Page 86 - Drumul_socialismului_1973_01

DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 614 © DUMINICA 28 IANUARIE 1973
r «nsrwwiTBaan«?M
A
In dezbaterea sesiunii Consiliului popular municipal Deva
/- Pentru

dublarea
PROBLEME MAJORE DE A CĂROR REZOLVARE capacităţii

Generalizarea acordului
ORĂŞTIE. In vederea du­
blării capacităţii de uscare
a pieilor, Ia fabrica „Vidra“
din Orăştie s-a construit şi global-factor cheie în
pus în funcţiune un nou us-
cător. Noua capacitate,
1 Knii din urmă au Imipus cărora consiliul popular mu­ 1 200 lei pe cap de locuitor nu pot face deocamdată in­ construită în întregime prin
municipiului reşedinţă de nicipal răspunde, in baza — o sumă ce reflectă per­ vestiţii în acest cartier, dar efort propriu, dispune de un spoirea producţiei agricole
judeţ, Deva, o trăsătură competenţelor sale lărgite? manenta creştere a nivelului astfel de obiective care au ventilator de mare capaci­
specifică şi anume tendinţa Un spor de 18,9 la sută al de trai material şi spiritual, mai multe funcţionalităţi tate şi un ingenios dispo­
permanentă şi alertă de mu­ producţiei industriale, de grijă sporită pentru sănăta­ pot fi demarate din fondu­ zitiv de agăţat şi transpor­ de a realiza peste prevederi
tare a limitelor sale: pu­ 6,95 la sută la producţia de tea oamenilor. rile de investiţii ale altor u- tat blănile în uscătorie. Prin rezultatele economico- cîteva nume — sînt coope­ 17 500 1 lapte.
tere economică, zestre edi­ bază a industriei locale, de Acestea sînt principalele nităţi care concură la deser­ Merită a fi evidenţiat fap­ financiare înscrise în bilanţul ratori care au recoltat de pe Un factor hotărîtor în fina­
litară, număr de locuitori. 10 la sută al producţiei de trăsături ale planului eco­ virea populaţiei" — atrăgea tul că obiectivul pus în activităţii anului trecut, coo­ loturile repartizate cîte 6 000— lizarea obiectivelor propuse
Toate acestea înregistrează bunuri de consum, un volum nomic şi bugetului local pe atenţia vorbitorul. Deputatul funcţiune precum şi cel perativa agricolă din Silvaş se 9 000 kg porumb ştiuleţi la — apreciau şeful fermei zoo­
creşteri mai rapide decît în impresionant de prestări de 1973 ale municipiului Deva. Alexandru Popa, directorul situează în rîndul unităţilor hectar, faţă de media anilor tehnice, Emil Jeldujer, Lenuţa
alte municipii şi oraşe dat servicii pentru populaţie şi Evident, realizarea integrală policlinicii, propunea crearea viitor vor funcţiona perfect agricole din judeţul nostru anteriori nivelul retribuţie ri- Mareş, Simion Munteanu,
fiind faptul că pînă în 1990 un altul asemănător de mâr- a prevederilor sporite chea­ în cartierul Dacia a unui şi prin contribuţia substan­ care au înregistrat realizări dieîndu-se cu peste 500 kg Gheorghe Vasiu, Aurica Go-
generalizarea
Pentru
ştiuleţi.
