Page 94 - Drumul_socialismului_1973_01
P. 94

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 616 O MIERCURI 31 IANUARIE 1973
                                                                        Í8>BEBÉBMBltoaiB8WMBMBMBMMaBaaiganKWattSIMB



               Dia activitate orgenizaţîiior Ü.T.C.





               Aşa  dupSj  cum  ne  relatea­  cadrul  I.G.C.L.  Deva.  Prezen­  In  municipiul  Hunedoara  a
              ză  Maria  (Soia,  organizaţia   tarea  lor  în  faţa  ofiţerului   avut  loc,  duminică,  deschide­                                                      Cum acţionaţi pentru sporirea efectivului
              U.T.C.  de  la'  Şcoala  generală   stării  civile  pentru  oficierea   rea  unei  ample  acţiuni  înti­
              de  10  ani  ciiin  Blăjeni,  îndru­  căsătoriei  a  fost  însoţită  de   tulată  „Serile  tineretului  hu-
              mată  de  organizaţia  de  par­  un  mare  număr  de  tineri  din   nedorean",  organizată  de  Co­                                                       animate şl a prddueţîeî de lapte, carne, Sini ?
              tid,  acordă  o  .deosebită  aten­  întreprindere,  alţi  cunoscuţi.   mitetul  municipal  U.T.C.  In
              ţie  educării  pplitico-ldeologi-   Cu  acest  prilej,  au  fost  fe­  sala  de  sport  a  şcolii  gene­
              ce  a  elevilor.  In  acest  sens   licitaţi  de  secretarul  comite­  rale  nr.  1  s-au  întîlnit  cadre­
              se  organizează'  activităţi  la   tului  U.T.C.  de  la  I.G.C.L.,   le  didactice  tinere  de  la  şco­                                               I PERIOADA DE STABULAŢIE
              care,  alături  de  .utecişti,  par­  Gheorghe  Popescu,  iar  din   lile  generale  nr.  1  şi  nr.  5,
              ticipă  si  pionieris.  Intre  cele   partea  colegilor  şi  prieteni­  care   au   participat   la   un
              două  organizaţii  ,s-a  stabilit  o   lor  li  s-au  oferit  buchete  de   schimb  de  experienţă  cu  pro­
              strînsă colaborare;.        flori.                     fesori  cu  vechime  în  învâţă-     La  I.I.L.  Orăştie  se  confecţionează,  printre  multe'alte  pro­
               Recent,  a  avut  loc  o  astfel     ■Ar              mînt,  un  concurs  „Cine  ştie,   duse,  şi  emblemele  metalice  ale  autocamioanelor  „Bucegi“.  De     îngrijirea şi hrănirea raţională a
              de  activitate  comună.  Unui   Organizaţia  U.T.C.  de  la  fa­  cîştigă"  cu  tema  „Pagini  de   calitatea  lor  se  ocupă  cu  atenţie  comuniştii  Maria  Opriţa  şi  Du­
                                                                                                       mitru Bogdăneseu.
             număr  de  şapte  elevi  le-au   brica  ,,11  iunie“  de  la  U.E.I.L.   literatură  română  patriotică”,
              fost  înminate  casrnetele  de   Orăştie  a  organizat  pentru   alte  acţiuni  cu  caracter  re­
             membru  al  orgainizaţiel  de   membrii  ei  o  dezbatere  pe   creativ.
             tineret,  iar  alU,  şapte  elevi   tema  aplicării  şi  respectării   •k                                                                                 animalelor—condiţie hotărîtoare pentru
             au  fost  primiţi  ‘în  organiza­  legislaţiei  muncii.  Solicitate,   La  Clubul  tineretului  din
             ţia  de  pionieri.  A  constituit   în  programul  de  activitate  au   cadrul  Trustului  de  construc­  Obiective concrete
             un  moment  deosebit  de  emo­  mai  fost  trecute  şi  alte  ac­  ţii   şi   montaje   metalurgice
              ţionant   prinderea   cravatei   ţiuni   privind   popularizarea   Hunedoara  a  avut  loc,  de  a-
             roşii   cu   tricolor   la   gîtul   legilor.            semenea,  o  seară  distractivă      HAŢEG.  In  cadrul  întrecerii  iniţiate  de  biroul  Co­          obţinerea unor produetii sporite
             proaspeţilor  piopieri  de  către       *                pentru  tineret.  In  cadrul  ei,   mitetului  Central  al  Uniunii  Tineretului  Comunist:
             noii  utecişti,  caţre  le-au  pro-  ■   Tinerii  de  la  întreprinde­  un  mare  număr  de  tineri  s-au   „Tineretul  —  factor  activ  în  îndeplinirea  cincinalului
             mls  că  ii  vor  sy/Ti  jinî  tot  tim­  rea  de  Industrie  locală  Orăş­  întrecut  într-un  concurs  pe   înainte  de  termen”,  membrii  organizaţiei  de  Ia  S.M.A.   Un  factor  cheie  în  comple­  lă  a  animalelor.  Stocul  de   Nu   mai   puţin   important
              pul in activitatea lor.                                 teme  profesionale,  au  schim­     Haţeg  şi-au  stabilit  cîteva  obiective  concrete,  pe  ba­
                                          tie  au  strîns  de  la  începutul                                                                                         xul  de  acţiuni  ce  se  aplică   nutreţuri   existent,   folosit   este  ca  retribuţia  îngrijitori­
                         ■k               anului  ptnă  în  prezent  peste   bat  impresii,  au  purtat  dis­  za  cărora  au  chemat  la  întrecere  toate  celelalte  or­  în  vederea  dezvoltării  sec­  cu  chibzuinţă,  oferă  posibili­  lor  să  se  facă  după  rezulta­
               Ziua  de  sîmbjătă  va  rămî-                          cuţii  asupra  iniţiativelor  în­   ganizaţii  din  unităţile  similare  ale  judeţului.  Deosebit
                                          50  tone  fler  vechi  pe  care                                                                                            torului   zootehnic,   respectiv   tatea  ca  pînă  la  viitoarea  re­  tele  pe  care  le  obţin  în  pro­
              ne  neştearsă  în  amintirea  ti­                       treprinse  în  munca  de  şanti­    de  semnificativ  este  obiectivul  care  vizează  obţinerea   a  sporirii  efectivelor  şl  a   coltă  să  menţinem  animale­  ducţie,  cointeresîndu-i  astfel
              nerilor  Etelca  Ci/obot,  casnică,   I-au  predat  sectorului  I.C.M.   er,  rezultatelor  obţinute,  s-au   din  trei  tractoare  destinate  casării  a  unuia  util  pro­  producţiei  animaliere,  îl  re­  le  la  un  potenţial  productiv   să  depună  eforturi  pentru  a
