Page 87 - Drumul_socialismului_1973_01
P. 87
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 614 © DUMINICĂ 28 IANUARIE 1973
! ATELIER î
! ~T '
B
j Un precursor J CRONICA SAPTAMINII venimente. Este necesar însă
să se ţină seama de faptul că
Serviciul circulaţie Informea regulile de circulaţie trebuie
orice
sfinţenie,
cu
ză că în săptămîna în care a respectate fiind adesea generatoa
abatere
trecut traficul rutier a cunos
_MI ie pare câ într-o pagi- rea sa de „pilde", Folclor cut o oarecare intensificare, a- re de neplăceri. concepţia unor
greşită
Este
de
fiind
nă închinată folclorului, pro- este un cuvînt compus ce ccasta frumos, determinată acelaşi şoferi potrivit căreia, dacă
şi
timpul
în
filul Iul lordache Golescu îşi ne-a parvenit din engleză şi timp de drumurile bune, a că nu s-a întâmplat nimic, deşi a
comis o abatere de la norme
găseşte locul firesc cu atît care înseamnă înţelepciunea ( ror parte carosabilă a fost în le legale privind circulaţia pe
mnl m ii I f m /»î+ «•<-» un» «.>»..1..! r~\ y > ■ / permanenţă uscată. In cadrul drumurile publice, nu este ni
mal mult- cu cît se vor îm
poporului. Dacă aşa stau Iu
fost
plini în curînd 125 de ani de crurlle, lordache Golescu este ) evenimentelor un rutiere a accident mic grav. Unul dintre adepţii
înregistrat
singur
Petrilean
la trecerea sa. Iconografia întîlul cărturar din cultura ţ de circulaţie cu urmări grave, acestuia este şoferul autoturismul
do
pe
Gheorghe,
de epocă ne-a lăsat imagi noastră care a adunat într-a- l petrecut pe şoseaua naţională cu nr. l-IID-2554. Conducînd
Orăştie — Sebeş.
nea unui bătrîn frumos şi devăr înţelepciunea poporului ţ A fost organizată o intensă autoturismul pe traseul Deva —
angajat
într-o
Simeria,
de
s-a
i distins, cu ochi îngăduitori şi său. Culegerea sa intitulată i patrulare de noapte, accentuîn- păşire deosebit de periculoasă,
li înţelepţi, cu barba albă tă- Pilde, povăţuiri i cuvinte a- i du-se pe depistarea şoferilor atît pentru el, cît şl pentru
care
parchează
autovehiculele
printre
^ iată rotund şi cu işlic de zi- devărate şi poveşti cu tre- ^ proprietate socialistă Ia domi cele două autovehicule, reintrînd
s-a
strecurat,
care
.
i b elin ° pe cap. Aparenţele buincioase lămuriri este în ciliile lor, ori în alte locuri de brusc pe partea dreaptă. După
I sînt însă, ca de obicei, re- fond o spectaculoasă desfă- cît cele destinate acestui scop. ce a fost oprit de către un a-
Aşa se face că în cursul săp-
\ latlve. Boierul nu era din şurare comentată de pro- „Căluşarul“ tămînii au fost dirijate spre gent de circulaţie, acesta pă
rea ofensat şi. mai pe urmă a
cale afară de progresist de verbe, zicătorl, expresii şi Io- i Pădurice, pădurea... garaje mai mult de 125 astfel acceptat abaterea, dar „nu se
autovehicule,
* vreme ce ajunge o dată cuţiuni. El reproduce pro- - de sancţionarea celor bineînţeles, întîmplase nimic“.
m» re n!i.nr, ^ rir,w c^.i să-l
care
cu
0
urP
ne
\ huidule ţăranii, iar în timpul verbul — „Unde masă şi pa- Ediţia 1973 Prelucrare V. BOTA socotesc această normă de cir Contravenientul consideră că
1 revoluţiei Vladimirescului, pe hare, acolo şi Stan călare" ţ culaţie. In aceeaşi perioadă, au nimic nu este periculos atîta
7
l care o evită, pandurii lui — după care intervine cu i fost semnalate urmare autovehicule timp cît nu se întîmplă nimic.