populaţia Devei trebuie să spaţiu necesar deschiderii ţială a electricienilor de la meritorii. Exprimate sintetic, acordului global pledează con­ leşiu, Ungur Ludovic şi
se apropie de 90 000 locui­ unei circumscripţii sanitare I.R.E. Deva care au pus în acestea se concretizează în vingător şi exemplele oferite Gheorghe Drăghici — îl de­
tori. In perioade scurte de Dln angajamentul Consiliului popular municipal de pediatrie, iar deputatul obţinerea unor producţii su­ de îngrijitorii de animale ţine organizarea şi retribuirea
timp au fost puse în funcţiu­ Septimiu Rusu atrăgea a- funcţiune un nou post de plimentare de 170 tone cerea­ Gheorghe Nendreanu, Gheor­ muncii după sistemul acordu­
ne mari capacităţi de pro­ Deva pentru susţinerea râspunsului dat la chemarea la tenţia că anul acesta parti­ transformare a energiei e- le, 16 tone legume şi fructe, lui global în toate sectoarele
ducţie — Termocentrala de întrecere, lansatâ de Consiliul popular al judeţului Ma­ ciparea cetăţenească la păs­ lectrlce în incinta fabricii. 260 tone sfeclă furajeră, 70 1 ghe Vasiu şi Ana Nopcea, fie­ de activitate ale cooperativei
In Mintia, întreprinderea de ramureş: trarea curăţeniei oraşului, la lapte pe cap de vacă şi 0,3 kg care realizînd în medie cîte agricole. Experienţa proprie a
prefabricate din beton de la întreţinerea şi extinderea lînă pe cap de oaie. Astfel, a 1 100—1 400 1 lapte marfă pe demonstrat cu prisosinţă a-
Bîrcea şi altele, ceea ce nu © Realizarea unei producţii suplimentare in indus­ zonelor sale verzi şi plan­ fost posibil ca la fondul de cap de vacă. vantajele oferite de această
lasă loc la îndoieli, că rit­ tria localâ In valoare de 750 000 lei şi a unor economii tate, la salubrizarea cartie­ stat să fie livrate importante Cu deplină responsabilitate, formă de retribuire, fapt ce
mul alert de sporire a popu­ în valoare de 100 000 lei prin reducerea cheltuielilor de relor trebuie să fie mult cantităţi de produse peste neinsistînd prea mult asupra justifică generalizarea acordu­
laţiei va continua în anul producţie. sporită, cheltuielile bugetare prevederile planului — 69 to­ a ceea ce au înfăptuit, coope­ lui global. Acum, important
acesta şi în anii următori. la acest capitol fiind mai ne cereale, 30 tone fructe, ratorii au pus în centrul dez­ este ca sarcinile .de produc­
© Darea In folosinţă, In trimestrul I 1973, a unui Lucrări pentru 13 000 1 lapte —, ceea ce a baterilor problemele care vi­
Consiliul popular al mu­ mici. i permis ca producţia globală zează pregătirea producţiei a- ţie la culturi şi pe loturi de
nicipiului e chemat să con­ număr de 120 apartamente din fonduri de stat şi 56 din „întrecerea lansată de Co­ şi veniturile băneşti să fie cestui an hotărîtor al actua­ animale să fie defalcate şl
ducă treburile acestuia în fondurile populaţiei cu sprijinul statului. , mitetul Central al U.T.C. sub întrefinerea substanţial depăşite. concretizate pe cooperatori s!
condiţiile pe care le creea­ deviza „Tineretul — factor lului cincinal. formaţii de lucru, astfel Snrît
ză un oraş în permanentă ® Obţinerea unor beneficii peste plan în valoare activ în realizarea cincina­ Succesele dobînditei— apre­ — C îngrijitoare de ani­ fiecare să ştie ce producţii
a
mişcare. Evident, probleme­ de 390 000 lei. lului înainte de termen" va drumurilor ciau cooperatorii Iosif Duma, male — spunea Maria Nen­ trebuie să realizeze, ce lu­
