Page 96 - Drumul_socialismului_1973_01
P. 96
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 616 © MIERCURI 31 IANUARIE 1973
Tovarăşul Mae Ceauşescu a primit C H E M A R E
pe ambasadorul Uruguayului la Bucureşti Către toate consiliile populare comunale
Preşedintele Consiliului de telui Republicii Orientale a mare Interes, guvernul şi po
Stat al Republicii Socialiste Uruguayului, (Juan Maria Bor- porul Uruguayan rezervîndu-i
România, tevarăşul Nicolae daberry, de a vizita această o foarte călduroasă primire. din Republica Socialista România
Ceauşescu, a primit, marţi ţară. In cadrul convorbirii s-a sub
după-amiază, pe ambasadorul Invitaţia a fost acceptată cu liniat deosebita importanţă pe
Republicii Orientale a Uru plăcere, urmînd ca data efec care o reprezintă vizita şefu
guayului la Bucureşti, Victor tuării vizitei să se stabileas lui statului român pentru dez
Pomes, la cererea acestuia. că de comun acord. voltarea relaţiilor de priete
Cu acest prilej, ambasado Ambasadorul Uruguayului a nie şi cooperare dintre cele Gospodarii din Stoicăneşti, Ie mai calde simţăminte de locuitori ai comunei să-l creştere de 6 500 kg la hec Dobrogea, din întreaga ţară,
rul Victor Pomes a transmis ţinut să sublinieze că vi două ţări, în folosul ambelor judeţul Olt — unde există dragoste, devotament şi ne aducem calda noastră mul tarul de sfeclă de zahăr fa au obţinut rezultate bune şi
tovarăşului Nicolae Ceauşescu zita preşedintelui Nicolae popoare, al cauzei păcii şi co una din cele mai vechi coo ţărmurită preţuire pentru tot ţumire pornită din piep ţă de 35 000 kg planificat, foarte bune şi că tot mai
invitaţia oficială a preşedin Ceauşescu este aşteptată cu laborării internaţionale. perative agricole din ţară, ceea ce faceţi în fruntea par turile tuturor stoicăneş- precum şi o depăşire a pro multe unităţi se angajează în
distinsă pentru a 4-a oară cu tidului şi statului, în nume tenilor. de la mic la mare, ducţiei medii la lapte cu 250 marea întrecere a recoltelor
Ordinul Muncii clasa I — re le celor mai scumpe idealuri profunda recunoştinţă şi dra litri faţă de 3 000 litri plani bogate, a dezvoltării multila
uniţi marţi în sesiune a Con ale poporului de înflorire goste fierbinte ce i-o acor ficat. Putem astfel să livrăm terale a localităţilor rurale.
Preşedintele Consiliului de Stat, siliului popular comunal, au voltare a tuturor localităţilor dăm. Cum vă putem mulţumi statului peste pian 700 tone patriotică întrecere cîştigă o-
in
această
Ştiind
că
continuă a patriei, de dez
cereale î 300 tone sfeclă de
dumneavoastră, care tn tot
hotărît să cheme Ia întrece
re socialistă toate consiliile ţării, în cadrul măreţului pro ceea ce aţi făcut pentm noi zahăr, 1 200 hl de lapte şi 150 mul, cooperativa de producţie,
populare, pe toţi cetăţenii gram de făurire a societăţii aţi pus ceva din toată fiinţa, tone carne, la care se adau comuna, ţara, vă asigurăm,
Nicolae Ceauşescu, a primit pe ministrul din comunele şi satele pa socialiste multilateral dez decît prin a vă raporta, iu gă importante cantităţi de iubite tovarăşe Ceauşescu
să nu precupeţim nici un e-
produse animaliere contracta
bite conducător, că noi, cei
voltate.