însă
s-a
creat
timp
Acum
1
ca
tampo-
avariate,
a
i Tudor, „craii", cum le zice comentariul său uneori opin- J La ediţia din acest nărilor sau lovirii acestora de pentru a revedea în tihnă o-
i chiar Golescu - îl cam ju- tit, dar întotdeauna savuros, ţ an a Festivalului „Căluşa pomi ori parapeţii laterali ai bligaţiile ce-i revin.
toate
^ mulesc, lăsîndu-l doar în că- ca în cazul amintit : „Se zl- l rul" participă în final un drumurilor, depăşirile avînd drept
neregulamen
cauză
ce pentru lingăii ce aleargă
l maşă, lipsit de toate „seu- ce pentru lingăii ce aleargă / număr record de formaţii tare şl viteza mai marc decît DIN NOU DESPRE „VITEJI"
i> lele" de preţ ce le purta a- după mese d-a gata". Pilde- ) din judeţul nostru precum şi cea legală. Viteza de rulare a autovehi
ţ supră-şl. Asta nu l-a împle- le sale au fost publicate 1 din ţară. Pe lîngă cele 19 (!) culelor este prevăzută în regu
l dlcat totuşi să satirizeze în doar parţial de lullu Zanne ' echipe hunedorene, vor e- „NOROCUL" PIETONULUI lamentul circulaţiei diferenţiat,
tipurile
acestora.
de
în
funcţie
r scrierile sale de un farmec în Proverbele românilor, Iu volua şi formaţiile de călu Zilele trecute, drumul de la Tot aşa este înregistrată depla
|J aparte şi naiv moravurile de- crare aproape inaccesibilă ^ Orăştie spre Sebeş cunoştea o sarea lor de către aparatura
permanenţă
se
l şucheate şl abuzurile fana- azi prin raritate. Cele peste i şari din Eftimie Murgu, Do- animaţie deosebită, timpul fru radar, în care în Majoritatea con
află
drum.
'i rloteştl. A murit în plină re- 850 de pagini, a căror pu- 1 maşnea, Obreja (Caraş-Seve- mos îndemnînd intens la şi drumeţie. ducătorilor auto se încadrează
fiind
Traficul
atenţia
1 voluţie de la ’48, fără s-o în- blicare integrală cere fără ^ rin), Săiiştea, Cib-Almaşuţ celor care folosesc partea ca în limitele admise de lege, dar
lipsesc.
Să
^ ţeleagă, dar avîndu-l acolo îndoială o muncă de durată ' Mare (Alba), Sinea (Braşov), rosabilă a drumurilor trebuie nici exemplele nu aceşti „viteji“
seama
nu-şi
dea
l pe fiul său, Golescu-Arăpilă, şi migală, îşi aşteaptă încă sporită, fie ei conducători auto că amenda este destul de sub
sau pietoni.
' apropiat de nădejde al Iul omul care să le redea cir Săpata (Dolj), Osica (Olt) şl Mateuţă Iosif, salariat Ia stanţială ?... Să nu mai vorbim
ţ Bălcescu. culaţiei vii a culturii româ formaţia Casei de cultură S.M.A Simeria, şantierul 5 O- de eventualele consecinţe ale
cî
numai
Redăm
accidentelor.
I Ceea ce îndreptăţeşte a- neşti. , din Drobeta Turnu Severin răştie, care se deplasa pe dru teva exemple: 1-HD-44G1, 31-
si
un
la
/ ceastă evocare este culege- RADU CIOBANU \ (Mehedinţi). mul amintit apropiere şantier halta IID-184, 21-IID-2584, 21-IID-437,
tuat
în
de
Geoagiu, a observat că se a- l-IID-170, şi altele, în total 216
P propic un tractor cu remorcă, în ultimele trei zile.
ce aparţine aceleiaşi întreprin
deri. Avînd unele probleme de ATENŢIE, MILIŢIA I
rezolvat cu tractoristul, i-a fă
cut semn să oprească, şi, după
Apariţia
autovehiculelor
mi
discuţiile purtate, şi-a conti- liţiei pe un sector de drum în
S nuat drumul. seamnă respectarea cu mal
După ce a trecut de remorca multă seriozitate a regulilor de
s-a
tractorului, să Mateuţă Iosif strada circulaţie, dar mai cu seamă
Fo! spre a cealaltă în parte, faţa autotu se pînă însă trecerea care din se
angajat
traverseze
de
acestea.
