiei, la mal buna organiza lua toate măsurile pentru a-şi mitetele şi consiliile oameni dialectic şi istoric, marxism-
mai mare decît în 1970. A lanţul hotărîrilor adoptate. In re a activităţii. Tovarăşii din Dragi tovarăşi, îndeplini în bune condiţii lor muncii, comuniştii, toţi conferinţă aprobă, prin aplau leninismul. Să asigurăm ca în
crescut, de asemenea, produc toate organizaţiile de partid aceste unităţi au arătat că sarcinile ce-i revin în această oamenii muncii trebuie să în zele lor. critica făcută, îndrep întreaga activitate a organi
ţia agricolă, fiind în 1972 cu s-a manifestat hotărîrea de a drept urmare a măsurilor lua înfăptuirea cu succes a tu privinţă. ţeleagă că planul de produc tată împotriva acestei menta zaţiilor de partid şi a institu
9 la sută mai mare decît în te au obţinut o creştere cu Mi-a produs bucurie faptul lităţi, că ei se pronunţă pen
se face totul pentru realiza turor sarcinilor cere partici ţie cuprinde şi cooperarea şi ţiilor educative să se reflecte
1971. Venitul naţional a cres rea cincinalului în mai puţin 40—50 la sută — sau chiar parea tot mai activă a cerce că o serie de catedre din in exportul, că, pînă la urmă, tru măsuri hotărîte spre a-i
cut, în primii doi ani ai cin de 5 ani. Astfel, 19 judeţe au mai mult — a productivităţii tării ştiinţifice la întreaga ac stitutul politehnic au trecut înseşi veniturile fiecărui mun pune capăt. Trebuie să tre hotărîrile plenarei Comitetului
Central, ale Conferinţei Na
cinalului, cu 24 la sută. Pe a- hotărît să realizeze cincinalul muncii. Dar, din păcate, chiar tivitate de producţie. Avem şi să-şi desfăşoare activitatea în citor, ale fiecărui salariat, in cem la repartiţia locuinţelor ţionale a partidului 1 Avem
ceastă bază au sporit venitu în 4 ani şi 6 luni, la aceasta în aceeaşi hală, la unele în această privinţă rezultate unităţi de producţie, că parti clusiv ale directorilor de în pe unităţi de producţie, — în
rile din salarii cu 15 la sută. adăugîndu-se, după hotărîrea locuri de producţie cu activi bune în toată ţara, inclusiv în cipă periodic la activitatea u- treprindere, depind de felul întreprinderi, institute, în ce toate condiţiile ca, paralel
S-a asigurat creşterea volumu pe care o veţi lua, şi organi tăţi similare, lucrările de me Bucureşti. Am vizitat în aces nor unităţi. Dar aşa cum a cum vom asigura cooperarea lelalte unităţi unde-şi desfă cu activitatea în producţie,
lui de produse necesare apro canizare şi automatizare, de arătat aioi rectorul politehni şoară activitatea oamenii mun să obţinem o îmbunătăţire ra
vizionării populaţiei, vînzări- zaţia de partid a Capitalei. bună organizare a muncii, te zile trei institute de cerce cii, numai cîteva catedre, din largă în producţie cu alte cii —, şi să acordăm prioritate dicală a muncii politico-edu-
le de mărfuri prin comerţul so Un număr de 5 judeţe s-au continuă să rămînă în urmă. tări şi, de fapt, încă trei care totalul de 50, au făcut acest state, cum vom asigura rea celor care au greutăţi mai cative. Dealtfel, este clar că
cialist fiind cu aproape 16 la angajat să realizeze cincinalul In general există în mai toa funcţionează în cadrul centra lucru. Sper că vom încheia lizarea exportului. Trebuie să mari. înţeleg că fiecare doreş există o strînsă unitate dia
sută mai mari decît în 1970. în 4 ani şi 7—8 luni, iar 15 te întreprinderile rezultate lelor. Trebuie să spun că mi-a anul de învăţămînt 1973 şi lichidăm cu hotărîre mentali te să aibă o locuinţă mai lectică între aceste două do
judeţe — în 4 ani şi 9—11 bune pe linia creşterii pro făcut o deosebită plăcere să tatea ce se mai întîlneşte din
După cum se ştie, în aceşti luni. Deci toate judeţele au constat că există o mai inten vom începe anul de învăţă- bună, dar trebuie să discu menii. In măsura în care vom
doi ani au fost luate noi mă considerat că au posibilităţi — ductivităţii, dar ele nu sînt să preocupare pentru realiza mînt 1973—1974 cu o situaţie păcate în unele locuri că pro tăm deschis lucrurile în co obţine rezultate bune în creş
blemele exportului aparţin u-