              şi Florian Vesa,; instalator în  din localitate.        recreat.                            ducţiei pe încă doi ani.                                   prezintă  asigurarea  unei  în­  ridicat.               valorifica  deplin  potenţialul
                                                                                                                                                                     destulătoare  şi  variate  baze   —   Una  din  acţiunile  că­  unităţilor.  In  anul  trecut,  îm­
                                                                                                                                                                     furajere,  precum  şl  gospodă­  reia  i  se  acordă  maximă  Im­  preună  cu  soţia,  de  Ia  Iotu­
                                                                                                                                                                     rirea  cu  maximă  chibzuinţă   portanţă  —  ne  relata  ajuto­  rile  de  animale  pe  care  le
                                                                                                                                                                                                 rul  şefului  de  fermă,  Pop
                                                                                                                                                                     a  tuturor  resurselor  de  nu­
                                                                                                                                                                                                                             lapte,  cîştigînd  astfel,  în  me­
               Pentru  a  găsi  cele  mai   Sporirea  indicilor  de  utilizare                                                        Importante venituri            treţuri.  Printre  unităţile  un­  Reghina  —  este  prepararea   îngrijim  am  realizat  42  000  1
             bane  forme  de  instruire                                                                                                                              de  se  remarcă  o  preocupare   furajelor  în  scopul  creşterii   die,  lunar,  peste  1  200  lei
             şi  pregătire  a  activului                                                                                              pentru cooperativa             de  seamă  pentru  rezolvarea   gradului  lor  de  consumabi-   fiecare.  Asemenea  lor,  dove­
             de  partid,  Comitetul  co­                                                                                                                             acestor  probleme  se  numă­  litate.  De  transportul  şi  pre­  desc  multă  hărnicie  şi  price­
             munal  de  partid  Orăş-                                                                                                        agricolă                ră  şl  C.A.P.  Băcia.  Discuţia   pararea  grosierelor  se  ocupă   pere  şi  îngrijitorii  de  ani­
             tioata  de  iSus  a  încetă­                                                                                                                            purtată  cu  membri  ai  consi­  cu  multă  răspundere  briga­  male  Ion  Mur  ari,  Ioan  Lucaci,
             ţenit  practica  de  a  or­  a capacităţilor de transport                                                                 VEŢEL.  In  cadrul  coope­    liului  de  conducere  şi  îngri­  diera   Ferenţ   Margareta   şi   Firuca Moroozan şi alţii.
             ganiza,   lunar,   activităţi                                                                                           rativei  noastre  funcţionează   jitori  de  animale  o  eviden­  cooperatorii   Andrei   Toma,   Conducerea   cooperativei
             variate  şi  atractive.  Iată                                                                                           un  atelier  pentru  construc­  ţiat   o   experienţă   pozitivă,   Nicolae  Duşa,  Dumitru  Blaj,   agricole  a  analizat  temeinic,
             cum  s-a  desfăşurat,  re­       (Urmare din pog. 1)      „momentele  de  vîrf“  ale  tra­  fecţionarea  transporturilor  au­  ţia  de  garduri  şt  porţi  me­  care  merită  să  fie  cunoscută   Iosif  Stoica  şi  Maria  Han-   sub  ţoale  aspectele,  posibi­
             cent, o astfel de acţttune.                               ficului.  Cum  faceţi  faţă  ne-   to  şi  pe  C.P.R.,  în  vederea  în­  talice  şi  de  cazangerte.  A-   şi  aplicată  şi  în  alte  coope­  gău.  Ca  urmare,  dacă  în  anii   lităţile  de  dezvoltare  a  zoo­
               După   o   programare     vînd  în  vedere  rezervele  in­  ritmicităţli ivite ?      deplinirii  cu  succes  —  la  ni­  nul  trecut  am  avut  planificat   rative agricole.    anteriori  rămîneau  nevalori­  tehniei,  măsurile  stabilite  a-
             stabilită  de  biroul  co­  terne  de  oare  dispunem,  pen­  Nicolae   Stan:   Dimensiona­  velul  lor  maximal  —  a  sarci­  să  realizăm  din  acest  sector   —  Acordăm  o  grijă  spori­  ficate  zeci  şi  sute  de  tone   vînd   drept   scop   realizarea
             mitetului   comunal.   de   tru  o  încărcare  sporită  şi  ra­  rea  capacităţilor  de  transport   nilor din acest an ?  venituri  în  valoare  de  37  000   tă   Îndeplinirii   şi   depăşirii   de  nutreţuri  grosiere,  acum   în  următorii  2-3  ani  a  cel
             partid,  secretarii  organi­  ţională a capacităţilor.    după  nevoile  teritoriale  şi  de   Iosif  Bulea:  Hotărîrea  co­  let  şi  am  obţinut  273  000  Iei.   indicatorilor  de  plan  stabiliţi   cocenii  şi  paiele  se  folosesc   puţin  50  la  sută  din  produc­
             zaţiilor  de  bază  de  la    Iosii  Bulea:  Sarcinile  noas­  mom'ent  se  face  în  strînsă  le­  lectivelor  noastre  de  a  trans­  Şi  anul  acesta  lucrurile  au   pentru   sectorul   zootehnic   integral.  ţia  globală  a  unităţii  din
             Şcoala   generală   Orăş-   tre  de  plan  din  acest  an,  la   gătură  cu  capacitatea  de  trafic   pune   neabătut   prevederile   pornit  bine.  Nicodim  Boancă   deoarece  creşterea  animale­  Măsura  luată  de  conduce­  sectorul  de  creştere  a  ani­