dor hunedorean
la
să
fără
autovehicule
Sînt
a-
diagonală,
astfel
asigure
şi
nu
categorie,
ceastă
în
apărut
că
rismului
de
cu
lor de înmatriculare nu se pot
re l-AB-3037, nr. care înmatricula prea cunosc şi nici numerele
l-a
lovit.
reţine. Aşa că apar doar atunci
Fiind proiectat pe acostamen
intervină
tul şoselei, victima a suferit cînd trebuie să nărăvaşilor pen
de
stăpînirea
tru
piciorului
fracturarea drepte, fiind drept şi cai-putcre de către contrave
internat
mîinii
a
Feciorii s-or însuratu,
Dintre voi din toţi
Cin tecul Satul pustiu o rămasu. Căci căluţul lui la Spitalul din Orăştie. nienţi. sînt adevărate cele rela
Că
Din nou nesocotirea, pentru
Roşu-i de rotat, o clipă, a regulilor de circu tate mai sus vă poate confir
din
Ilia,
Inf. AGAFIŢIA TIU Negru pintenog pz. _ Í.CL laţie privind traversarea dru ma Borca a Gheorghe atenţie unui
care
dat
nu
cununii Şesuri-BucureşcF- Şi şeuţa lui, murilor publice este cauza u- autoturism, cu depăşindu-1 1-HD-
De-un ficior dirept
chiar
nui accident, cu urmări neplă
sa,
maşina
pod
pe
cute.
Jarul focului, II 1 III (Din culegerea de prelu 4326. Dar aceasta înregistra nu
numai depăşirea, ci chiar şi vi
Ceata mică Şi frîiele lui, Pădurice, pădurea Numa-o creangâ-oi apleca crări folclorice corale hu DOAR NU S-A teza de rulare, fapte confrun
tate mai apoi cu părerea con
Hei n-am şi doina-m cununa Raza soarelui, Lasă-mă la umbra ta Şi-o frunzuţă mi-oi lua ¡NTÎMPLAT NIMIC ducătorului auto.
Săbioara lui,
(refren) Para focului, Că nimic nu ţi-oi strica. S-o trimit la mîndra mea. nedorene aflată sub tipar) Se înţelege că nimeni nu do
Rămîl holdă sănătoasă, Cam pe lîngă cale, Corbăcelul lui, reşte să se întîmple accidente Serviciul circulaţie
de circulaţie şi în aceiaşi timp
Noi ducem cunun-acasâ, Cam pe lîngă vale Şuierul de vînt nu se pleacă Ia drum cu gîn- din cadrul Inspectoratului
Cunună de grîu de vară, Merge de-şi mai merge Rează-mă-n pămînt ; dul să se comită astfel de e- judeţean de interne
Trei fete o secerară, Ceata de feciori, Căciuliţa lui, se înţeleagă că sînt împotri
Trei feciori frumoşi legară. Dragi colindători. Tăiată-n săgeată va înnoirilor. Din contră, da
Draga mea, holdă de grîu, In cale ieşea Spre mîna direaptă; că ar fi să regretăm ceva în
Cînd mă scol, la tine viu, Măicuţă bâtrînă Mustăcioara lui, T r a d noua noastră cultură atunci
C-o cupă de vin
Dar la ceea de ovăz C-un colac de grîu. Pana corbului, ne-arn referi la faptul că nu Ci mema Foreman. Comentatori:
Nu mă duc pînă prînzăsc, Cu cupa-nchina, Feţişoara lui, Un om de cultură îşi are actului de cultură de carac ne aflăm în fata noului atît Dem Râdulescu şi Cris
tian Ţopescu
Dar la ceea de săcară Spuma lap'elui. rădăcini adînci în istoria po terul său naţional, înţeles ca cît am dori şi s-ar simţi ne — Mărturisiri lirice cu
Romului
Bulevardul
DEVA:
Nu mă duc pînă deseară. Colac le dădea, Ochişorii lui, porului din care întîmplarea o expresie a conţinutului spi voia. Nou, proaspăt în cultură („Patria“); Bamby („Arta“); SI Marcela Rusu — inter
viu
Frunză verde de alună, Cu drag întreba : Mura cîmpului a făcut să se nască j în reali ritualităţii unui popor şi nu nu înseamnă repetarea unor MERIA: Cu mîinile curate — Aventurile familiei