suri pentru ridicarea bunăstă în măsură mai mare sau mai nici pe departe generalizate rea de noi materiale, de ma complet schimbată, în sensul nor organisme speciale, că ele lectivul de oameni ai muncii terea conştiinţei socialiste, în
rii materiale Şi spirituale a mică — de a realiza cincina în întreaga fabrică sau uzină. şini şi utilaje de tehnicitate ca toate catedrele, toate facul sînt probleme de mică impor şi să satisfacem cu priorita ridicarea nivelului de cultură,
poporului. Incepînd din anul lul într-un termen mai scurt. Nu mai vorbesc de faptul că mai înaltă şi de mai mare tăţile, nu numai din politehni te cerinţele acelora care au în înţelegerea tot mai clară
1971, s-au mărit alocaţiile nu se acţionează destul de randament, necesare economiei că, ci şi din celelalte institu tanţă, că totul este să produci. situaţii mai grele. Este de în de către masele largi de oa
pentru copii, s-au introdus a- Consider foarte bun felul în hotărît pentru ca experienţa noastre naţionale, participării te, să facă pasul hotărîtor, să Dar pentru ce producem ? Tre ţeles că în primul rînd tre meni ai muncii a fenomenelor
locaţii pentru copiii coopera care au procedat organizaţiile bună dintr-o unitate să fie României la diviziunea inter învingă rutina care le mai ţi buie să fie clar pentru toată buie să dăm curs cererilor a- vieţii sociale, în aceeaşi mă
torilor, luîndu-se şi alte mă de partid — acela de a-şi lua generalizata pe întreaga Ca naţională a muncii. Atît la ne pe loc şi să se apropie de lumea că importul de materii celora care au mai mulţi copii. sură va creşte şi participarea
suri pentru îmbunătăţirea con angajamente pe baza unor stu pitală, pe întreaga ţară. ICECHIM, cît şi la institutele prime, de materiale nu-1 vom Eu rog ca în acest spirit să lor activă la întreaga viaţă
diţiilor de viaţă ale popu dii concrete, ţinînd seama de Iată de ce, vorbind de creş construcţiilor de maşini şi producţie. Am vorbit cu pro putea realiza fără să expor stabilim măsurile de reparti economico-sooială, se va asi
laţiei. In toamna anului tre realităţi, de posibilităţile pe terea productivităţii muncii — metalurgie, la institutele de fesorii, cu studenţii din aces tăm, că în general, pentru va gura înfăptuirea în condiţii
cut au fost majorate salariile care le consideră astăzi reali care trebuie să fie rezultatul la Centrala industrială de ma- te unităţi. îmi pare rău că co lorificarea superioară a forţei zare în viitor a locuinţelor. tot mal bune a întregului pro
mici, urmînd ca în 1973, şi în zabile. In felul acesta avem nu al unui efort fizic, ci al şini-grele, de la Centrala de mitetul municipal nu a adus noastre ştiinţifice şi de mun Dealtfel, se lucrează la Legea
nr. 10, pe care vrem s-o îm
gram de dezvoltare a Româ
anii următori, să se asigure garanţia că angajamentele unei perfecţionări a activităţii maşini-unelte şi din sectorul aici pe unii din aceşti profe că este necesar să dezvoltăm bunătăţim Este adevărat, se niei. Sînt convins că şi în a-
sporirea salariilor tuturor ca sînt pe deplin posibile de în de organizare a producţiei şi electronic am constatat o pre sori şi studenţi, pentru a spu cooperarea, să realizăm un lucrează cam de mult, dar ceastă privinţă organizaţia de
tegoriilor de oameni ai muncii deplinit. De aceea, d aţi-mi muncii, de dotare tehnică şi ocupare susţinută de a răs ne cum se simt în noile con export tot mai larg. In viitor sper că va fi gata în curînd. partid Bucureşti, Capitala în
în conformitate cu hotărîrile voie să adresez comitetelor automatizare — este necesar diţii. Intr-adevăr, tinerii simt această sarcină se va pune cu O vom trimite şi comitetelor general, se va situa în pri
Congresului al X-lea. In urma judeţene, activului de partid, să spunem că organizaţiile de punde mai bine cerinţelor acum că nu mai învaţă lucruri şi maj mare acuitate, pe o sca judeţene şi unor întreprinderi mele rînduri. (Aplauze puter
hotărîrilor adoptate de Con comuniştilor, tuturor oameni partid, inclusiv comitetul mu concrete ale dezvoltării eco pe care mîine nu le vor pu ră şi mai largă. Eu pun aceas nice).