             tloara de Sus. şl C.A.P.    nivelul  lor  maximal,  sînt  cele   a  secţiilor.  Printr-o  urmărire   Conferinţei  Naţionale  a  parti­  execută  primele  comenzi  de   lor  ne  oferă  posibilitatea  să   rea  C.A.P.  pentru  a  adminis­  malelor.  Pe  lingă  acţiunile
                                         mal  mari  pe  care  le-am  avut   decadalâ  a  rulajului  şi  inter­  dului   se   materializează   cu   garduri şl porţi metalice.  obţinem  venituri  ridicate  şi   tra  furajele  numai  în  stare   de  îmbunătăţire  calitativă  a
                                         de  îndeplinit  vreodată.  Sinte­  venţie  promptă  pentru  creşte­  succes.  Aş  menţiona  că  Ini­                                                    preparată  în  hrana  anima­  efectivului,  o  subliniere  apar­
                                         tic,  este  vorba  de  o  creştere   rea  vitezei  de  circulaţie,  pu­  ţiativele  „150  km  fără  re­  LAZAR GAŞPAR       permanente   —   ne   spunea   lelor  este  lăudabilă,  ea  do-   te  se  cuvine  în  legătură  cu
                                                                                                                                                                     preşedintele  C.A.P.,  Horten­
                AGTIWâTI                 cu  16  la  sută  la  indicatorul   tem  atenua  efectul  denivelări­  paraţii   capitale”   şi   „Planul   preşedintele C.A.P. Veţel  sia  Hălălai.  Eforturile  ce  se   vedindu-şi  din  plin  eficien­  preocuparea  pentru  asigura­
                                         tone  transportate,  cu  18  la  su­  lor.                  fiecărei  luni  realizat  în  25  de                            depun   sînt   încununate   d'e   ţa.  Cu  cheltuieli  minime  s-a   rea  bazei  furajere.  In  struc­
                                                                                                                                                                                                 amenajat  o  cameră  unde  se
                                                                                                                                                                                                                             tura  plantelor  de  nutreţ  cul­
                                         tă  la  tone  kilometrice  şi  cu
                                                                         —  Punem  aşadar,  în  discu­
               ATRACTIVE,                16,5  la  sută  la  călători/kilome-   ţie,  pornind  de  ia  utilizarea   zile"  (autori  —  colectivele  au­              succese  de  seamă,  în  anul   prepară  nutreţurile  şi  s-a  e-   tivate,  trifolienele  ocupă  a-
                                                                                                     tobazelor  din  Brad  şl  Haţeg),
                                         tru,  fată  de  realizările  anului   intensivă  a  capacităţilor,  ne­  ce  îşi  propun  ca  prin  utiliza­  Ofn activităţile   trecut  reuşind  să  livrăm  su­  chipat  tocătoarea  cu  motor   nual  mai  mult  de  jumătate
                                                                                                                                                                     plimentar  la  fondul  de  stat
                                                                                                                                                                                                 electric.
                                                                                                                                                                                                                             din  suprafaţă.  De  asemenea,
                                                                       cesitatea  optimizării  în  gene­
                  VARIATE                trecut.  Ca  urmare,  preluarea   ral a transportului...    rea  deplină  şi  raţională  a  par­                            26  000  litri  lapte  şi  2  000  kg   —   Nu  este  totul  să  ai   se   acordă   grijă   producerii
                                                                                                     cului  să  se  obţină  o  eficienţă
                                         sarcinilor  şi  defalcarea  lor  s-a
                                         făcut  ţinînd  cont  de  necesita­  Iosif  Bulea:  De  fapt,  creşte­  economică  sporită,  au  deter­  anexe               carne.   Concomitent   cu   a-   numai   furaje   suficiente   —   suculentelor,  sfeclei  furajere
                                                                                                                                                                     ceasta,  efectivele  de  bovine
                                                                                                                                                                                                 remarca  îngrijitorul  de  ani­
                                                                                                                                                                                                                            şi  cultivării  porumbului  în
             Ocolişu  Mic,  precum  şi   tea  folosirii  intensive  a  par­  rea  indicilor  de  utilizare  a  ca­  minat  o  vie  emulaţie  in  rîndul   BĂCIA.  In  flecare  an,  coo­  planificate  s-au  depăşit  cu   male  Gdchler  Martin.  Tre­  cultură   succesivă,   acestora
             preşedintele   comitetului   cului  auto,  mai  ales  că  în  aifa-   pacităţilor   de   transport   nici   întregului   nostru   colectiv.   perativa  agricolă  din  Băeiaj   14  capete,  matca  —  220  vaci   buie  să  ştii  să  le  şi  foloseşti   rezervîndu-li-se  cîte  55—65
             sindical  comunal,  au  pre­  ră  de  promisiunea  de  a  ni  se   nu  poate  fi  privită  fără  a  a-   Cred  că  tocmai  această  an­  realizează   importante   veni-j   şi   junincl   —   realizîndu-se   economic,   gospodăreşte,   să   de hectare.
             zentat  informări  verbale   majora   parcul   de   camioane   tenţiona   efectul   optimizării   gajare  plenară  este  elementul   turi  băneşti  din  activităţile;   integral.