triei, pentru realizarea şt de
păşirea sarcinilor economice, Noi, stoicăneştenii, n-am din Cîmpia Boianului, a griu te şl livrate statului peste fort, să răspundem cu fapte,
edilitare şi social-culturale uitat şi nu vom uita lui şi a dropiilor, ne-am ţi plan de locuitorii comunei. aşa cum dumneavoastră
ne-aţi învăţat, marii cinste ce
nut de cuvînt şl am sporit
însufleţiţi de sarcinile mo
afacerilor externe ai Franţei pe anul 1973. niciodată ce ne-aţl spus Ia an de an averea C.A.P. şi bilizatoare pe care Conferin o avem de a lansa această
înfiinţarea C.A.P., în 1949,
Intr-o atmosferă de puter
nic entuziasm, participanţii cînd am avut fericita ocazie odată cu ea a crescut comu ţa Naţională şi Plenara C.C. chemare, să muncim cu pa
au adresat o telegramă Co ca la acest important eveni na şl oamenii. al P.C.R din noiembrie 1972 siune. abnegaţie şi totală dă
(Urmare din pag. 1) securităţi trainice pe conti şi-a manifestat speranţa că mitetului Central al P.C.R., to ment din viaţa satului să iiţi Analizînd cu grijă şi înal le pu în faţa agriculturii, a ruire, pentru a înfăptui în
n
nentul nostru, apreciindu-se actuala vizită a ministrului varăşului Nicolae Ceauşescu, în mijlocul nostru, să ne ară tă răspundere, ne-am propus satului în general, am hotă
multiple planutri — politic, e- că începerea pregătirilor pen afacerilor externe, Maurice în care se spune: taţi calea ce trebuie s-o ur ca prlntr-o muncă susţinută, rît, într-o atmosferă de pu mod exemplar obiectivele ce
conomic, tehnieo-ştiinţific şi tru conferinţa de securitate şi Schumann, va contribui la Deputaţii Consiliului popu măm împreună cu întreaga ţă ternic ataşament faţă de partid, ne-am propus, fiind convinşi
cultura] —, în folosul ambe colaborare în Europa repre extinderea acestei colaborări lar al comunei Stoicăneşti, rănime a ţării. Cuvintele ros plină de entuziasm, să lu faţă de dumneavoastră, to că astfel ne aducem contri
lor popoare, all înţelegerii şi zintă un moment de o însem în toate domeniile, îndeosebi judeţul Olt, întruniţi în se tite atunci în faţa obştei sa crăm în acest an şi mai bi varăşe secretar general, să buţia la ridicarea ţării noas
cooperării în trie ţările europe nătate deosebită în cadrul în domeniul economic. siune pentru dezbaterea pla tului, îndrumările şi Indica ne pămintul şi să obţinem o lansăm o chemare la între
ne, între toate: statele lumii. acestui proces multilateral. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu nului de dezvoltare econo- ţiile date ulterior cu prilejul depăşire de 750 kg la hecta cere către toate consiliile tre pe cele mai înalte culmi
In acest spirit s-a subliniat S-a constatat cu satisfacţie a toastat pentru dezvoltarea mico-socială şt a bugetului pe altor vizite, rezultatele obţi populare, către toţi locuito de prosperitate şi civilizaţie.
preocuparea comună de a am că cele două ţări au puncte colaborării româno-franceze, anul 1973, vă adresează, nute ne dau obligaţia cetă rul de grtu faţă de 4 000 kg rii comunelor şi satelor pa
plifica şi echilibra schimbu de vedere foarte apropiate pentru o Europă a colaboră mult iubite şi stimate tovară ţenească ca celui care este producţie planificată, un spor triei noastre. Ştiind că şi alte SESIUNEA
rile comerciale şi a da o sau identice faţă de edifica rii şi păcii între state egale şe Ceauşescu, în numele tu — aşa cum se spune la noi de 600 kg Ia hectanil de po cooperative agricole şi co CONSILIULUI POPULAR
pondere crescîndă cooperării rea securităţii în Europa, şi independente, pentru bu turor locuitorilor de aici, ce- — naşul celor peste 5100 rumb faţă de 4 800 kg, o mune din Banat, Transilvania, AL COMUNEI STOICĂNEŞTI
economice sub diferite forme, fapt care s-a reflectat şi în năstarea şi fericirea poporu
inclusiv în domeniul indus cadrul convorbirilor prelimi lui francez, în sănătatea pre
nare de la Helsinki, cît şi şedintelui Franţei, a ministru
trial.
faţă de alte probleme ale lui afacerilor externe.