Ieşi cu apă la cunună, - Ceată de feciori Şi-n degetul mare tăţile pămîntului pe care a ca manifestare formală, exte formule din trecui altfel am („Mureşul“); HUNEDOARA: A- Mezga (II)
Dragi colindători, nonimul veneţian („Siderur- — Cupa mondială la schi
Frunză verde de salată Inelaş de soare apărut ; în forţa de gîndire şi rioară. Ajuns aici, să-rm fie balate, nici imitaţii de pe alte gistul“); Baiada Iui Cable Hogue
Pe unde-aţi umblat maluri, dar nici construire lip („Constructorul“); Bărbatul care alpin: coborîre şi sla
Cunună trăbă.. udată De mi-aţi colindat Şi-n degetul mic de. .simţire,' a sutelor de ge îngăduit să observ că cultura sită de continuitate, de ele a venit după bunica („Arta“); — lom special bărbaţi lumii vă
Inelaş de-argint
Spectacolul
1
Şl fetiţa măritată. Nu mi-aţi voi văzut Şl noi ţi-o-nchinăm, neraţii care l-au precedat, ca noastră şi în special fenome mente esenţiale ale spirituali CALAN: Marea speranţă albă zut de Ioan Grigorescu:
re au trăit şi au dispărut,
nul •artistic nu s-au debarasat
Frunză verde nucă sacă Drag fiuţul meu ? Dalba-i sănătate. transmiţînd viitorului, una du de acest aspect formal- al ca tăţii poporului. („11 Iunie“); TELIUC: Pentru „Paris — despărţire
că se iubesc („Minerul“); GHE-
- Şi de l-am văzut I. AR: Trafic („Minerul“); PE provizorie“;
Pe aici nu este apă pă alta, experienţa spirituală racterului naţional, iar uneori Avem o cultură milenară, 18,15 Film serial pentru tineret:
Nu l-am cunoscut I Inf. VALERIA BLAJ TROŞANI: Bariera („7 Noiem „Pierduţi în spaţiu“.
Fetele au adurmitu - Lesne-i de-al cunoaşte Vărmaga a unui neam. „O adevărată îl accentuează în mod exage vechi tradiţii cu înalte va brie“); Mesagerul („Republica“); Episodul XIV: „Maşina cn
N-au apă să spele-un blidu, Din lumea din toată, Culeg. C. CLEMENTE literatură trainică — nota E- rat şi dăunător. Nu vestimen lori — pe care nu le-am po LUPENI: Tintin Provincialii („Cultu chip de femeie“;
Soare
templul
ral“);
şl
minnscu într-un manuscris — taţia sau paştişarea ostentati trivit încă la locul cuvenit — lui („Muncitoresc“); LONEA : 19.00 Vetre folclorice. Obiceiuri
de iarnă din Moldova;
care să ne placă nouă şi să vă a limbii arhaice constiiuie cu un specific original. Ea Dragoste şi amenzi („Minerul“); 19.20 1001 de seri;
fie originală şi pentru alţii nu geniul poporului român aflat îngăduie adaosuri noi, care ANINOASA: Trei din Virginia 19.30 Telejurnal;
se poate întemeia decît pe într-o înaintată fază a isto pot să îmbogăţească nu nu („Muncitoresc“); PETRILA: Trei Săptămîna politică Internă
din
(„Muncitoresc");
Virginia
graiul viu al poporului nostru riei lui la sfîrşitul acestui mai tezaurul spiritual al nea VULCAN: Creierul („Muncito şi internaţională In ima
gini;
propriu, pe tradiţiile, obiceiu veac, ci acele valori sp’ritua- mului nostru, ci şi cultura u- resc“); URICANI: Jocul de-a 20,10 Reportajul săptămânii: Mi
rile şi istoria lui, pe geniul le adăugate în această epocă. niversală.. Şi ne vom bucura moartea („7 Noiembrie“); O- cronii;
RAŞTIE: Tora ! Tora ! Tora !
lui". Nu acestea vor da durabili de aprecieri pe plan mondial („Patria“) ; Steaua sudului 20.30 Film artistic: „Aventurile
Iui Sherlock Holmes“.
