Page 89 - Drumul_socialismului_1973_01
P. 89
v r
A
Proletari din toate fările, unifi-vă ! in legătură cu semnarea acordului
privind restabilirea păcii în Vietnam
Telegrame adresate conducerii de partid
si de stat din R. D. Vietnam, conducerii F.N.E.
i 1
şi G. R. P. din Republica Vietnamului de Sud
Tovarăşului TON DUC THANG
preşedintele Republicii Democrate Vietnam
Tovarăşului LE DUAN
ANUL XXV Nr. 5 615 MARŢI 30 IANUARIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI prim-secretar al Comitetului Central
al Partidului celor ce muncesc din Vietnam
I' CONCURSUL Tovarăşului TRUONG CHINH
preşedintele Comitetului Permanent
1973 ~~an hofărifor în realizarea cincinalului înainte de termen
1 al Adunării Naţionale
• . • • * . . ;
■■ ■ ' . a Republicii Democrate Vietnam
f^Ueviza Jiecarui colectiv hunedorean de reportaje,
Tovarăşului FAM VAN DONG
portrete şi prim-ministru al Republicii Democrate Vietnam
înseninări Dragi tovarăşi, blemelor litigioase este calea tratativelor.
Acordul încheiat la Paris reafirmă dreptu
In numele Comitetului Central al Partidului
Masuri energice pentru Creşterea de ziarul „Drumul Comunist Român, Consiliului de Stat şi Con vietnamez — independenţa, suveranitatea,
naţionale
fundamentale
ale
poporului
rile
organizat
siliului de Miniştri ale Republicii Socialiste
unitatea şi integritatea teritorială a Vietna
România, al poporului român şt al nostru
mului prevede încetarea acţiunilor militare,
socialismului"
tetului Central al Partidului celor ce mun
tabilirea păcii in Vietnam, ceea ce corespun
accelerarea ritmului la producţiei de se prelungeşte pînă personal, vă adresăm dumneavoastră, Comi retragerea totală a trupelor americane, res
cesc din Vietnam Comitetului Permanent al
de atît intereselor popoarelor vietnamez şi a-
Adunării Naţionale, Consiliului de Miniştri al
merican, cît şi cauzei păcii în întreaga lume.
oteluri aliate
Republicii Democrate Vietnam şi poporului
Ne exprimăm speranţa că acordul realizat
la 15 februarie a.c. frate vietnamez cele mai calde felicitări cu va crea condiţii pentru instaurarea unei păci
HUNEDOARA. Colec prilejul semnării acordului de încetare a răz trainice, pentru ca poporul vietnamez, cele
extracţia de cârbune rurgic Hunedoara furni activitatea publicistică a co boiului şi restabilire a păcii în Vietnam. lalte popoare din Indochina să-şi poată con
tivul Combinatului side
Din dorinţa de a stimula
Salutăm cu deosebită satisfacţie încheierea
sacra forţele dezvoltării lor economice şi so
zează anul acesta in
rică obţinută de poporul vietnamez prin lupta
dustriei constructoare de respondenţilor voluntari din acestui acord, care reprezintă o victorie isto ciale, să-şi poată soluţiona problemele cores
punzător voinţei şi hotărîril lor, fără nici un
Colectivele de muncă din creştere a producţiei de căr întreprinde concret pentru în maşini şl utilaje din ţa fabrici şi uzine, din exploa sa eroică împotriva agresiunii imperialiste, amestec din afară.