le de soluţionat sînt multe, © Realizarea prin muncă patriotică a unor lucrări dinamiza toate acţiunile ti­ Maria Nendreantf, Puiu Şte- dreanu — am evaluat realist crări are de efectuat şi ce re­
iar cea mai mare parte a lor neretului din municipiu. O foni, Macra Francisc, Lascu posibilităţile de sporire a pro­ tribuţie i se cuvine. Sarcini
sîpt prevăzute mai dinainte. de gospodărire fi înfrumuseţare în valoare de 5 milioa­ parte însemnată din lucră­ VEŢEL. Consiliul popular Toma şi alţii — nu sînt un ducţiei la lotul de animale pe importante in această privin­
Astfel de prevederi de re­ ne lei. rile pe care municipiul nos­ comunal manifestă o grijă dar de la natură. Ele îşi gă­ care le am în primire şi mă ţă revin consiliului de condu­
zolvare a problemelor pre­ tru s-a angajat a le realiza permanentă pentru repara­ sesc explicaţia în materializa­ angajez să obţin în plus, fa­ cere a] C.A.P., căruia i s-a ce­
zente şi viitoare a dezbătut prin muncă patriotică vor fi rea şi întreţinerea drumu­ rea acţiunilor iniţiate de or­ ţă de .plan, cel puţin 600 1 rut să acorde maximă atenţie
sesiunea recentă a consiliu­ furi vîndute populaţiei, lu­ mă la mobilizare totală, preluate de tineri" — spunea rilor comunale şi a uliţelor ganizaţia de partid şi consi­ lapte marfă pe cap de vacă fructificării eficiente a tuturor
lui popular municipal, care crări de investiţii din fondu­ 1973 fiind anul hotărîtor deputatul Octavian Miriş- satelor. In acest scop s-au liul de conducere al C.A.P. şi 2 viţei, realizînd astfel un resurselor de sporire a pro­
a aprobat planul de dezvol­ rile centralizate în valoare pentru realizarea cincinalu­ tean, , prlm-secretar al co­ transportat 240 tone piatră pentru organizarea judicioasă procent de natalitate de sută ducţiei agricole, să promove­
tare economică şi socială în mai mare ca anul trecut, în lui înainte de termen. mitetului municipal al U.T.C. pe drumul comunal Veţel- a muncii şi mobilizarea susţi­ la sută. Cu aceste .obiective ze cu consecvenţă în practi­
profil teritorial pe 1973 şi care ponderea o deţin con­ In dezbaterea deputaţilor In cuvîntul său, deputatul Căoi şl 75 tone pe uliţele nută a cooperatorilor şi me­ chem la întrecere pe toţi coo­ că principiul muncii şi con­
planul bugetului local pe a- strucţiile de locuinţe şi o- consiliului popular, prevede­ Gheorghe Boşorogan, vice­ satului Mintia. De aseme­ canizatorilor la aplicarea teh­ peratorii din sectorul zooteh­ ducerii colective, să manifes­
nul în curs. bieotivele edilitar-gospodă­ rile acestea au căpătat o preşedinte al consiliului nologiilor înaintate de culti­ nic. te răspundere şi receptivitate
vare a pămîntului şi de creş­
Realizările obţinute anul reşti, o producţie agricolă mai mare concreteţe, opor­ popular municipal, arăta că nea, s-au amenajat patru sta­ tere a animalelor. Un rol ho­ Posibilităţi du a depăşi Indi­ faţă de propunerile făcute de
trecut de economia munici­ care să permită livrarea la tunitatea unora dintre ele a în condiţiile repartizării di­ ţii de autobuze cu opt re­ tărîtor în ansamblu] factori­ catorii de plan există şl în cooperatori în scopul îmbună­
nainte pe locatari a spaţiu­
piului — un spor de 2,6 la fondul centralizat al statului fost corectată, s-au indicat fugii la Veţel, Leşnic, Min­ lor oare au influenţat favora­ sectorul producţiei vegetale tăţirii organizării activităţii
sută la producţia industria­ a 354 tone grîu şi secară, căi noi de străbătut pentru lui locuibil aflat în construc­ tia şi Avicola pentru care bil soarta producţiei l-a avut — spunea brigadierul Iosif de producţie a C.A.P.