In această scurtă însemna tate actului ds cultură, după numai dacă pornind de la („Flacăra“); GEOAGIU-BAI: Un (Premieră pe ţară);
candidat
preşedinţie;
la
re, veche de aproape o sută cum nici inovaţiile care nn realităţile noastre vom fi stră ŢEG: Binecuvîntaţi animalele HA şi 21,50 Gala UNICEF;
de ani, dar de mare actuali îşi găsesc esenţa organică în lucitori în propria noastră copiii („Popular“); BRAD: Că 22.30 Telejurnal;
22.40 Duminica sportivă.
tate, Eminescu condiţionează tradiţiile, istoria şi geniul po casă lăreţii („Steaua roşie“); GURA-
originalitatea şi durabilitatea porului român. Nu aş voi să C. DROZD BARZA: Toamna cheyennilor
— seriile I-II („Minerul“); LUNI 29 IANUARIE
ILIA: Toamna cheyennilor —
seriile I-II („Lumina“). 17.30 Curs de limba franceză.
Lecţia a 39-a;
18.00 Telex;
Televiziune 18,05 La ordinea zilei. Azi, în
judeţul Dolj;
18.20 Căminul;
„Căluşarul“ - străvechiul DUMINICĂ 28 IANUARIE 19.00 Scena;
19.20 1001 de seri;
19.30 Telejurnal;
8.90 Gimnastica pentru toţi;
8.15 Pentru sănătatea dv.; 20.00 Mai aveţi o întrebare ?
8,30 Cravatele roşii; Mari proiecte ale omeni-
10,09 Viaţa satului; rii (ÎI);
ioc popular'-intră II, 10 Omul şi muzica lui: Paul 20,35 Roman foileton: „Destăi —
Episodul
nuire“.
III
Constantincscu;
„Revolta“;
12,00 De strajă patriei;
12.30 Emisiune în limba ma 21.20 Revista literară Tv.
ghiară; Emisiune realizată de A-
drian Păuncscu;
14.30 Telex;
In atenţia specialiştilor! 14,35 Avanpremieră; 22.00 „24 de ore“;
22.20 Teleglob;
14,40 „360 de grade“. Din sumar:
— Box — în reluare, la 22.40 Handbal masculin: Steaua,
cererea telespectatorilor. — Universitatea Bucureşti
Aflîndu-se la a IV-a ediţie, şi de amploarea manifestărilor Joc Frazier — George (repriza a Il-a).
festivalul „Căluşarul“ reuneş culturale în actuala etapă a
te cu acest prilej cele mai mişcării artistice ¿e amatori.
bune formaţii de căluşari din Cu acest prilej, Centrul de
judeţul Hunedoara precum şi perfecţionare a cadrelor de pe
din judeţele apropiate. lingă Consiliul Culturii şi E-
17 decembrie 1972. Eveniment deosebit în viaţa culturală hunedoreană: aniversarea a 75 de Irustul de instalafiî şi montaje“”
ani de la ,prima atestare documentară a formaţiilor de .căluşari din Komos şi Berlu. In foto Este pentru prima dată cînd ducaţiei Socialiste organizează
grafie, un aspect de la festivităţi: talentatului artist amator Io an Ştefan, „vătaful“ echipei din judeţul Hunedoara se bucură la Deva un larg schimb de
Romos, i se acordă insigna „Evidenţiat în munca culturală de masă să“. experienţă cu metodiştii şi Bucureşti
Foto: I. LEHOCZKY de o asemenea prezentă co
regrafică, care va ridica la un maeştrii de dans de la toate
înalt nivel interpretativ cerut centrele de îndrumare a crea Grupul platforme de snstaSafis montaje
ţiei populare şi de la consili
ile sindicale judeţene din în Tîrgovişte
treaga tară.