tările miniere şi forestiere,
Valea Jiului se află angajate bune cocsificabil. Traducem lăturarea definitivă a acestei ră cantităţi sporite de de pe şantierele de con pentru apărarea independenţei şi suveranită Partidul Comunist Român, guvernul şi po
plenar în întrecerea pentru astfel în fapt principala indi situaţii î oţeluri cu proprietăţi ca strucţii, din unităţile agricole, ţii patriei, a fiinţei sale naţionale. porul nostru îşi reafirmă solidaritatea cu as
îndeplinirea exemplară a sar caţie dală de secretarul gene — Ne străduim să acoperim litative superioare. In a- din instituţii etc., în prezen întreaga evoluţie a evenimentelor în Viet piraţiile naţionale ale poporului vietnamez şi
cinilor de plan şi a angaja ral al partidului, tovarăşul în totalitate efectivele din a- cest lei, se asigură re tarea muncii şi vieţii omului nam demonstrează că nici o forţă din lume sprijinul lor internaţionalist În vederea fău
mentelor asumate în actualul Nicolae Ceauşescu, de a dez bataje, care se menţin încă ducerea consumului de zilelor noastre, de a desco nu este In stare să înfrîngă un popor hotărît ririi unei vieţi libere şi independente, pen
cincinal. Dind viaţă preţioase volta extracţia ca în 1980 să diminuate. Mai mult, avem în metal la uzinele benefi peri şi promova talente au să-şi apere dreptul sacru Ia o viaţă liberă, tru refacerea ţării, în opera de construcţie
lor indicaţii ale secretarului se realizeze o producţie de vedere o scădere a efective ciare prelucrătoare, creş tentice in gazetărie, ziarul independentă şi demnă, să-şi făurească desti socialistă pentru reunificarea patriei.
general al partidului, tovară circa 7 milioane tone cărbune lor din regie, fără a influenţa te valoarea şi eficienţa nostru şi filiala Uniunii zia nele potrivit voinţei sale. Prin dîrzenia şi Ne exprimăm ferma convingere că relaţiile
şul Nicolae Ceauşescu, făcute brut cocsificabil cu posibilităţi negativ activitatea din acest economică a oţelului e- riştilor A ORGANIZAT, DU înaltul spirit de sacrificiu de care a dat do de prietenie şi solidaritate frăţească dintre
cu ocazia vizitei din anul de creştere în următorii ani. sector. Planurile noastre de laborat de hunedoreni. PĂ CUM SE CUNOAŞTE, IN vadă, poporul vietnamez şi-a cucerit respec Partidul Comunist Român şi Partidul celor ce
trecut în Valea Jiului, minerii măsuri sînt orientate sore Asigurînd funcţionarea CURSUL LUNII IANUARIE tul şi simpatia tuturor naţiunilor lumii, s-a muncesc din Vietnam, dintre Republica So
au reuşit să depăşească o se îmbunătăţirea conducerii ş/' cu randament sporit a A.C., UN CONCURS DE RE bucurat de un imens sprijin din partea ţări cialistă România şl Republica Democrată
rie de deficienţe din activi Interviu cu inginerul organizării producţiei. In acest cuptoarelor şt a utilaje PORTAJE, PORTRETE Şl ÎN lor socialiste, a torţelor iubitoare de pace de Vietnam vor cunoaşte o continuă dezvoltare,
tatea lor, să facă munca din VASILE OGHERLACI sens am definitivat schemele lor de turnare, muncito SEMNĂRI. pretutindeni. în interesul popoarelor noastre, al unităţii
subteran mai rodnică. director general la Centrala organizatorice la exploatările rii, inginerii şi tehnicie Pentru cele mal bune lu Rezultatele convorbirilor de Ia Paris înve ţărilor socialiste şi a mişcării comuniste şi
Aşa după cum se sublinia cărbunelui Petroşani miniere, cit şi în cadrul ser nii de la oţeiăria elec crări se vor acorda, la în derează o dală mai mult că in zilele noastre muncitoreşti internaţionale, al tuturor forţe
v
şi la Conferinţa organizaţiei viciilor funcţionale şi de ur trică a combinatului au cheierea concursului, premii singura cale eficientă de soluţionare a pro- lor antiimperiaiiste, al cauzei păcii.
judeţene de partid, la unităţi mărire a producţiei din cen produs de Ia începutul şi menţiuni.