lă globală, Industria locală 176 tone porumb, 1 246 tone a asigura realizarea lor cu ţie s-ar asigura participarea s-au transportat şl aşternut retribuirea muncii în acord Duma. Prin valorificarea lor Ca aspecte importante, in
realizînd chiar un spor de legume, 107 tone carne, 8 630 succes. Deputaţii şi invitaţii acestora cu un număr de ore global. Evidenţiind avantajele deplină, ne vom putea aduce cadrul dezbaterilor s-au făcut
fiecare brigadă o contribuţie
de muncă la anumite lucrări
6,2 la sută — ca şi altele hl lapte. -e. au făcut în comisii şi în necesare la apartamentul în 300 tone pietriş. formei respective de retribui­ de seamă Ia îndeplinirea an­ referiri la necesitatea asigu­
constituie terenul solid pe Bugetul local pe anul tre­ plen peste 50 de propuneri. eare urmează să locuiască. re, s-au dat o serie de exem­ gajamentului asumat ca răs­ rării unei fructuoase colabo­
care se fundamentează pre­ cut se caracterizează prin „Sarcinile economice pe Dezbaterea în acest cadru VIOREL ONCOŞ ple concrete. Ioan Bucur, Ioan puns la chemarea cooperato­ rări cu organele de contrac­
vederile sporite ale acestui excedentul de venituri, exe­ 1973 sînt sporite, dar prin- a unor prevederi de mare primarul comunei Veţel ; Para, Gheorghe Sofia, Călina rilor din Simeria — de a ob­ tare şi valorificare a produse­
an, Rezervele interne posi­ cuţia lui contribuind la rea­ tr-o muncă bine condusă importanţă pentru dezvolta­ Vlad, Petru Luoaci, Gheorghe ţine suplimentar cel puţin lor, .precum şi cu secţia de
bile a fi valorificate — mai lizarea în bune condiţiunl a vom putea raporta realiza­ rea în prezent şi în perspec­ Stănculea — să amintim doar 150 kg grîu, 400 kg porumb mecanizare care serveşte coo­
buna folosire a capacităţilor acţiunilor social-culturale şi rea lor. Va trebui să ne pre­ tivă a municipiului e un act şi 1 000 kg legume la hectar, perativa agricolă.
de producţie, mai completa edilitar-gospodăreştl, asigu- ocupăm mai mult de îmbu­ de mare răspundere. Un ca­ N. TÎRCOB
întrebuinţare a timpului de rîndu-se şi pe această bază nătăţirea calităţii muncii
lucru, mai judicioasa chel­ realizarea integrală a sarci­ noastre" — spunea deputatul pitol de o deosebită însem­
tuire a fiecărui leu etc. — nilor de plan pe 1973. Pe a- Florin Niculescu, preşedin­ nătate îl alcătuiesc investi­ ^ î
ţiile municipiului. Pentru fi­
întăresc şi mai mult acel nul în curs, atît la venituri tele consiliului municipal al nalizarea lor la termen şi întregul utilaj agricol — reparat
fundament, creînd totodată cît şi la cheltuieli, bugetul sindicatelor. Deputatul Silviu înainte de termen va fi ne­
posibilitatea de a împlini marchează o creştere de 8 Nicola, director adjunct al voie de eforturile unite ale
mai bine şi mai repede une­ la sută faţă de anul trecut. filialei Băncii de investiţii, constructorilor, beneficiari­ şi revizuit la timp
le deziderate de ordin social In cadrul sumelor alocate se atrăgea atenţia că In car­
vor finanţa acţiuni edilitare tierul Micro 15 A nu s-au lor, deputaţilor, cetăţenilor.
ale populaţiei municipiului. In acest sector al activităţii
şi gospodăreşti, sociale şi putut nominaliza nici un fel BURJUC. Mecanizatorii din la semănătorile 2 SPC 2, SPC
Care sînt aceste preve­ culturale. Valoarea acesto­ de dotări. „Unităţile Minis­ de oare depinde dezvoltarea secţia noastră — ne spunea 6, SU 29, grapele cu discuri,
deri sporite de îndeplinirea ra din urmă se va ridica la terului Comerţului Interior economică şi urbanistică a tovarăşul Ionel Pauşeniuc, maşinile de plantat cartofi,
municipiului trebuie să se mecanicul secţiei — în frun­ maşinile de împrăştiat în­
facă mai mult simţită con­ te cu şeful secţiei, Ştefan grăşăminte chimice, precum
creteţea urmăririi detaliilor. Herbei, au pornit în mod şi la un număr de 8 grape cu
Ridicarea eficienţei econo­ hotărît la muncă pentru exe­ colţi ficşi, 3 pluguri şi re­
Pregătirea profesională mice a unor activităţi, ridi­ cutarea reparaţiilor şi revi­ paraţia capitală Ia un trac­
care căreia cele două pla­
nuri dezbătute în sesiune ziilor la toate maşinile şi tor. Toate lucrările sînt în
tractoarele care vor fi folo­
avans faţă de grafic.