             asupra  stilului  şi  meto­  şi  autobuze  cu  circa  150  de   transportului   în   general,   a-   hotărîtor   care   va   determina   anexe   industriale.   Bilanţul;   Sarcinile  ce  revin  unităţii   obţii  producţii  mari  eu  con­  O  cerinţă  esenţială  pentru
                                                                                                                                                                                                sum  redus.  In  cel  9  ani  de
             delor  de  muncă  ale  bi­  autovehicule,  va  trebui  să  ne   vînd  în  vedere  că  în  ultimă   ca  la  finele  anului  să  ne  pre­  anului  trecut  a  fost  deosebit;   în  acest  an  —  creşterea  e-   cînd  practic  această  mese­  ridicarea  randamentului  fer­
             rourilor  organizaţiilor  de   desfăşurăm  activitatea  tot  cu   instanţă   folosirea   deplină   a   zentăm   cu   planul   îndeplinit   de  rodnic,  faţă  de  470  000  j   fectivului  cu  70  de  capete   mei  zootehnice  este  ca  toti
             bază  privind  îmbunătăţi­  capacităţile din anul trecut.  parcului  se  face  cu  scopul  ob­  ireproşabil.            Iei  venituri  planificate  obţi-j   (ceea  ce  Înseamnă  ajungerea   rie,  mi-am  putut  da  seama   factorii  din  unitate,  răspun­
                                                                                                                                                                                                ce  însemnătate  prezintă  ca
             rea  conţinutului  adunări­   —    Pentru  obţinerea  unor   ţinerii   unui   efect   economic   Nicolae  Stan:  In  acest  an,   nîndu-se 908 000 lei.  la  o  Încărcătură  de  peste   să  cunoşti  potenţialul  fiecă­  zători  de  soarta  producţiei
             lor  generale  şi  activiza­  indici  sporiţi  de  utilizare  a   cit mai corespunzător.  mai  mult  ca  oricînd,  colectivul   Şi  in  acest  an  lucrările  auj   100  bovine  la  suta  de  hec­  rui  animal  din  lot,  să-i  dai   animaliere,  şi  în  primul  rînd
             rea  comuniştilor,  respec­  capacităţilor,  fără  îndoială  că   Nicolae   Stan:   Tocmai   de   nostru   de   muncitori,   tehni­  demarat   bine,   exlstînd   în-j   tare),  şi  a  producţiei  de  lap­  hrană  în  raport  cu  produc­  conducerea  fermei,  să  urmă­
              tiv  modul  în  care  au  ac­  s-au  luat  măsuri  concrete,  a   aceea,  am  luat  măsuri  ca,  pa­  cieni  şi  ingineri  se  află  cu­  cheiate  deja  contracte  pen-l   te  marfă  cu  120  000  1  —  au   ţia  ce  se  realizează.  In  efec­  rească  în  permanentă  valo
             ţionat  membrii  comitetu­  căror  aplicabilitate  a  început   ralel  cu  transportarea  mărfu­  prins  într-o  bărbătească  dis­  tru  livrarea  de  produse  —;   pŢegătite  condiţii  bune  de   tivul  nostru  sînt  gnimale  ca­  rificarea  eficientă  a  resurse­
             lui  sindical  pentru  ridi­  să se vadă.                 rilor  pe  C.F.R.,  numai  peste   pută  cu  timpul  pentru  finali­  cozi  unelte  —  în  valoare  de   îndeplinire.  Ăcum,  în  peri­  re  pot  da  cîte,  15—20..1..lap­  lor   locale,   introducerea   şi
                                                                                                                                                                                                                            aplicarea  în  practică  a  teh­
             carea  pregătirii  profesio­  Iosif  Bulea:  Planul  pe  20  de   50  de  kilometri,  să  realizăm   zarea  cincinalului  înainte  '  de   peste  800  000  lei.  In  atelierul;   oada  de  stabulaţie,  acceptul   te  pe  zi.  Avem  însă  şi  e-   nologiilor  înaintate  de  creş­
              nale  şi  politice  a  sala­  zile  l-am  realizat  in  proporţie   şi   mecanizarea   operaţiunilor   termen.  Modul  curajos  in  ca­  C.A.P.  se  desfăşoară  din  plin;   principal  îl  punem  pe  în­  xemplare   slab   productive,   tere a animalelor.
              riaţilor  şi  conlucrarea  cu   de  106  la  sută.  Este  efectul,   de   încârcnre-descărcare   —   re  s-a  trecut  la  soluţionarea   activitatea  pentru  eonfecţio-;   grijirea şi hrănirea raţiona-  care trebuie înlocuite.
              organizaţia  U.T-C.  Infor­  în  special,  al  activizării  în   prin  paletizare,  containerizare   unor  probleme  vitale  privind   narea produselor contractate.'                                                        N. TIRCOB
              mările  şi  discuţiile  pur­  proporţie  de  99  la  sută  a  par­  etc.  —  în  vederea  micşorării   buna  desfăşurare  a  transpor­
              tate  au  avut  un  caracter   cului  de  remorci,  a  reducerii   timpilor  de  tranzit  şi  de  sta­  tului  pe  C.F.R.,  conştiinciozi­
              de  schimb  de  experien­  cu  circa  20  la  sută  a  timpu­  ţionare.                tatea  lucrătorilor  noştri  —  ia­  r
              ţă.                        lui  de  imobilizare  a  maşini­  —   Care  apreciaţi  că  este   tă  ce  consider  esenţial  in  în­
                                         lor  în  reparaţii,  a  mecanizării                         deplinirea  planului  şi  a  an­
               In  continuare,  în  ca­                                problema hotărîtoare în per­  gajamentelor asumate.
              drul  cabinetului  de  şti­  unor  operaţiuni  de  încărcare-                                                          „Vom fi un sprijin de nădejde“
                                         descărcare,  a  folosirii  unei  noi
              inţe  sociale  de  la  şcoa­  reţele   grai   pentru   scurtarea                                                                                                                       Prietena noastră—pădurea
              la  generală  s-a  prezen­  distanţelor  între  furnizori  şi
              tat  expunerea  :  „Unirea   beneficiari,  a  altor  măsuri  cu
              —  aspiraţie  de  veacuri   influente  favorabile  în  folosi­                                                           „Vom  fi  un  sprijin  de  nă­  una   din   cele   mai   eficiente   Pe   o   piatră   din   marginea   mai  mult,  o  distrugi.  Şi  pen­
              a  poporului  român“.  Ea   rea  mijloacelor  de  transpor­                                                            dejde".   Angajamentul   so­  activităţi   de   sprijinire   a   pădurii   scrie   cu   vopsea   ro­  tru  a  înlocui  ceea  ce  ai  tăiat
              a  fost  ilustrată  de  dia­  turi auto.                                                                               lemn,  rostit  la  forumul  tine­  producţiei,   tinerii   brădeni,   şie  cifra  124.  Omul  îmbrăcat   din   pădure,   trebuie   să   pre­
              pozitive,  diafilme,  por­                                                                                             retului   hunedorean   —   Con­  sub   îndrumarea   consiliului   în  haine  de  culoarea  bradu­  găteşti   alta.   Pentru   acest
              trete  şi  documente,  cu    Nicolae  Stan:  De  la  înfiinţa­                                                         ferinţa   organizaţiei   judeţene   tineret   muncitoresc,   au   par­  lui  se  ridică  şi  priveşte  spre   lucru,   avem   pepiniere   unde
              ajutorul  mijloacelor  au-   rea  Regionalei  C.F.  Deva,  în                                                          a  U.T.C.  —  aparţine  tînărului   ticipat  la  o  serie  de  acţiuni   piatră. Pare nemulţumit.  semănăm   seminţe   de   diferiţi
              dio-vizuale  de  care  dis­  luna  ianuarie  a  fiecărui  an                                                           Vasile   Petruţa,   inginer   la   de   muncă   voluntar-patrioti­  —  Gata ?           arbori,   creştem   puieţi   pe
              pune cabinetul.            ne-am  prezentat  cu  realizări                                                             Atelierele   centrale   Gurabar-   că   in   industrie   şi   agricultu­  —   Pentru  ziua  de  azi,  da.   care  apoi  îi  plantăm  in  locu­