le miniere din acest important In acest sens, vor fi extin trală. lunii acesteia cu 540 to NICOLAE CEAUŞESCU
bazin carbonifer al ţării tre se metodele de mare produc Anul trecut am rămas res- ne de oţel special mai Totodată, CONCURSUL secretar general
buie să se depună eforturi tivitate, va spori aportul me tanţieri cu aproape 40 la sută mult decît aveau plani ARE CA SCOP Şl O PRESE-
mai susţinute pentru realiza canizării, crescînd ponderea din volumul total al lucrări ficat. Ca rezultat al LECŢIE A CELOR DORNICI al Partidului Comunist Român;
rea producţiei, pentru obţine producţiei extrase cu tăiere lor de deschideri şi pregătiri îmbunătăţirii tehnologiei SĂ CANDIDEZE LA CON preşedintele Consiliului de Stat
rea unor rezultate demne de mecanică în abataje. Un loc planificate. Ne-am propus să de lucru şi a introduce CURSUL DE ADMITERE LA
tradiţiile mineritului de aici. central îl vor ocupa acţiunile de sporim în acest an vitezele rii utilizării oxigenului FACULTATEA DE ZIARISTICA al Republicii Socialiste România
Ţara întreagă acţionează pen amplificare a activităţii proprii de avansare la lucrările de ca intensificator al pro DIN CADRUL ACADEMIEI
tru traducerea în fapt a măre d'e construcţii de maşini în înaintări, în primul rînd prin cesului de elaborare, la „ŞTEFAN GHEORGHIU", in ION GHEORGHE MAURER
ţului program de a realiza scopul asimilării şi fabricării redistribuirea efectivelor în cuptoarele electrice ale anul de învătămint 1973—
1974.
cincinalul înainte de termen. pe plan local — la Uzina de favoarea celor direct produc combinatului s-a obţinut preşedintele Consiliului de Miniştri
Minerii trebuie să se alăture utilaj minier Petroşani — a tive. O preocupare permanen de Ia începutul lunii, cu Pentru a da posibilitate u- al Republicii Socialiste România
acestui efort general, contri unui volum cit mai mare de tă o vom avea de acum îna aceleaşi capacităţi, o nui număr cit mai mare de
buind din plin la sporirea maşini, utilaje şi unelte care inte pe linia îmbunătăţirii in producţie de oţel aliat tineri corespondenţi să par
producţiei de cărbune energe să fie perfect adaptabile con dicilor de utilizare intensivi mai mare cu 6,3 la su ticipe la concurs cu reporta
tic şi cocsificabil. Despre mă diţiilor de zăcămînt din ba şi extensivi ai utilajelor, asi tă decît în aceeaşi pe je, portrete, însemnări valo
surile care se iau în conti zin. Pentru o valorificare cit gurării condiţiilor optime de rioadă a anului trecut. roase despre munca şi viaţa Excelenţei Sale
nuare la exploatările miniere mai judicioasă a cărbunelui, funcţionare a acestora. Un S-a extins, de aseme nouă a oamenilor şi aşezări
din Valea Jiului pentru trans vor fi modernizate preparn- loc central trebuie să-l ocupe nea, acţiunea de elabo lor hunedorene, PRIMIREA domnului avocat NGUYEN HUU THO
punerea în fapt a acestui de ţiile Peirila şi Lupeni, asigu- activitatea de protecţie a rare a oţelului aliat în MATERIALELOR P E N T R U preşedintele Prezidiului Comitetului Central
ziderat am aflat amănunte de rînd astfel şi creşterea gradu muncii, sporind exigenţa în cuptoarele Martin, obţi- CONCURS DE CĂTRE RE
la tovarăşul ing. Vasile O- lui de recuperare. nîndu-se în această pri DACŢIA NOASTRĂ SE PRE al Frontului Naţional de Eliberare
gherlaci, directorul general al — Şi în acest an se mai C. DUMITRU vinţă succese importan LUNGEŞTE PINĂ LA 15 FE din Vietnamul de sud
Centralei cărbunelui Petro resimt urmările pregătirii in te. BRUARIE A.C. preşedintele Consiliului Consultativ
şani. suficiente a trecerii la progra
— Ce preociipări actuale mul de lucru de 6 ore. Ce se (Continuare in pag. a 2-a) al Republicii Vietnamului de Sud
are conducerea centralei pen
tru asigurarea nivelului de Excelentei Sale
producţie din acest an, sta Diplome şi
bilit prin programele tehnico- domnului arhitect HUYNH TAN PHAT