Abordîndu-se aspecte ale vieţii internaţionale, ceea ce Răspunzînd, ministrul Mau Consiliul popular al comu 1972 valoarea producţiei mar arabile de 3 595 ha, precum dii planificate de 4 000 kg/ha burilor organizate la fermele
vieţii internaţionale, a fost permite promovarea mai de rice Schumann a subliniat, nei Stoicăneşti, judeţul Olt, fă la 100 ha să fie de 790 969 şi folosirea Integrală, în sco la grîu, cu 750 kg; a pro şi brigăzile cooperativei agri
consemnat cu satisfacţie parte a colaborării fructuoase în toastul său, că onoarea ce în sesiunea din 30 ianuarie lei, contribuind în acest fel puri productive, a suprafeţe ducţiei de 4 800 kg/ha la po cole de producţie.
cursul favorabil al evenimen între România şi Franţa, în i s-a făcut de a fi primit de 1973 a dezbătut într-o atmo la o mai bună aprovizionare lor din centrele gospodăreşti, rumb, cu 600 kg; a produc — Organizarea unor mani
telor din ultima vreme, sub- interesul păcii şi cooperării preşedintele Nicolae Ceauşescu sferă de exigenţă şi responsa a populaţiei din mediul ur a grădinilor populaţiei şi te ţiei de 35 000 kg/ha sfeclă de festări tradiţionale: „sărbătoa
liniindu-se necesitatea parti revine, în primul rînd, ţării bilitate modul de îndeplinire ban, creşterea cantităţilor de renurilor intravilane. Totoda zahăr cu 6 500 kg ; precum şi rea griului", „sărbătoarea bu
cipării tuturor statelor la pro internaţionale. sale, care, de atîţia ani, este a sarcinilor economice şi a produse livrate la export şi, tă, se vor lua măsuri pentru depăşirea producţiei medii cu jorului românesc" etc., cu
cesul de dezvoltare a clima prietena României. Oaspete bugetului local pe anul 1972, totodată, la sporirea venitu fertilizarea a 600 ha teren a- 250 1 lapte faţă de planul de prilejul cărora vor fi invitaţi
tului de destindere şi secu Preşedintele Consiliului de le a relevat caracterul prin precum şi prevederile planu rilor cooperativei agricole, la rabil cu îngrăşăminte natu 3 000 1 pe cap de vacă fura fiii satului, cetăţeni născuţi
ritate, la soluţionarea tuturor Stat al României l-a reţinut, cipial al colaborării politice lui de dezvoltare economico- ridicarea nivelului de trai al rale. jată ; în comună, dar care în pre
problemelor care privesc în apoi, pe oaspete la dejun. româno-franceze, cursul as socială în profil teritorial şi populaţiei din comuna noas 2. — Prin continua îmbu — sporirea efectivelor de zent îşi desfăşoară activitatea
tărirea păcii şi colaborării în
Au participat tovarăşii Ion cendent al cooperării econo ale bugetului local pe anul tră. nătăţire a folosirii forţei de animale planificate cu 200 în alte localităţi, muncitori,
tre state. In aceeaşi ordine Gheorghe Maurer, Gheorghe mice, exprimîndu-şi convin 1973. Totodată, s-au efectuat lu muncă şi a mijloacelor de capete taurine, 500 capete ingineri şi tehnicieni din uni