               A  urmat  apoi  clarifi­  mai  slabe.  Principalul  motiv                                                             za,   ce   aducea,   prin   cuvîntul   ră,   reuşind   să   obţină   în­  Am   terminat  de  refăcut   toa­  rile   unde   a   rămas   teremd
              carea  unor  probleme  ri­  îl  constituie  nu  folosirea  ne-                                                         său,   mesajul   minerilor   şi   semnate   economii.   El   însuşi   te   bornele   cile   hotărîsem   să   gol.   Le   zicem   plantaţii.   Cu
              dicate  şi,  în  final,  trans­  corespunzătoare  a  capacităţi­                                                       al constructorilor brădeni.  inovator,   Vasile   Petruţa   a   fac azi.                mari   eforturi   am   reuşit   să
              miterea  sarcinilor  ce  re­  lor,  ci  faptul  că  mulţi  bene­                                                         Tînărul   absolvent   al   fa­  sprijinit,   alături   de.   Întregul   —  Iţi place pădurea ?  plantăm   toate   terenurile   de
              vin  organelor  şi  organi­  ficiari  nu-şi  respectă  clauzele                                                        cultăţii   de   electromecanică   a   consiliu,   activitatea   tinerilor   _ 7         pe   care   s-a   tăiat   in   trecui
                                         contractuale  cu  privire  la  li­
              zaţiilor  de  partid,  facto­  vrarea   produselor   fabricate.                                                        Institutului   politehnic   din   inovatori,   ale   căror   raţio­  —   Nu  te  întreb  pentru  că   pădurea,  pină  cînd.  din  plan­
              rilor  educaţionali  din  co­                                                                                          Cluj   s-a   integrat,   cu   doi   nalizări   şi   inovaţii   au   adus   eşti   pădurar,   ci   aşa   ca   pe   taţii,   creşte   din   nou   pădu­
              mună.                      Faptul  ne  determină  să  ţinem                                                            ani  în  urmă,  in  sfera  mun­  în   anul   1972   economii   de   oricare om.         rea.   E  o  viaţă  de  om,  dar
                                         imobilizat  o  bună  parte  din                                                             cii   productive,   însufleţit   de   peste 550 000 lei.                                face
                 ANTONE OLARU                                                                                                        puternica   dorinţă   de   perfec­  Aceste   cîteva   cifre   sînt   —   Da,  iubesc  foarte  mult
                secretarul Comitetului   parcul  de  transport  şl  ca  ata­                                                         ţionare   şi   autodepăşire   ce   deosebit   de   grăitoare   pentru   pădurea.   De   mic   copil   i-am   —  De ce ?
                comunal de partid        re  şl  indicii  de  utilizare  se                                                          caracterizează   întregul   co­  preocuparea   susţinută   a   ti­  dat•   tîrcoale,   avînd   grijă   de   —   Nu  este  pe  lume  lucru
                                                                            E.M. ŢEEEA. Din această sală, a comprcsoarelor, sînt pom­
                 Orăştioara de Sus       prezintă diminuaţi.             paţi in subteran, in flecare oră 3 C00 mc aer comprimat.    lectiv   al   atelierelor.   Băiatul   nerilor,   îndrumaţi   şi   ajutaţi   vite   Cînd   ploua,   mă   adă­  mai  frumos  ca  acela  de  a  în­
                                                                                                                                                                                                                                             S-o
                                                                                                                                                                                                                                     plantaţie.
                                           —  Apar însă pe parcurs      _____                               Foto: VIUGIL ONOIU       cu   firea   veselă,   deschisă   şi   de   organizaţiile   de   partid,   posteam   sub   tufari,   cind   era   griji   o   de   iarbă   şi   de  desco-
                                                                                                                                                                                                                             pleşeşti
                                                                                                                                                                                                                                                   ru­
                                                                                                                                     privirea   luminoasă   a   simţit   între   a   căror   biografii   se   prea  cald,  stăteam  la  umbră,
                                                                                                                                     efortul   comun   ce   se   desfă­  înscrie,   în   mod   organic,   şi   iar  iarna,  tot  pădurea  era  a-   gii   de   zmeură   care   cresc
                                                                                                                                                                                                                                  repede
                                                                                                                                                                                                                                        vrînd
                                                                                                                                                                                                                                                  sufo­
                                                                                                                                     şura   pentru   găsirea   unor   cea  a  inginerului  Vasile  Pe­  ceea care îmi dădea căldură.  mai   S-o   fereşti   de  s-o  insectele
                                                                                                                                                                                                                             ce.
                                                                                                                                     soluţii   valoroase   prin   care   truţa.                    —  Dar acum ?             care   vor   să   distrugă   puieţii
            60SP0DĂIHREA Şl ÎNFRUMUSEŢAREA LOCALITĂŢI                                                                                să   se   reducă   consumul   de                                                        tineri.   E   aidoma   cum   ai
                                                                                                                                     materiale  şi  să  se  obţină  e-
                                                                                                                                     conomii   însemnate.   Prin   a-                                                        creşte   un   copil,   pină-l   vezi
                                                                                                                                                                                                                             om în toată legea. Nu face ?
                                                                                                                                     plicarea  xialoroasei  sale  ino­                                                         —   Ba   da.   face.   Dar   cu
                            CAUZA COMUNA A TURRON CETĂŢENILOR                                                                        vaţii.   1972   obţinut   numai  va­ în                                                 bornele... Ce-s alea ?