Vor fi prezente personalităţi
Sub egida Comitetului de te în cele cîteva versuri ale eu / Cu tiparul banilor/In pentru creaţia poporului, perenitatea înclinaţiei spre str. Cimitirului nr. 2, telefon 13686-14278
1
cultură şi educaţie socialistă sale. Prilej de exprimare a ciuda duşmanilor,,/Cu tipar antrenarea lor la descoperi poezie a locuitorilor satelor de seamă din viata artistică- ANGAJEAZĂ IMEDIAT •
al judeţului Hunedoara şi a bucuriei ori a necazului, a de pe hîrtie/Ca să-mi placă rea, păstrarea şi valorifica noastre. coregrafică a tării, printre ca
Centrului de îndrumare a iubirii şi dorului, a bucuriei numai mie/" sau replica lui rea «cestui tezaur de preţ Dar ponderea o au, şi în re amintim: Tita Sever, şeful © lăcătuşi montori calificaţi
creaţiei populare şl o mişcă vieţii, strigătura se încheagă „Mîndro, pentru ochii tăi/ al spiritualităţii neamului, această culegere, după cum sectorului de coregrafie de la © lăcătuşi confecţii metalice
rii artistice de masă, de şi drept amuzantă comandă Mi-o plouat fînul pe văi,/ înseamnă un profund gest de e şi firesc, usturătoarele stri Centrul de îndrumare a croa © sudori electr ici şi autogeni
ţiei populare Bucureşti, Gheor-
curînd a văzut lumina tipa de joc, ori neiertătoare, sfi- Mîndro, pentru a ta gură/ omagiere şi preţuire a moş gături satirice : „Uite mîndra © instalatori — sudori pentru instalaţii termice
rului o culegere de „Strigă chiuire a defectelor celor Mi-o plouat fînu-n măgură/“ tenirii culturale. cum se-ntoarce/ Parcă-ar fi ghe Baciu — maestru core
turi din Hunedoara". întoc legată-n doage/ Uite mîndra graf la ansamblul artistic „Doi i şi tehnologice.
mită şi îngrijită de profeso cum se tîpă/ Parcă sare de pe na" — Bucureşti, Anca Giur- Solicitanţii se vor adresa serviciului personal al
rii Clemente Constandin şi rîpă/“ sau : „De-ar şti ma chescu, cercetător ştiinţific — grupului, cu actele personale necesare.
ma că eu joc/Mi-ar face pie sectorul coregrafic, la Institu
Aurelian Sîrbu (ilustraţii Eca- tul de etnografie şi folclor (16)
tcni'na Schwartz), cu con É S lea cojoc/D'e-ar şti mama Bucureşti, Mureş Rădăşanu,
cursul a numeroşi pasionaţi Strigături din că-s aici/Mi-ar face pielea profesor la catedra de dans
culegători de folclor din ju opinci/. Nu-i iertat nici cel popular a Institutului de edu
deţ, culegerea reprezintă un care vrea să iasă în eviden caţie fizică şi sport. Bucureşti,
gest de simbolică apreciere tă prin portul său deosebit cît şi numeroşi coregrafi care
a strălucirii de spirit a omu de vechea tradiţie a colecti deţin un bogat palmares în Cooperativa de consum Vefel
lui din popor de pe meleaguri prezenţi. întreaga această a- ori în absenţa celui drag spu Alături de strigături vechi, vităţii : „Şi-o lăsat bădiţa mişcarea coregrafică din ţara
hunedorene, o înmănunche- rie tematică au urmărit au ne cam aşa: „Cine-aude gu cu circulaţie mai largă de plete/Să fie pe plac la fete/ noastră.
re a unora dintre cele mai torii culegerii să o oglindeas ra mea/Gîndeşte că-i lauta/ cît graniţele judeţului, vo Să-l ¡a frasu şi să-l fure/Bar- Televiziunea română va ANGAJEAZĂ URGENT :
sugestive alcătuiri ale sclipi că în volumul „Strigături din Dar lauta are arc/Gura mea lumul consemnează şi crea că-i ciufu din pădure/". Mul imortaliza pe peliculă un film
torului gen scurt care este Hunedoara". n-are ortac/Şi lauta are ţii de dată mat recentă. Ne te strigaturi cuprind chiar folcloric cu cele mai bune for — 2 brutari calificaţi pentru brutăria din Mun-
strigătura. corzi/Gura mea nu are localizarea pontului de por maţii de căluşari din cadrul
Cele opt capitole — „Că referim fa cele cuprinse în nire : „Fetele de la Cinciş/Au ceiu Mic. Salarizarea conform H.CM. 914/1968.
Echivalent — pe alt plan bogatu-i păr de cine", „Mi-o soţi/". capitolul „Ţara-ntreagă-i o pornit după măcriş/Şi-au fă festivalului, realizat de prof.