a tinerilor, sarcină de bază i-au trasat liniile directoare, site la executarea lucrărilor depusă şi contribuţia adusă la
S-au evidenţiat prin munca
cheamă la valorificarea u-
în campania agricolă de pri­
nei gîndiri tehnice superioa­
executarea reparaţiilor şi re­
re, la o urmărire din aproa­ măvară. viziilor mecanizatorii Gheor­
Datorită bunei organizări a
pentru fiecare organizaţie U.7.C. pe a îndeplinirii fiecărei La Fabrica de stîlpi hidraulici Vulcan, printre strungarii evi­ lucrează, colectivul acestei ghe Burza, Teofil Suba, Tra-
muncii şi elanului cu care se
prevederi din pianul econo­
mic şi cel bugetar. denţiaţi lună de lună se numără şi comunista Viorica Kilen. ian Adam, Crăciun Cioază şi
Exemplu de competenţă şi conştiinciozitate profesională, destoi­ secţii a terminat reparaţiile alţii.
nica strungăriţă se bucură de aprecierea întregului colectiv.
îndeplinirea cincinalului îna­ obiectivele, sarcinile pe care Şi la fabrica „11 Iunie", a- ION CIOCLEI
inte de termen solicită din întreprinderea le are de în­ parţinînd U.E.I.L. Orăştie, exis­
partea tuturor colectivelor de deplinit. In acest sens, adu­ tă rezultate pe linia calificării
oameni I muncii un efort sus­ nările generale U.T.C. au de­ profesionale a tinerilor. Orga­
a
ţinut în activitatea productivă şi venit prilejuri de educaţie. nizaţia U.T.C. i-a mobilizat in judeţul nostru, în o-
pregătirea profesională. Pentru Apoi, aceşti oameni trebuiau îndeosebi la pregătirea în me­ raşul Brad, pe strada Moţi­ Japonia, China, Coreea, Sue­
a produce mai mult, mai bine, să înveţe temeinic o meserie, seriile de circularist, gaterist, lor, la nr. 4, se află renu­ n Menu unic n im dia, Africa şi multe altele.
mai eficient e necesară o con­ să-şi ridice gradul de cunoş­ sortatori, de care se simte mai mitul muzeu mineralogic. Deosebit de emoţionante
tinuă lărgire şl aprofundare a tinţe profesionale. Şi aceasta mare nevoie. Cu cei nou în­ Din punct de vedere al nu­ sînt cuvintele scrise în car­
orizontului de cunoştinţe pro­ a fost posibil prin calificarea cadraţi s-au organizat întîlniri mărului mare şi varietăţii tea de onoare a muzeului de
fesionale. Şi această sarcină ia locul de muncă, prin cu muncitori vechi, cu expe­ de exponate aurifere, muzeul lingouri. Exponatele sînt a- mină : cuarţuri, calcite, bari- nie 1912, după reunirea către tovarăşul Nicolae
revine în egală măsură, sau în cursuri de scurtă durată, în rienţă. In cadrul adunărilor este considerat unic în Eu­ şezate în 3 săli începînd cu tine şi, în final, o vitrină completă a colecţiilor perso­ Ceauşescu, secretarul gene­
primul rînd, tineretului, iar şcoala profesională. U.T.C. a u avut loc dezbateri ropa şi cel mai mare de a- aurul din străinătate şi ter- specială ce reprezintă mine­ nale ale inginerilor şi teh­ ral al partidului nostru :
minînd cu cel nativ (vizibil)
răspunderea pentru modul în Astfel, tinerii care pînă mai pe teme ca: „Locul de muncă cest fel din lume. din Munţii Apuseni, inclusiv rale descoperite pentru pri­ nicienilor mineri din loca­ „Prin exponatele sale, mu­
care ea se materializează a- ieri nu aveau noţiuni elemen­ — oglinda fiecărui tînăr“, Pe lingă exponatele de din cadrul I.M. Barza-Brad. ma oară în ţara noastră, lu­ litate. zeul ne-a evocat istoria u-
parţine organizaţiei U.T.C. din tare despre o meserie au de­ expuneri „Ce înseamnă a fi aur, mai există o prezenta­ cru ce demonstrează pre­ Din 1972 muzeul se află nei străvechi îndeletniciri a
care acesta face parte. venit strungari, sudori, frezori, muncitor astăzi", „Calitatea — re mineralogică începînd de Dintre cele mai interesan­ ocuparea asidtiă a geologilor într-o nouă clădire, moder­ poporului nostru din aceas­
tă parte a ţării — aurăritul
întreprinderea de Industrie lăcătuşi, macaragii. Pentru a- elementul de bază al produse­ te exponate ale muzeului a- români pentru aducerea la nă.