ferinţa Naţională — care a lor muncii din întreaga ţară nicipal de partid, ministerele nomiei noastre. Sînt rezultate tea folosi. Ei lucrează pe ma tă problemă în faţa organiza ca să-şi spună părerea asupra
prevăzut să se asigure în ur mulţumiri şi urările cele mai au datoria să acorde o aten bune Mi-am întărit convin şinile cele mai noi cu care ţiei de partid din Bucureşti. acestor modificări, astfel îneît
mătorii ani o creştere mai fierbinţi de a înfăptui cu de ţie mai mare acestei probleme gerea că există posibilităţi de este dotată industria noastră, M-am referit la ea şi la Iaşi, perfecţionările pe care le vom Dragi tovarăşi.
mare a producţiei industriale plin succes cincinalul şi an de importanţă deosebită pen a obţine realizări şi mai mari. sînt la curent cu tot ceea ce dar insist aici deoarece în sa aduce să ţină seama de criti-
decît s-a stabilit iniţial în gajamentele asumate. (Aplau tru dezvoltarea societăţii Dacă toate institutele îşi vor este mai modern, sînt în sta lă se găsesc cadrele de bază cile, de observaţiile ce s-au După cum vedeţi. în faţa
plan — vom putea asigura şi ze puternice). noastre. organiza mai bine activitatea, re să lucreze nemijlocit în nu numai din întreprinderile făcut pe drept cuvînt în ulti organizaţiei de partid din Ca
o creştere mai mare a salarii Un număr de 36 de judeţe Merită să menţionez aici, dacă vor şti să unească efor producţie. Mulţi studenţi — din Bucureşti dar şi din mi mii ani de mulţi cetăţeni. pitală, a întregului partid stau
oamenilor
de
turile
tuturor
lor. s-au angajat să depăşească ca un fapt pozitiv, că faţă de ştiinţă, atunci contribuţia lor serii întregi — lucrează efec nistere, din organele centrale, Este, de asemenea, necesar sarcini deosebit de mari. în
După cum vedeţi, avem suc prevederile maximale ale pla sarcinile prevăzute în plan la reahzarea cincinalului îna tiv în secţii de producţie, dau care trebuie să acţioneze cu ca organele locale ale puterii făptuirea lor cu succes cere
cese importante în toate sec nului pe acest an cu 4 mi un număr de 24 de judeţe inte de termen, la ridicarea producţie fizică de bună ca toată fermitatea în vederea de stat, consiliile populare, să îmbunătăţirea continuă a ac
toarele de activitate. Aş dori liarde 400 de milioane lei. La s-au angajat să obţină o creş calităţii şi a nivelului tehnic litate. Eu cred că merită să realizării sarcinilor de export. acorde mai multă atenţie bu tivităţii organizaţiilor de par
să menţionez în mod deosebit aceasta se va adăuga şi an tere cu 1 000—2 000 lei a pro al producţiei poate fi deose ne gîndim ca în viitor să-i şi Trebuie să spun că în 1972 nel gospodăriri Capitalei, a tid, creşterea, în toate do
a
contribuţia oamenilor mun gajamentul pe care organiza ductivităţii muncii pe salariat, bit de mare. Sînt convins că recompensăm pe acei care nu am realizat exportul nece sectoarelor, să pună mai multă meniile, a rolului lor condu
cii din Capitală la toate aces ţia de partid a Capitalei îl ceea ce demonstrează că în aşa va fi 1 vor participa efectiv la pro sar — şi aceasta creează ordine în îngrijirea locuinţe cător.