economice, şi pentru a se a- premii acordate preşedintele Guvernului Revoluţionar Provizoriu
tlnge în 1980, la indicaţia con Constituirea Asociaţiei judeţene
ducerii superioare de partid al Republicii Vietnamului de Sud
şi de stat, o producţie de 7 unor unităţi
milioane tone cărbune cocsi In numele Comitetului Central al Partidu populaţiei sud-vietnameze, principiul reuniTI-
ficabil ? şcolare fruntaşe lui Comunist Român, al Consiliului de Stat, cării treptate a Vietnamului pe baza înţele
— Preocupările noastre, aşa Consiliului de Miniştri şi Consiliului Naţio gerii între Nord şi Sud. Prevederile acordu
lui privind încetarea războiului, retragerea^
după cum arătam şi la Con a crescătorilor de păsări nal al Frontului Unităţii Socialiste, al po
După cum se cunoaşte,
trupelor americane şi restabilirea păcii în
ferinţa organizaţiei judeţene de î anul şcolar trecut, Şcoa porului român şl al nostru personal, adresăm Vietnam corespund pe deplin atît intereselor
Excelenţelor Voastre, Comitetului Central al
partid, sînt orientate în mod la generală nr. 6 din Pe Frontului Naţional de Eliberare, Consiliului poporului vietnamez, cît şi ale poporului a-
n
special spre atingerea de că troşani a lansat către toa Consultativ. Guvernului Revoluţionar Provi merican, cauzei păcii şi destinderii interna
tre minele vechi a capacităţi zoriu al Republicii Vietnamului de Sud şi e- ţionale.
lor de producţie prevăzute în te şcolile din judeţul Hu roicei populaţii sud-vietnameze cele mai căl Rezultatele convorbirilor de la Paris con
studiile tehnico-economice a- si animale mici—„Aviram“ nedoara chemarea „Cea mai firmă încă o dată faptul că în zilele noastre
vizate, creşterea mai rapidă frumoasă şi bine gospodă duroase felicitări cu prilejul semnării acor problemele litigioase pot fi şi trebuie soluţio
dului de încetare a războiului şi restabilire
rită şcoală".
a producţiei la minele noi, a păcii în Vietnam. nate pe calea tratativelor, în conformitate cu
Bărbăteni şi Livezeni, prin ac Inspectoratul şcolar jude aspiraţiile legitime ale popoarelor.
celerarea ritmului de lucru la Petru Mîrza. Vorbitorii au produse rezultate de la une ţean, analizînd rezultatele Salutăm cu bucurie această victorie isto Ne exprimăm speranţa că acordul realizat
lucrările de deschideri şi pre Ieri, la Deva, a avut loc reliefat importanţa creării A- le întreprinderi cu profil ali obţinute în urma primei e- rică a poporului vietnamez, care reprezintă va crea condiţii pentru instaurarea unei păci
gătiri. Pe lingă îndeplinirea la adunarea de constituire a sociaţiei judeţene a crescăto mentar. In acelaşi timp, par diţii a concursului „Cea un momenl de o semnificaţie deosebită în trainice, pentru ca poporul vietnamez, cele
timp a programului de inves Asociaţiei judeţene a crescă rilor de păsări şi animale ticipanţii la discuţii au făcut mai frumoasă şi bine gos lupta torţelor populare şi progresiste sud- lalte popoare din Indochina să-şi poată con
tiţii, ne preocupă în mod spe torilor de păsări şi a- m.ici, însemnatele rezerve ce numeroase propuneri concre podărită şcoală", a decer vietnameze pentru independenţă, libertate şi sacra forţele dezvoltării lor economice şi so
cial studierea posibilităţilor de nimale mici — „Avirom" te privind iniţierea de acţiuni nat recent diplome, precum pace, pentru dreptul sacru de a-şi hotărî sin
— la care au luat parte există in privinţa sporirii con şi premii constînd din ma gure destinele potrivit propriei voinţe şi as ciale, să-şi poată soluţiona problemele cores
crescători de animale, medici tribuţiei cetăţenilor clin judeţ care să dea un impuls mai terial didactic următoarelor piraţiilor lor. punzător voinţei si hotărîrii lor, fără nici un
veterinari, cadre cu munci de — ţărani, salariaţi, elevi, pen puternic dezvoltării creşterii şcoli : Evoluţia evenimentelor din Vietnam care amestec din afară.