locală Grăştie s-a angajat să cest an se prevede calificarea lor noastre". la formarea şi pînă la expu­ mintim : „Harta României, lumină a noi minerale şi Pe lingă miile de vizita­ — istoria unei bogăţii pe
mai
frumoase
nerea
celor
îndeplinească cincinalul în 3 în meseriile de zidari, turnă­ Dar, aşa cum ne relatează flori de mină din ţară şi „Şopîrla de aur“, cristalul zăcăminte în decursul ani­ tori români, muzeul din care astăzi poporul român,
ani şi 9 luni, ,,şl poate mal de­ tori, confecţii metalice a mai atît secretarul organizaţiei de „Dodecaedru" (unice în lu­ lor. Brad a fost vizitat şi de o liber şi stăpîn pe destinele
vreme chiar“, după cum ne multor zeci de tineri. In tim­ partid, Mihai Bîrleanu, cît şi străinătate. A treia parte a me). In partea mineralogică Tovarăşul Bela Bozsitz, parte dintre participanţii la sale, o valorifică în folosul
mărturisea secretarul comite­ pul şcolarizării aceştia sînt re­ secretarul organizaţiei U.T.C., muzeului o constituie sala a muzeului există o prezen­ responsabilul muzeului, şi Congresul mondial al mine­ său^ propriu, al dezvoltării
tului de partid, Nicolae An­ partizaţi pe Ungă muncitorii Valentin Moldovan, organiza­ unde sînt prezentate istori­ tare sistematică a minerale­ tovarăşul Constantin Roşea, ritului ce a avut loc la şi înfloririi patriei sale so­
drei. La transpunerea în viaţă cu experienţă. ţia de tineret va trebui să ac­ cul minereurilor din Munţii lor, a formelor şi procese­ tehnician principal C.T.C. în Bucureşti în octombrie 1972. cialiste".
a acestui angajament un aport In mod firesc, organizaţia ţioneze mult mai intens în Apuseni, mărturii ale înde­ lor geologice de formare, iar cadrul I.M. Barza. ne-au Cuvinte ca: magnific, Pe bună dreptate, ţara
considerabil şi-l aduce tinere- U.T.C. a urmărit modul cum perioada care urmează pe li­ letnicirii minereşti, începînd în continuare exponatele vorbit despre tradiţiile a- splendid, excepţional, la a- noastră se mîndreşte cu a-
tul-ial cărui număr reprezintă aceşti oameni se pregătesc, nia reducerii fluctuaţiei tineri­ din epoca preromană şi pî­ sînt repartizate pe clase ast­ cestui aşezămînt ce datează dresa muzeului, predomină cest muzeu mineralogic, u-
50 la sută din totalul salaria­ susţinînd atmosfera de studiu lor In cadrul fabricii. Din a- nă în zilele noastre. fel : diamante, granaţi, sa­ din anul 1896. Primii vizita­ în gîndurile scrise în cartea nic în Europa, cel mai ma­
ţilor unităţii din care 600 sînt şl lucru statornicite. In ace­ ceastS cauză, ei nu se pot pre­ In sălile cu aur ne este fire, rubine, topaze, sma­ de onoare de sute de tu­ re de acest fel din lume.