te mari realizări. In ce pri are în vedere — de 1 mi această privinţă există încă In cadrul vizitei la politeh ducţia materială, să le asigu greutăţi în înfăptuirea impor lor şi, în general, în gospodă
Organizaţia de partid a Ca
veşte industria, întreprinderi liard si jumătate, ceea ce în mari rezerve. Sînt convins că nică am constatat cu satisfac răm un anumit venit pentru tului de care avem nevoie rirea oraşului. S-a făcut mult pitalei numără aproape 230 000
le din Capitală au dat în 1972 seamnă că, fată do prevederi nici organizaţia de partid a producţia reală pe care o dau. pentru dezvoltarea Industriei în această privinţă — trebuie de membri. Este cea mai pu
o producţie peste plan de un le maximale ale planului pe Capitalei nu va rămîne în ţie că şi aici s-a trecut cu In acest fel vom încuraja le şi a altor ramuri ale econo să recunosc acest lucru — ternică organizaţie a partidu
mai multă hotărîre — împreu
miliard nouă sute milioane 1973, se prevede realizarea a urma celor 24 de organizaţii nă cu institutele de cerceta garea învăţămîntului de pro miei. Iată de ce rog ca toate dar mai sînt lipsuri. Cred că lui — şi nu numai din punct
lei. aproape 6 miliarde lei în plus. de partid! Fireşte, rămîne să re şi cu producţia — la ela ducţie. (Aplauze). organizaţiile şi comitetele de în Capitală se ponte face mai de vedere numeric. Aici sînt
Merită subliniate, de aseme Aceasta demonstrează încă o analizaţi şi să valorificaţi în borarea de soluţii noi, de pro
nea, rezultatele obţinute în dată posibilităţile mari exis practică aceste posibilităţi. iecte, de materiale. Politehni Nu aş dori acum să vorbesc partid să acorde o atenţie mult în această privinţă. puternice forte ale partidului
creşterea productivităţii mun tente în industria noastră so O problemă de importanţă ca a înţeles, în fine, că poa de facultăţile agricole. Dar deosebită exportului. S-a spus aici că va trebui nostru, numeroase cadre —
cii, în reducerea cheltuielilor cialistă, evidenţiază că este deosebită este reducerea chel pentru că sînt aici ministrul Am stabilit să creăm Ia co să nu mai extindem în viitor formate atît în ilegalitate, cît
materiale şi în realizarea sar necesar să depunem în conti tuielilor materiale, a consumu te da mult mai mult. începu agriculturii şi ministrul învă- mitetele judeţene, deci şi la Capitala, că în 1990 să-i re şi în anii de după eliberarea
cinilor de export. Aceste re nuare eforturi pentru descope rilor de materii prime şi ma tul făcut în această privinţă ţămîntului, şi pentru că la Iaşi ţării. De aceea, noi apreciem
zultate sînt cu atît mai im rirea şi valorificarea acestor teriale pe fiecare produs. In — la care s-a referit şi tova tovarăşii mi s-au plîns că se municipiul Bucureşti, comisii ducem perimetrul. Este un că organizaţia din Bucureşti
portante cu cît industria din posibilităţi. general trebuie să obţinem o răşul rector aici — cred că va întîrzie măsurile de reorgani de partid, la care să partici lucru bun. Dar îmi pun între constituie din toate punctele
Bucureşti reprezintă circa 17 Luînd în consideraţie toate reducere substanţială a con fi continuat, că exemplu! poli zare a învăţămîntului agricol, pe reprezentanţi ai tuturor u- barea : cum o să reducem pe de vedere principala forţă a
la sută din totalul producţiei aceste lucruri putem aprecia, sumurilor şi a cheltuielilor tehnicii va fi urmat şi de ce legarea Iui de producţie, con nităţilor care exportă, care să rimetrul |n 1990 dacă în 1973 partidului nostru, că ea poate
industriale din România. fără nici o îndoială, că există lelalte Instituţii de învăţă- rezolva cu succes toate sar
Fără îndoială că toate aces perspective minunate ca pla materiale, să asigurăm creşte mint superior din Capitală. In sider că trebuie să rezolvăm urmărească zilnic realizarea şi 1974 îl extindem ? O să de cinile care îi stau în faţă.