                                                                                                                                           s-au
                                                                                                                                                        in
                                                                                                                                     anul
                                                                                                                                               economii
                                                                                                                                                                                                                               —  Sînt  pietre  de  hotar  în­
                                                                                                                                     loare  de  circa  150  000  lei.  Ea
                                                                                                                                     viza   „forjarea   în   matriţe   a                                                     tre   feluri   de   pădure:   mai
               In  referirile  Ia  oraşul  Vulcan   fi  O  menţiune  pe  plan  naţional  cucerită  prin  muncă   construirea  unei  baze  sportive                                                                           tînără,   mai   bătrină   ori   cu
             s-a  renunţat  demult  la  folosi­                                                     şi  piste  de  carting  la  casa  pio­  robineţilor   de   aer   compri­
             rea  comparaţiilor  care  raportau   şi  spirit  gospodăresc  a  Valoarea  muncilor  patriotice:  890   nierului,   extinderea   zonelor   mat“.                                                                arbori   diferiţi.   Pe   harta   pă­
             prezentul  la  trecut.  Peste  Ima­  lei  în  medie  pe  locuitor  B  Certitudinea  obţinerii  unor  re­  verzi  pe  o  suprafaţă  de  5  hec­  Dar   Vasile   Petruţa   nu                                     durii   sînt   trecute   toate   bor­
             ginea  sumbră,  patinată  de  odi­  zultate superioare în noul an.                     tare  în  noul  cartier  Coroeştl,                                                                                       nele.  Acolo  nu  le  şterge  ni­
             nioară  a  localităţii  —  părăglni-                                                   modernizarea  unor  străzi,  con­  este   numai   un   bun   inginer,
             te,   afumate   şi   coşcovite   de                                                    struirea  de  noi  trotuare,  lucrări   îndrăgostit   de   meseria   alea­  La   conferinţa   organizaţiei   —   Acum  văd  pădurea  alt­  meni,  dar  aici  le  mai  şterge
             igrasie,   devenită   refugiu   al   locale  a  unei  grădiniţe  cu  8  săli   minerilor,   preparatorilor,   ener-   de  îndiguiri  ale  malurilor  Jiu­  judeţene   a   U.T.C.   a   făcut   fel. O văd aşa cum este.  ploaia,   aşa   că,   din   cînd   în
             pensionarilor  şi  şomerilor  sur­  do  clasă  (o  capacitate  de  500                 lui  ş.a.  In  programarea  volu­  să,  modelat  la  vilvătaia  spi­  o   serie   de   propuneri   deose­  —   Şi  cum  e  pădurea,  nea   cind, le scriem din nou.
             ghiuniţi  de  mizeria  capitalistă   locuri),  amenajarea  unei  con­  geticienilor,  constructorilor  şi  a   mului  de  munci  patriotice  s-a   ritului   muncitoresc   al   colec­
             —  s-a  suprapus  durabil  impre­  strucţii  atelier-şcoală  pentru  li­  altor   categorii   de   oameni   ai   pornit  iniţial  de  la  o  cifră  mal   tivului   Atelierelor   centrale   bit   de   utile   pentru   creşterea   Ioane ?  —   Cînd  e  mai  frumos  la
                                                                       muncii,  precum  şi  a  tineretu­
             sionantul   tablou   al   oraşului   ceul   de   cultură   generală   şl   lui  şcolar  şi  femeilor.  Apoi,  s-a   mare  decît  nivelul  atins  anul   interesului   elevilor   şcolilor   Mai  intîi,  e  verde,  şi  asta   pădure, bade Ioane ?
             înălţat  din  praf  şl  ruine,  al   şcoala  generală  nr.  5  cu  6  ate­  dat  o  mare  atenţie  bunei  orga­  trecut: 27 milioane lei.  din   Gurabarza,   care   l-a   a-   profesionale   pentru   activita­  înseamnă   sănătate   şi   vigoa­
             Vulcanului  modern  —  Vulcanul   liere  pe  specialităţi,  amenaja­                     —  Pentru  anul  în  curs  —   jutat   să-şi   însuşească   ca   a-                                                      —  Păi,  frum,os  e  tot  tim­
             industrial,   Vulcanul   urban,   rea  unul  loc  de  agrement,  a   nizări  a  fiecărui  punct  de  lu­  ne-a   declarat   tovarăşul   Petru   tribute   ale   muncii   şi   vieţii   tea   productivă,   pentru   asi­  re.   Apoi,   e   liniştită,   linişte   pul.  Iarna,  pare  a  fi  o  mi­
             Vulcanul  cultural.  Dar  nu  de­  două   bazine   de   înot   pentru   cru,  desfăşurării  unei  susţinute   Barbu,   preşedintele   consiliului   gurarea   condiţiilor   corespun­  de  care  orice  om  are  nevoie.   reasă   Îmbrăcată   in   alb,   dar,
             spre  impetuoasa   dezvoltare  e-   copii  (dintre  care  unul  termo-   munci  educative  pentru  antre­  popular   orăşenesc,   avem   deja   —   abnegaţia,   cinstea,   dem­  zătoare   desfăşurării   practicii   Pădxirea   e   un   prieten   bun,
                                                                       narea  masei  largi  de  cetăţeni
             conomică şi urbanistică a ora-  ficat),  unui  teren  de  fotbal  la                   întocmit   proiectul   unui   plan   nitatea,   onoarea,   înalta   con-                                                 parcă   tot   mai   frumoasă   e
             ?ului  ne-am  propus  să  scriem   termocentrala   Paroşeni,   unei   Ia  acţiunile  întreprinse  (discuţii   cuprinzător  dc  dezvoltare,  gos­  ştiinţă   socialistă  —  ci   este   ucenicilor   anilor   I   şi   II   în   bun pentru toţi oamenii.  vara.   Cind   vine   vara.   parcă
              n  rîndurile  de  faţă,  ci  despre   baze  sportive  la  mina  Vulcan,   individuale  şi  colective  cu  lo­  podărire  şi  înfrumuseţare  a  o-   atelierele-şcoală.   A   făcut,   de   —  De ce ?
                                                                       catarii,  po  blocuri  şi  străzi,  a-
             spiritul  gospodăresc  al  edililor,   a  6  terenuri  de  joacă  şi  sola­  dunări  pe  cartier  şi  circum­  raşului,   care   urmează   să   fie   şi   un   foarte   activ   mobiliza­  asemenea,   cunoscut   faptul   o  auzi  cum  cheamă  spre  ea
             despre   iniţiativele,   preocupări­  rii   pentru   copii,   continuarea              supus   dezbaterii   şi   aprobării   tor   şi   animator   al   activităţii                   —   Pentru  că  are  grijă  de   toate   păsările   cerului,   albi­
             le,  munca  şi  interesul  cotidian   lucrărilor  de  terasament  la  sta­  scripţii),   stimularea   morală   a   sesiunii   deputaţilor.   Am   luat   de   educare   a   tineretului   că   tinerii   specialişti   brădeni   toţi.   Dacă   n-ar   fi   pădurea,   nele   şi   fluturii.   Să   numai
             al  localnicilor  pentru  a  da  ora­  dionul  sportiv  (circa  20  000  mc   celor   mai   activi   participanţi,   cunoştinţă  de  chemarea  la  în­  vor   sprijini   cu   tot   elanul   n-am  avea  apă.  Pădurea  este
             şului  în  care  muncesc  şl  tră­  pămint   excavaţi),   amenajarea   combaterea  atitudinii  de  pasi­  trecere   a   Consiliului   popular   brădean   în   spiritul   progra­  dotarea   acestor   ateliere   vorbim   de   „vînat".   Ursul,
                                                                       vitate.