Partidul, guvernul şi poporul român îşi re
In staţia Deva— răspundere de la organele a- sionari — ia asigurarea unor păsărilor şi animalelor mici. PREMIUL I: Liceul „A- că nici o torţă din lume nu poate îngenun afirmă şi cu acest prilej solidaritatea cu po
au dus la semnarea acordului demonstrează
cantităţi tot mai mari de pro
gricole judeţene, Uniunea ju
După dezbateri s-a trecut la
deţeană a cooperativelor de
două linii consum, Inspectoratul şcolar duse de origine animală (car alegerea organelor de condu vram Iancu" Brad, Şcoala chea un popor hotărît să facă orice sacrificiu porul vietnamez şi liotărîrea de a-i acorda
generală nr. 7 Hunedoara
în continuare întregul sprijin în lupta pen
ne, ouă şi altele), pentru sa
pentru apărarea fiinţei sale naţionale, a liber
judeţean, Comitetul judeţean tisfacerea cerinţelor de con cere a asociaţiei obşteşti vo Şcoala generală Vaţa de tăţii şi demnităţii lui. Prin eroismul şi dir- tru făurirea unei vieţi libere şi independente
suplimentare al U.T.C., Consiliul judeţean sum ale populaţiei, pe seama luntare. Jos, Şcoala generală ci. zenia de care a dat dovadă, poporul vietna în Vietnamul de sud, pentru democraţie şi
al organizaţiei pionierilor. valorificării depline a reziduu I—IV Boz, Grupul şcolar mez şi-a cucerit admiraţia tuturor popoare progres social, pentru reuniiicarea patriei.
DEVA. In vederea Au participat tovarăşii rilor din gospodăriile persona profesional Lupeni. lor lumii, bucurîndu-se de sprijinul lor mul Ne exprimăm convingerea că relaţiile de
impulsionării activităţii Ioachim Moga, prim-secretar le, a gozurilor şi altor sub (Continuare in pag. a 2-a) PREMIUL II: Liceul in tilateral. strînsă prietenie dintre Republica Socialistă
pe şantierul Fabricii de al Comitetului judeţean Hune dustrial de construcţii De Acordul semnat la Paris reafirmă dreptu România şi Republica Vietnamului de Suri se
ciment şi var, precum doara al P.C.R., preşedintele va, Liceul Vulcan, Şcoala rile naţionale fundamentale ale poporului vor dezvolta continuu în folosul popoarelor
şi pentru deservirea vi Comitetului executiv al Con Ca preşedinte de onoare rel, Anca Cornel, Stiasny generală nr. 1 Petrila, Şcoa noastre, al unităţii forţelor antiimperiaiiste,
itoarei fabrici, în staţia siliului popular judeţean, Con al asociaţiei a fost ales to Siegfried, Rădulescu Radu, la generală Rîu Bărbat, vietnamez, dreptul la autodeterminare al al cauzei păcii şi progresului în lume.