te rezultate sînt strîns legate nul cincinal să fie realizat în rea producţiei nete, sporirea felul acesta, oamenii de ştiin rapid această problemă. Dacă producţiei şi a exportului. Am molăm ? Construim încă în (Aplauze puternice).
de activitatea organizaţiilor condiţii bune, cu o depăşi venitului naţional — calea si ţă din învăţămînt vor putea este de înţeles că un inginer stabilit — după cum ştiţi — afara oraşului. Extinzînd as Cunosc bine organizaţia de
de partid, îndeosebi de munca re substanţială. Putem reali gură pentru dezvoltarea mai aduce, alături de celelalte for din industrie nu poate deveni la plenară, să constituim în tăzi în mod nejustificat peri partid a Capitalei — de 40
comitetului municipal de par za cel puţin ceea ce s-a men susţinută a patriei, pentru ri te de cercetare, o contribuţie de ani. Aici, de fapt, am în
tid. Doresc, ca de la această ţionat la Conferinţa Naţională, dicarea mai rapidă a bunăstă mult mai mare decît pînă a- un bun inginer dacă nu lu toate întreprinderile care au metrul Capitalei, tot ceea ce ceput activitatea mea în rîn-
tribună a conferinţei organi adică o produrţie suplimenta rii oamenilor muncii. Această cum în acest domeniu. crează în fabrică, cu atît mai sarcini de export, comisii spe s-a spus aici cu privire la res- durile partidului. Ştiu că a
zaţiei de partid a Capitalei, ră de circa 60 miliarde lei, în îndatorire trebuie privită cu Este cunoscut că în Capita de înţeles este că nu poate ciale care să urmărească a- trîngerea în 1990 devine o
să adresez calde felicitări tu anul 1975. răspundere de toate organi lă îşi desfăşoară activitatea fi bun agronom acela care nu ceastă problemă. Rog să se vorbă goală. Este necesar să fost întotdeauna o organiza
turor comuniştilor, tutu Desigur, trebuie să ne fie zaţiile de partid, de toate co cele mai multe institute de ţie de nădejde. Ştiu că şi du
ror oamenilor muncii din clar că realizarea planului lectivele de oameni ai mun cercetare, multe institute de lucrează în fermă, fie în do acţioneze cu hotărîre în a- limităm cu hotărîre extinde pă 23 August ea a jucat un
Bucureşti pentru rezultatele cincinal în 4 ani si jumătate, cii. Trebuie acţionat nu în învăţămînt superior, deci cea meniul creşterii animalelor, ceastă direcţie. Să nu devină rea Bucureştiului. Să pătrun rol important, iar astăzi con
obţinute în activitatea lor. cum prevedeţi voi, sau într-o general, ci în mod concret. In mai mare parte a cadrelor fie al producţiei vegetale. Iată o formalitate de a raporta la dem spre interior, pentru a stituie o forţă politică uriaşă.
(Aplauze puternice, prelun perioadă mai scurtă, cum pre acest fel vom putea obţine re ştiinţifice. Ca atare, organiza de ce se impune ca în toate zile mari că am mai creat o rezolva şi problemele de dez Comitetul Central dă o înaltă
gite). văd alte organizaţii de partid, zultate bune, vom micşora ţia de partid a Bucureştiului domeniile învăţămîntului — şi comisie, că mai avem un co voltare generală a Bucureş apreciere activităţii organiza-
Cred că veţi fi de acord cu nu va li uşoară. Aceasta va consumurile şi cheltuielile trebuie să exercite o influen lectiv obştesc, ci să asigurăm
mine să folosesc acest prilej cere măsuri hotărîte pentru o încă mari, vom pune capăt ri ţă mult mai puternică în acest poate în agricultură în primă tiului, dar şi condiţii edilita
pentru a adresa tuturor oame mal bună organizare a întregii sipei. domeniu, c~tfel ca cercetarea urgenţă — să aplicăm cu ho ca aceste colective să devină re şi arhitectonice mai bune. (Continuare în pag. a 4-a)