                                                                              Siluîndu-se
                                                                                           fruntea
                                                                                        în
             iesc  un  plus  de  confort,  pen­  unui  club  la  fabrica  de  stîlpi   acţiunilor,  prin  cuvîntul  şi  c-   al  judeţului  Maramureş  şi  de   mului   elaborat   de   partid.   ca   un   burete;   cînd   plouă,   după  ce  a  tras  un  somn  de-o
             tru  a-i  spori  frumosul,  pentru   hidraulici  —  iată  numai  o  parte              răspunsul   Consiliului   popular                            şcolare   şi   îndrumarea   prac­  strînge  apa  şi  apoi,  prin  iz­
             a  crea  o  ambianţă  cit  mai  plă­  din  şirul  lucrărilor  gospodăreşti   xempiul  lor,  numeroşi  deputaţi,   judeţean  Hunedoara,  iar  în  pre­  Pentru   calităţile   sale   de   ticii elevilor.  voare,   ne-o   dă   curată,   rece   iarnă  întreagă,   se  trezeşte  şi
             cută   —   componente   esenţiale   efectuate  anul  trecut  cu  con­  comunişti,  cadre  din  întreprin­  zent  ne  consultăm  cu  deputa­  bun   organizator,   preocupat                                     începe  din  nou  a  fi  stăpinul
                                                                        deri  şi  instituţii,  preşedinţi  ai
             ale traiului civilizat.                                                                ţii,  cu  conducerile  întreprinde­  pentru   cunoaşterea   a   tot   ce   Preocupat   permanent   pen­  şi  bună  de  băut.  Pentru  re­
                                          cursul   cetăţenilor.   Valoarea   comitetelor  de  bloc  şi  alţi  ac­                                                                                                            hăţişurilor.   Iezii   căprioarelor
               Am  vizitat  zilele  acestea  Vul­  contribuţiei   prin   muncă   pa­  tivişti  obşteşti,  printre  care  am   rilor  şi  instituţiilor,  cu  cetăţe­  este   nou   în   ştiinţă   şi   teh­  tru   desăvîrşirea   pregătirii   facerea   sănătăţii,   oamenii   se   zbenguiesc   ca   şi   copiii,
              canul.  Nu  trebuie  să  se  supere   triotică  a  cetăţenilor  se  ridică   reţinut  numele  lui  Iosif  Mora-   nii,   în   vederea   concretizării   sale   profesionale   şi   animat   şi-au   construit   sanatorii   în
             nimeni  dacă  vom  spune  că  a-   la  20  milioane  Iei  (faţă  de  16   ru,  Titus  Jurca,  Nicolae  Istfan,   definitive  a  ceea  ce  vom  avea   nică,   conferinţa   organizaţiei                         bucurindu-se  din  plin  de  da­
             cest  oraş  este  mai  curat,  mai   milioane  lei  înscrişi  în  anga­  Emil   Simina,   Tudor   Mucuţa,   de   făcut.   Cetăţenii   oraşului   orăşeneşti   Brad   a   U.T.C.   îl   de  dorinţa  de  a  insufla  tu­  mijlocul   pădurii.   Aici   găsesc   rurile   pădurii.   Vara.   pădu­
              îngrijit,   mai   bine   gospodărit   jamentul  iniţial),  iar  a  econo­  Gheorghe  Antoce,  Dumitru  Al­  Vulcan   s-au   manifestat   întot­  alege,   încă   din   primul   an   turor   tinerilor   acest   impe­  liniştea şi aerul curat de  rea  e  ca  o  bunică  la  care
              dccît  oricare  altă  localitate  din   miilor  Ia  lucrările  finanţate  de   besc«,   Valcria   Jurca,   Olivia   deauna  dornici  să-şi  vadă  loca­  rativ  al  actualităţii  —  să  în­  |   care   au   nevoie.   Cele   mai
              Valea  Jiului.  Acesta  c  adevă­  la  buget,  la  513  000  Iei.  Estă   Apel,  Aurora  Domşa,  Dumitru   litatea,  cartierul,  strada,  blocul   de   producţie,   ca   preşedinte                           merg   nepoţii   în   vacanţă   ;
              rul  şi  el  trebuie  spus  mai  ales   semnificativ  că  în  1972  valoa­  Albescu,  Petru  Cosma,  Vasile   în  care  locuiesc,  cît  mai  fru­  al   consiliului   tineret   munci­  văţăm   şi   să   ne   perfecţionăm   mici.  pînă  la  cele  mai  mari   are   grijă   de   fiecare   şi   nu
              că  nu  reflectă  un  aspect  de   rea   muncilor   patriotice   efec­  Sumlasclii,   Dumitru   Crăciun,   moase  şi  mai  bine  gospodărite.   toresc   şi   membru   al   birou­  permanent   —   Vasile   Petru­  construcţii,   nu   s-ar   putea   vrea   să   supere   pe   nimeni.
              moment.  Vulcanul  „se  bate"  de   tuate  se  ridică  la  890  lei  pe   Cornel   Petruţ,   Gheorghe   Co­  Aceasta  ne  dă  certitudinea  că     ţa   sprijină   cu   enluziasmxd
              mai  mulţi  ani  pentru  a  obţine   locuitor.            vrig,  Ion  Burileănu,  Iosif  Be-   avînd  asigurat  sprijinul  deplin   lui orăşenesc Brad al U.T.C.                   realiza   fără   ajutorul   lemnu­  De asta-mi place pădurea.