Deva au început lucrări stantin Doncea, ministru con varăşul Vichente Bălan, iar Petric Nicolae, Popovici Do- Grădiniţa nr. 4 Deva, Gru
le de construcţie a două silier la Consiliul de Miniştri, ca membri de onoare, tova miţian, Sodor Valentin, pul şcolar profesional me NICOLAE CEAUŞESCU
linii ferate suplimentare. preşedinte de onoare al Aso răşii Aurel Nistor şi Viorel Tîrcob Nicolae, Străjan Au talurgic Hunedoara. secretar general
Noile capacităţi, care ciaţiei generale a crescători Ocoş. rel, Albu Ioan.
vor fi realizate de şan lor de păsări şi animale mici In comitetul de conducere In comisia de cenzori au PREMIUL III: Liceul Ha al Partidului Comunist Român,
tierul nr. 33 Timişoara, din Republica Socialistă Româ al asociaţiei au fost aleşi fost aleşi tovarăşii: Costea ţeg Şcoala generală Sime- preşedintele Consiliului de Stat
vor asigura compunerea nia, Vichente Bălan, prim- tovarăşii : Radu Petru, Dia- Adam, preşedinte, Popa Va ria, Şcoala generală Dobra,
şl descompunerea garni vicepreşedinte al Comitetului oonescu Gheorghe, Pleşa ier, Zgarbura Grigore, mem Şcoala generală Silvaşu de al Republicii Socialiste România,
turilor ce vor circula pe executiv al Consiliului popu Nicolae, Ertoş Rudolf, Mariş bri. Sus, Grupul şcolar energe preşedintele Consiliului Naţional
traseul Deva-Chişcădaga. lar judeţean. Viorel, Feer Ioan, Caba In biroul permanent au tic Deva.
La primul punct al ordinii Ioan, Bîrţan Ileana, Gheor- fost aleşi tovarăşii: Radu Au fost acordate totoda al Frontului Unităţii Socialiste
de zi, tovarăşul ing. Petru ghiu Carol, Lupaş Constan Petru — preşedinte, DLaco- tă şi un număr de şapte din Republica Socialistă România
Radu, director general adjunct tin, Schreiber Ştefan, Nicula nescu Gheorghe, Pleşa Ni menţiuni şcolilor generale
al Direcţiei agricole judeţene, Silvia, Mărgineanu Ioan, Tur- colae, Ertos Rudolf, Mariş din Orăştie, Băcia, nr. 2 Lu ION GHEORGHE MAURER
5000 fone a prezentat o informare pri deanu Virgil, Comăşescu Eu Viorel, Feer Ioan — vice peni, nr. 6 Petroşani, Pri-
caz, Căminului de copii din
gen,
preşedinţi,
Gheorghe,
Caba
Cristache
—
Ioan
vind dezvoltarea creşterii pă Roth Rudolf, Cămărăşan Au- membru. Brad şi Liceului industrial preşedintele Consiliului de Miniştri
de ©fel peste sărilor şi animalelor mici în minier Deva. al Republicii Socialiste România
judeţul nostru, precum şi
prevederi sarcinile stabilite în acest do
meniu pentru actualul cinci
nal. In continuare, tovarăşul
ing. Aurel Nistor, director ge CONSFĂTUIREA chestra de muzică popu judeţ. Primele două ac- jirea pomilor. Intre alte produse ce se desfac prin VREMEA
HUNEDOARA. Colec neral al Direcţiei agricole ju lară din Baia Mare. In ţiuni-model de acest gen le, s-au efectuat tăieri de alimentară, aici ei găsind
tivele de muncă din sec deţene, a ex.pus principalele BIBLIOTECARILOR cadrul lui au evoluat, a- s-au desfăşurat Ia Brîznic rodire pe mai mult de 500 aproape toate produsele
ha, s-au făcut arături şi
(„Sporirea producţiei de
ducînd în faţa spectatori
care se găsesc în magazi
torul oţeljini al Combi prevederi ale Statutului Aso Azi, la Liceul „Decebal“ lor atît de plăcutele me lapte şl carne — sursă de ăpatul în jurul pomilor ne similare mai mari. Pentru 24 ore
natului siderurgic Hu ciaţiei generale a crescători din Deva, va avea Ioc o lodii maramureşene, fraţii venituri“ — susţinută de pe aproape G00 ha. De a- Vreme închisă, cu ce
Petreuş.