de idei, s-a apreciat contri Rădulescu, George Macoves- gerea că ea poate ajunge la Consiliul popular apreciază crări prin muncă patriotică In producţie, a structurii cultu porcine şi cu 300 capete ovi tăţile producătoare de îngră
buţia deosebită pe care o re cu, ministrul afacerilor ex o dezvoltare constantă. Mi că, sub îndrumarea organiza valoare de 512 mii lei, reve rilor şi a raselor de animale, ne, pentru a se realiza la fi şăminte chimice, de tractoare
prezintă crearea celor mal fa terne, Vasile Gliga, adjunct nistrul francez a arătat că ţiilor de partid, colectivele de nind 109 lei pe fiecare locui aplicarea de noi măsuri de nele anului cîte 73 taurine — şi maşini agricole şi din sta
vorabile condiţii pentru parti al ministrului, Constantin Fli- ceea ce apropie, înainte de oameni ai muncii din coope tor. cointeresare a cooperatorilor din oare 29 vaci şi juninci — ţiunile de mecanizarea agri
ciparea cît mai largă şi ne- tan. ambasadorul României la toate. Franţa şi România este rativa agricolă de producţie, Un rol de seamă în obţine şi lucrătorilor din S.M.A., prin 57 porcine, 40 ovine, respec culturii.
stînjenită a tuturor statelor la Paris. o egală voinţă de a vedea din unităţile de comerţ şi rea acestor succese l-a avut introducerea şi generalizarea tiv 90 unităţi vită mare la — Pentru lărgirea sfere! ac
schimburile economice inter Au luat parte, de aseme statele din întreaga Europă, prestări de servicii, din insti întrecerea socialistă organiza acordului global In legumi- 100 ha teren ; tivităţilor cultural-educa ti ve
naţionale. A fost exprimată nea, Francis Levasseur, am indiferent de sistemul lor po tuţiile de învăţămînt, sănăta tă în cinstea Conferinţei Na cultură, viticultură, pomicul — creşterea cantităţilor M şi cuprinderea unui număr
convingerea că principiile basadorul Franţei la Bucu litic sau social, cooperînd pe te şi cultură, toţi locuitorii ţionale a partidului şl ani tură şi creşterea animalelor, vrate fondului de stat la prin cît mai mare de cetăţeni
respectării independenţei şi reşti, Paul Lemerle, directo baza suveranităţii, indepen comunei, au obţinut în anul versării a 25 ani de la pro anul 1973, se vor obţine : cipalele produse vegetale şi conducerea şi realizarea aces
suveranităţii naţionale, egali rul de cabinet al ministrului, denţei şi egalităţii. care a trecut succese însem clamarea Republicii, precum — depăşirea producţiei me- animale, după cum urmează ; tora, vom constitui „Asociaţia
tăţii în drepturi, neamestecu Emmanuel de Margerie, di Maurice Schumann a nate în sporirea producţiei şi mobilizatoarea chemare la culturală a comunei Stoică-
lui în treburile interne şi a- rector pentru Europa în Mi toastat în onoarea preşedinte vegetale şi animale, în buna întrecere pentru realizarea neşti”.