              un  loc  bun  in  întrecerea  pen­  Cum  a  reuşit  consiliul  popu­  rei,  Ştefan  Moroz,  Ioan  Puiu,   al   inimoşilor   noştri   deputaţi,   Datorită   unei   munci   sus­  ce-l   caracterizează   organi­  lui   pe   care   îl   obţinem   din   Şi.   pădurarul   Ioan   Jurco-
              tru  buna  gospodărire  şi  înfru­  lar  să  asigure  participarea  ce­  Alexandrina  Cornea,  s-au  afir­  conducerilor   unităţilor   econo­     zarea  unui  club  al  ingineri­  păduri.   Dar   trebuie   să   avem
              museţare   a   localităţilor.   In   tăţenilor  Ia  efectuarea  unui  a-   mat  ca  adevăraţi  animatori  ai   mice  şi  instituţiilor,  ci  vor  ob­  ţinute,   alături   de   întregul   lor   şi   tehnicienilor,   a   cărui   şi  noi,  oamenii,  aceeaşi  gri­  ni.  de  la  Ocolul  silvic  Ha­
              mod  constant,  în  ultimii  trei   semenea  volum  de  lucrări  edi-   maselor de cetăţeni.  ţine  rezultate  cu  mult  supe­  birou   orăşenesc   al   U.T.C.,   activitate   va   fi   canalizată           ţeg.  se  uită  la  mine  întrebă­
              ani  ci  s-a  situat  în  această   iitar-gospodăreşti  şi  de  înfru­  Pentru  anul  în  curs,  încura­  rioare  pe  calea  ridicării  gradu­  funcţionează,   încă   din   anul   jă   faţă   de   pădure.   Să   nu-i   tor :
              întrecere  printre  primele  oraşe   museţare  prin  munci  patrioti­  jat  de  rezultatele  bune  obţinu­  lui  de  urbanizare  şi  înfrumu­  1971,  32  brigăzi  de  muncă  şi   spre   rezolvarea   problemelor   cerem   mai   midt   decît   ne
              pe  judeţ.  In  anul  1972  a  obţi­  ce  ?  Dintr-o  discuţie  purtată  cu   te,  Consiliul  popular  al  oraşu­  seţare  a  oraşului.  Aş  dori  să   majore   ale   producţiei,   ale   poate   da.   Uite,   dealurile   de   —  Nu am dreptate ?
              nut  cel  mai  bun  rezultat:  men­  tovarăşul  Alexandru  Todor,  vi­  lui  Vulcan,  în  urma  consultării   întregesc  cele  de  mai  sus  cu   educaţie   comunistă   ale   ti­  muncii   şi   activităţii   tinere­  —   Ba  da;  aşa-i  nea  Ioa­
              ţiunea  I  (sau  altfel  spus,  lo­  cepreşedinte  al  comitetului  e-   cu   cetăţenii,   şi-a   propus   să   ideea  că  preocuparea  constan­  neretului,   care   s-au   distins   pe  care  s-a  tăiat  prea  mult.
              cul  IV),  pe  ţară,  printre  ora­  xcculiv,  am  desprins  ideea  că   continue  ia  un  nivel  superior   tă.  plină  de  răspundere  a  or­  atit   În   producţie   cit   şi   în   tului.  Cînd   plouă,   apele   scurgîn-   ne; şi eu sint silvicultor.
              şele  cu  o  populaţie  de  peste   edilii   oraşului   au   organizat   realizările  din  anul  trecut.  Nu­  ganelor   şi   organizaţiilor   de   Sînt   preocupări   pasionate,   du-se  spală  tot  în  calea  lor.
              10 000 locuitori.            iniţial  o  largă  consultare  a  de­  meroase   probleme   edilitar-gos-   partid,  precum  şi  a  organiza­  acţiunile   de   muncă   patrioti­  rod   al   unei   atmosfere   com­  Atunci   cind   s-au   tăiat   pă­  Atunci de ce mă întrebi
               Rezultatele  strădaniilor  depu­  putaţilor,   conducătorilor   între­  podăreşti  îşi  aşteaptă  rezolva­  ţiilor  dc  masă  şi  obşteşti  pen­  că,   de   inovaţii   şi   raţionali­  bative.   revoluţionare   ce   ca­  toate astea ? Nu le cunoşti ?
              se  deopotrivă  de  edili  şi  de   prinderilor,  instituţiilor  şi  or­  rea:   racordarea   conductei   de   tru  buna  gospodărire  şi  înfru­  zări.                           durile   de   pe   acele   dealuri,
              cetăţeni  pe  terenul  gospodări­  ganizaţiilor   obşteşti,   a   masei   apă  potabilă  de  la  Valea  de   museţare   a   oraşului   ne   dă     racterizează   colectivele   de   nimeni  nu  s-a  îngrijit  să  le   w cunosc,   dar   am   vrut
              rii   şi   înfrumuseţării   oraşului   largi  de  cetăţeni  asupra  obiec­  Peşti,  care  va  asigura  apă  la   dreptul   să   fim   optimişti,   să   Folosind   cu   succes   forme­  tineri   muncitori   şi   specia­  înlocuiască.  să   ştiu   cum   vezi   dumneata
              sînt  prezente  la  tot  pasul:  in­  tivelor  care  prezintă  cel  mai   toate   nivelurile   pe   întregul   nutrim  speranţa  şi  convingerea   le   de   popularizare   specifice   lişti.                pădurea...
              troducerea   încălzirii   centrale   mare  interes.  Astfel,  construc­  oraş.   terminarea   lucrărilor   de   că  vom  obţine  în  întrecerea  în   organizaţiei,   cum   este   gazeta   —  Cum adică ?
              prin   termoficarc   (renunţîndu-se   ţia  locului  de  agrement,  a  gră­  drenaj  şi  terasament  la  terenul   care   ne-am   angajat   în   acest   „Tineretul   şi   producţia",   şi
                                                                                                     an  rezultate  mai  bune,  că  vom
              la  microcentralele  termice)  în   diniţei,  bazelor  sportive  şi  al­  sportiv  al  oraşului,  terminarea   realiza tot ce ne-am propus.          ECATERINA SCHWARTZ             —  Cum  ?  Uite  aşa.  Pădu­     PETRU CRĂCIUN
              450  noi  apartamente,  la  poli­  tor  lucrări  de  Interes  general   unor  lucrări  (baza  sportivă,  ba­           considerînd   activitatea   de   Comitetul municipal        rea  dă  atîta  lemn  cît  poate
              clinică  şi  la  o  creşă  cu  50  de                     zinele  de  înot,  lacul  de  acu­     C. MAGDALIN           muncă voluntar-patriotică ca                                                                 tehnician principal
              locuri, construirea din resurse  a întrunit aprobarea deplină a  mulare), la locul dc agrement,                                                           Deva al U.T.C.           creşte într-un an. Dacă tai       la C.E.i.L. Deva
                                                                                                                                                                                                                                                    J
   89   90   91   92   93   94   95   96