— al epigramei din literatura trimis badea inel“, „Cine-o Natura, precum se vede, e grădină" — veritabil buchet cut zupa, mămucă/Nici un Miihai Miron. (31)
cultă, strigătura este unul făcut dragu-n lume" „Dra- un suport liric mereu pre de gînduri curate, de bucu petitor n-o mîncă/". Desigur, Astăzi, dimineaţa la orele
din instrumentele de inter gu-mi cu cine joc", „Gată-te zent în creaţia folclorică : rie, generale de noua viată aria de cuprindere tematică 8,30, în sala festivă a Liceului
venţie în colectivităţile so mireasă bine", ,,Jelc-mi şi-mi „Măi bădiţă de pe grui/Fe- a tării. „Foicica micşuaea/ e mult mai bogată, numeroşii „Decebal" din Deva va avea «MuswKaisiBanrwnTi
ciale, în cele mai diferite pare rău“, „De s-ar ţese pîn- cioraş ca tine nu-i/Dragostea înfloreşte viaţa mea/ Ca pu- culegători care şi-au dat în- loc o sesiune de comunicări
momenle ale vieţii. Izvorîtă za-n baltă", Ţara-ntreagă-i o mea pentru t.ine/Arde macii pu' pe rămurea/", sau „Frun tîlniro în paginile acestei cu ştiinţifice cu tema : „Elemente
dintr-o sănătoasă înclinaţie a grădină" reprezintă, de fapt, din coline./Geaba bate vîn- ză muiată în rouă/ Azi legeri au reunit strigături cu specifice ale jocului căluşa Mica publicitate
poporului spre umor şi voie tui vînt/ Macii nu se sting trăim o viaţă nouă,/ Ţa- rilor din Transilvania", se
o încercare de clasificare a lese de prin numeroase sa
bună, ea îmbracă, adesea, aceslui gen al creaţiei popu nicicînd/Geaba bate ploaia ra-ntreagă-i o grădină/ Pli te ale judeţului, în diferite siune la care vor participa cu
sub nevinovatul înveliş al lare orale, mostră a bogăţiei grea/Macii nu mi-i i-o stin nă toată de lumină/" sau momenle ale vieţii. Ele nu amplp materiale specialişti in Vînd I.M.S. Semi-carpaţi. De na“, informaţii telefon 73804,
glumei, modalităţi de acţiu în spontaneitate a creatoru gea/". „Frunză verde, măr tufos/ epuizează tezaurul folcloric vitaţi din tară cît şi din jude va, Zamfirescu, 20. Deva.
ne promptă a opiniei publi lui popular. Printre culegătorii strigă Boşorodu-i sat frumos/ Are al acestui gen bogat în zona ţul Hunedoara. Vînd Renault 16, Deva, tele Vînd casă nouă, cu grădină,
ce. turilor din volum, meritorie fete şi neveste/ Şi muşcate folclorică hunedoreană, dar Sîntem convinşi câ acest festi fon 14176. Călan, 23 August, 16.
Dar nu întotdeauna strigă Despre frumuseţea versu este prezenţa cercurilor de la ferestre/". oferă un tablou sugestiv al val caracterizat prin varietate Vînd Moskvici 403, Deva, te
această
cale
Aduc
tura dezvoltă nuanţe satiri lui popular vorbesc şi stri folclor ale elevilor, îndru E un gen aparte care poa efervescentei creatoare a po şi inedit se va ridica la un lefon 12463. mulţumiri pe medicului primar calde
dr.
ce. Strigata la joc ori în şe găturile asemeni doinelor ori maţi de profesorii Ion Ilies- te nu răspunde denumirii de porului de pe aceste melea bun nivel artistic, mulţumind Dragotă Tiberiu, pentru deose
Vînd Fiat 850, strada Cîrnpu-
zători, la nunţi şi petreceri, neasemuitelor balade: „Foi- cu, Petru Baciu şi Eugenia „strigătură" decît prin locul guri fremătînde de tradiţii. gusturile atît ale specialiştilor lui, bloc B 1, ap. 27, Hune bita atenţie şi îngrijire acor
ea musteşte adesea de pro cică de pe tău/Frumos e bă Ispas. Dezvoltarea la elevi de origine, la joc, în stri cît şi ale publicului spectator. doara. dată de urgenţă, pînă la res
tabilirea sănătăţii.
funde valenţe lirice comenta diţa meu'/Parcă mi l-am făcut a interesului, a dragoste; gări, dar care argumentează I. LASCU
VASiLE CHEVEREŞAN Vînd maşină de cusut „Ilea Moldovan Mihai
, maestru coregraf