ing Sergiu Beneţki şi Au
nedoara au realizat noi lor de păsări şi animale mici, consfătuire a tuturor bi relia Herboi, contabilă) şi semenea, s-a încheiat pri rul mai mult acoperit.
bliotecarilor din judeţ, or
şi importante succese iar tovarăşul ing. Gheorghe ganizată de către Comite lila („Să pregătim din ma stropire pe 3 800 ha şi GALA DE FILME Temporar vor cădea pre
formă
de
sub
cipitaţii
pentru îndeplinirea e- Diaconescu, directorul I.A.S. tul judeţean de cultură şi SCHIMB DE timp producţia legumicolă se continuă a doua ac ninsoare. Vînt slab din
xemplară a sarcinilor de „Avicola" Mintia, a prezentat educaţie socialistă şl Con EXPERIENŢĂ PE TEME a anului 1973“ — prezenta ţiune de combatere a dău CU TEMA SPORTIVA sud-est. Temperatura mi
siliul judeţean al sindica
tă de ing. Valentin Cioba
plan maximale. programul de acţiune al aso telor. Cu acest prilej, vor AGROZOOTEHNICE nii şi Dorina Suba, tehni nătorilor. nimă va oscila între mi
nus 10 şi minus 6 grade,
cinematografele
din
I.a
La cele trei oţelării ciaţiei judeţene, în lumina o- fi abordate diverse aspec ciană). CHIOŞC ALIMENTAR Valea Jiului au fost pro iar maxima între minus
te
legate
Imbunătăţi-
de
ale combinatului s-au e- . biectivelor stabilite de partid ţirea muncii cu cartea, Comitetul judeţean pen iectate, sub genericul „Fi 4 şi minus 2 grade.
laborat peste sarcinile pentru creşterea contribuţiei acţiunile cultural-educati tru cultură şi educaţie so ACŢIUNI DE SEZON LA SINTANDREI le din istoria sportului ro
mânesc“, o serie de pe
de plan la zi 5 000 tone gospodăriilor populaţiei la bu ve organizate în incinta cialistă a organizat, in licule. cu teme sportive. Pentru următoarele
acestor aşezăminte.
de oţel. Acest succes na aprovizionare a oamenilor colaborare cu căminul IN POMICULTURA O.C.L. Alimentara Deva Acţiunea, organizată de două zile
cultural din lila, schim
poate fi pus în primul muncii cu produse agroali- bul de experienţă „Activi a deschis, la intrarea în C.J.E.F.S. în colaborare cu
serele de legume de la
rînd pe seama creşterii mentare. CU MUZICA tăţi în microgrupurl pen In vederea ridicării po Sîntandrei, un chioşc ali întreprinderea cinemato Vremea se menţine în
grafică judeţeană, s-a des
chisă, cu cerul mai mult
productivităţii cuptoare In cadrul dezbaterilor au MARAMUREŞANA tru difuzarea cunoştinţe tenţialului productiv al li mentar. Chioşcul a fost făşurat în tot cursul săp- acoperit, favorabil precipi
deschis în principal pen
lor şi folosirii .mai de luat cuvîntul tovarăşii Reghi- La Casa de cultură din lor agrozootehnice“, la ca vezilor, în unităţile agri tru ca muncitorii de la tămînii trecute la Petro taţiilor sub formă de nin
pline a timpului de lu na Rus, Rudolf Ertoşi, Nico Hunedoara a avut loc un re au participat directori cole se desfăşoară o serie sere să se poată aprovi şani, Lupeni, Vulcan şi soare. Vîntul va sufla
lae Pleşa, Gheorghe Cristache, spectacol susţinut de or- de cămine culturale dla de lucrări pentru îngri ziona cu alimente şi alte slab din nord-vest. Tem
cru. Maria Rusan, Rudolf Roth, Lonea. peratura staţionară.
Ioan Stan, Ioan Mărgineanu şi J