utecişti. Majoritatea au venit laşi timp, a iniţiat expuneri la găti temeinic, continuu, pără­ făcută o prezentare succintă ralde, jaspuri-opal, calcedo- tori au semnat în cartea rişti din U.R.S.S., S.U.A., ION COTOI
în anul 1970 sau în, perioada locul de muncă, dezbateri în sind după o lună sau două u- a formelor în care se găseşte nie-agate (şlefuite); flori de muzeului la data de 14 iu­ Anglia, R.F. a Germaniei, achizitor la întreprinderea
următoare de Cînd întreprin­ vederea mobilizării fiecăruia nitatea şi odată cu aceasta acesta, modul de prelucrare de industrializare a
derea cunoaşte o largă dez­ pentru a depune maximum de cursul de calificare pe care-1 pînă la forma definitivă în laptelui Simeria,
voltare. In această perioadă efort în îndeplinirea şi depă­ urmau. pentru oraşul Brad
au intrat în funcţiune halele şirea sarcinilor asumate, con­ Cele semnalate demonstrea­
de confecţii metalice şi trata­ cursuri gen „Cine ştie, cîşti- ză că odată cu atenţia pe ca­
ment termic, sculărie, turnă­ gă" ş.a. re organizaţia U.T.C. trebuie
torie şi prelucrări mecanice, Toate acestea au făcut ca s-o orcorde pregătirii profe­
se află în curs de extindere uteciştii, ceilalţi tineri să se sionale a membrilor săi, în a-
secţia de tîmplărie. pregătească, să simtă nevoia ceeaşi măsură şi concomitent La orice oră din zi sau
Cum gu fost pregătiţi tine­ de a se pregăti şi singuri, con- trebuie să acţioneze şi pe li­ din noapte, Uzina „Victoria“ în producţie, cu recomanda­
rii pentru a lucra în aceste sultînd lucrările de specialita­ nia educării lor prin muncă şi Călan se impune de departe rea să poarte nestinsă făclia
secţii, cum îşi ridică pregăti­ te din biblioteca întreprinde­ pentru muncă. Numai prin îm­ privirilor. Şi nu doar prin succeselor şi s-o predea mai
rea profesională ceilalţi sala­ rii. In acest an, printr-un spri­ binarea acestor forme, acţionînd focul acela perpetuu, aerian, bă cu conştiinţa“ — aşa se mentele, alte produse, toate şi pasionantă întrecere de luminoasă, peste ani, acelo­
riaţi am aflat de la secretarul jin mai substanţial din partea în spiritul lor, organizaţiile de de la cocserie, ci prin gigan­ cheamă iniţiativa pe care purtînd marca priceperii şi realizare a cincinalului îna­ ra■ care-i vor înlocui. Iar tî-
comitetului U.T.C., Alexandru organizaţiei de partid, condu­ tineret pot deveni factori ac­ tismul construcţiilor ei. Aşa au lansat-o în urmă cu hărniciei turnătorilor din inte de termen, în care me- năra generaţie nu dezminte
Munteanu: „Noii veniţi în u- cerii administrative, cursurile tivi în mobilizarea tineretului se impune privirilor. Dar aproape un an de zile —, Călan. talurgiştii din Călan sînt renumele înaintaşilor. Aici
nitatea noastră proveneau din de calificare şi ridicarea pre­ la îndeplinirea angajamentului ea se impune în industria se sfătuiesc cum să facă, ce Spintecînd bezna nopţilor, angajaţi cu toate forţele. Im­ mi se pare că stă una din
mediul rural. De aceea, am gătirii profesionale vor găsi de onoare al întregului popor, metalurgică românească şi metode să mai aplice pentru şerpuitoare limbi de foc se portant este că toţi s-au for­ marile lecţii de muncă şi de
căutat să-[ introducem treptat, un cadru mai adecvat prin de a înfăptui actualul cinci­ prin hărnicia oamenilor, mai ca „Toată fonta dată peste educaţie ale acestei şcoli
i
treptat în sfera productivă, darea în folosinţă a unul spa­ nal înainte de termen. ales prin aceste atribute de plan să fie realizată cu cocs înalţă deasupra cocseriei, mat aici, în uzină, în a- centenare care este Uzina
familiarizîndu-i cu locul de ţiu de studiu separat, bineîn­ economisit" — cea de-a dînd de veste pînă departe ceastă şcoală a muncii şi a „Victoria" Călan.
muncă, făcîndu-le cunoscute ţeles în Incinta unităţii. M. BODEA hărnicie şi pricepere, care
i-au dus faima departe in­ întotdeauna, cînd intru
tre hotarele patriei. sau ies din uzină, trec pe
Aici, în ritmul cînlecului „aleea fruntaşilor". Fotogra­
muncii, fredonat de maşini UZIM - ŞG1AIA1 »«ai SI EDUCAŢII! fiile_ afişate aici vorbesc su­
uriaşe şi de macarale, i-am gestiv de toate atributele
cunoscut pe acei oameni muncii care-i caracterizează
minunaţi care se cheamă pe : Iulian Sirbu, Ioan Mun­
comunişti, aici, alături de tean, Roman Cozmoi,' Re-
ei, am crescut, am învăţat mus Judele, Ilie Andrei, Mi­
meserie, am ajuns om. Şi doua iniţiativă a lor, pe ca­ că aici se lucrează intens educaţiei, unde se călesc oa­ hai Demidov, Dionisie Mun­
cîţi ca mine... re au aplicat-o cu succes pentru a-i smulge cărbune­ meni, se formează caracte­ tean, Sabin Dan, Ioan Stu-
deplin în anul trecut. Acum, lui cît mai multe calorii,
De-a lungul anilor, uzina re, se modelează conştiinţe. mer, Emil Wolner, Florica
în anul hotărîtor pentru pentru a-l face cît mai eco­
aceasta a devenit o adevă­ Aici, opinia colectivului nu Oslafie, pe mulţi alţii din
realizarea cincinalului îna­ nomic.
rată şcoală a muncii şi e- îngăduie nimănui să bată cei 4 000 de salariaţi ai u-
inte de termen, munca jur­ Intr-o înşiruire neordona­
ducaţiei, în laboratoarele naliştilor a căpătat noi va­ pasul pe loc cînd cei mulţi zinei. îmi place să le pri­
căreia s-au format — se tă, ar urma să vorbesc de­ merg viguros înainte. Pe cei vesc zîmbetul în care adună
lenţe. spre strungari, lăcătuşi, e- care calcă alături, colecti­
formează încă — furnalişti, parcă toate comorile acumu­
Şi nu numai a lor, dar şi lectricieni, laboranţi, mode­ vul îi atrage la timp pe
turnători, cocsari, meseriaşi late în această şcoală a
a turnătorilor, care, prin lări, bobinatori. N-o voi face. drumul cel bun. „Eu am gre­
de alte profesii, pe care u- muncii şi educaţiei, zîmbe-
măiestria profesională re­ Şi asta pentru că fiecare ca­ şit grav o dată — îmi spu­
zina îi adoptă ca fii ai ei. cunoscută, dau formele do­ tegorie de meseriaşi ar me­ nea un muncitor — şi dacă tul sincer, deschis spre noi
Lor, colegilor mei, le de­ rite metalului fluid, mereu rita mai mult decît aş pu­ tovarăşii nu mă luau la şi importante izbînzi. Asta
dic' aceste rînduri. sub semnul marilor izbînzi. tea să fac eu în cîteva rîn­ rost aşa cum au făcut-o, nu este şcoala în care deprin­
Pe platformele veşnic fier­ De aici pleacă cilindri de duri, pentru că sînt oameni ştiu ce se întîmpla". dem elementele esenţiale ale
binţi ale furnalelor, oame­ laminor, batiuri pentru ma- despre care se poate scrie devenirii noastre materiale
nii înnoadă şiruri de suc­ şini-unelte, planşaibe pentru mult mai , mult. Important La Uzina „Victoria" Că­ şi spirituale şi pe care, de
cese. alimentate de valoroa­ strunguri, rotoare, pîlnii şi este că toţi muncesc cu tra­ lan s-a încetăţenit şi un dia­
Rabotorul Szabo Oscar este şef de echipă la secţia de prelucrări mecanice a întreprinderii se iniţiative care-şi au iz­ maselote pentru diferite u- gere de inimă, cu conştiinţa log între generaţii. Cei care aceea, o iuoim aşa de mult.
de Industrie locală Orăştie. Muncitor conştiincios şi harnic, obţine rezultate foarte bune în pro­ vorul tot aici. Furnaliştii ies la pensie predau ştafeta
ducţie. tilaje, clemenţi de radiator valorii lor şi a sarcinilor pe IZIDOR GILCOI
Foto: VIRGIL ONOIU stau in permanenţă „De vor- care ne încălzesc aparta- care le au în această ' mare muncii tinerilor care intră muncitor la U.V. Călan
J