vantajului reciproc constituie nisterul Afacerilor Externe al lui ’ Consiliului de Stat, aprovizionare şi servire a sarcinilor economice, edilitare produsul u/m. plan angaja- depăşire W — Desfăşurarea a două con-
fundamentul trainic al înţe Franţei. Nicolae Ceauşescu, în onoarea populaţiei, în domeniile edi- şi social-culturale, adresată ment depăşire cursurj cultural-sportive, pri-
legerii şi cooperării rodnice In toastul său, preşedintele Republicii Socialiste România, litar-gospodăresc, al învăţă- tuturor comunelor din ţară măvara şl toamna, cu partid-
între state. Consiliului de Stat, tovarăşul pentru prietenia franco-româ- mîntului, sănătăţii, culturii, de către comuna Pechea, ju grîu tone 1 800 2 100 300 116 parea tuturor formaţiilor ar-
In cadrul convorbirii, a fost Nicolae Ceauşescu, şi-a expri nă. educaţiei socialiste şi sportu deţul Galaţi. porumb tone 1 800 2 200 400 120 tistice şi sportive din comună
reafirmată voinţa României şi mat satisfacţia pentru rela întrevederea şi dejunul lui, care au creat o puterni Consiliul popular, expri- sfeclă de zahăr tone 7 000 8 300 1 300 120 şi cu invitarea celor din co-
Franţei de a contribui pe mai ţiile bune care se dezvoltă s-au desfăşurat într-o atmo că bază materială şi spiritua mînd adeziunea locuitorilor carne tone 575 725 150 126 munele vecine. Se va asigura
departe la realizarea unei între România şi Franţa şi sferă de caldă cordialitate. lă pentru dezvoltarea în con comunei Stoicăneşti de a lapte vacă hl 15 000 16 200 1 200 108 un schimb permanent de acti-
tinuare a comunei. traduce neabătut în viaţă ---T - 1 -- vităţi culturale cu căminele
hotărîrile Congresului al X- culturale din judeţul nostru şi
Ca urmare a organizării
marfă
producţia
Repartizînd
producţiei şi a muncii, pe ba lea şi ale Conferinţei Naţio ce se va realiza de pe cele lei valută, Ia 785 mii lei va- din alte judeţe.
Iută.
nale
—
Orientarea profesională
Solemnitatea inminării za acordului global, a efortu rezultate din rezoluţia Con 3 595 ha, în anul 1973, rezul D. — Aprovizionarea popu potrivit aptitudinilor elevilor
partidului,
a
sarcinile
rilor depuse şi a folosirii u-
nor tehnologii moderne, coo ferinţei pe ţară a secretari tă că de pe fiecare ha, în a- laţiei săteşti cu bunuri de şi cerinţelor economice şi so-
larg consum.
de
fară
cial-culturale ale comunei şi
aprovizionarea
lor comitetelor comunale de
din
Ordinului „Steaua Republicii perativa agricolă de produc partid şi primarilor din co belşug a populaţiei comunei — Prin unităţile comerţului judeţului.
ţie din comuna noastră a ob
— de 5 100 cetăţeni — şi asi
ţinut în anul 1972 o produc mune, privind creşterea pro gurarea furajelor necesare socialist din comună se va — înfiinţarea pe lîngă
ţie medie la hectar, în teren ducţiei agricole şi dezvolta creşterii animalelor se vor li desface populaţiei un volum S.M.A. Stoicăneşti a două
suplimentar
cercuri ale „Micilor mecani
de
mărfuri
fată
Socialiste România“, clasa I neirigat, de 4 655 kg grîu fa lor, adresează tuturor consi vra statului: 201 kg carne, de plan de 8,2 la sută, asigu- zatori",
rea economico-socială a sate
ţă de planul de 3 600 kg ;
4 827 kg porumb boabe faţă liilor populare din ţară che 600 kg grîu, 610 kg porumb, rîndu-se o bună aproviziona — In vederea ridicării ni
marea la întrecere pentru 2 300 kg sfeclă de zahăr, 133 re şi servire a populaţiei. velului de cunoştinţe profe
de 4 000 kg planificat ; 41 067 kg
ziarului „România liberă“ sfeclă de zahăr faţă de 30 000 îndeplinirea şi depăşirea kg floarea-soarelui, 450 kg le E. — Investiţii pentru dez sionale şi de cultură genera
kg prevăzute în plan. Efecti sarcinlor pe anul 1973, în gume, 100 kg ciuperci, 20 kg voltarea economică şi socială lă, vor fi organizate trei con
căpşuni şi alte produse.
a comunei.
vele de animale la sfîrşitul a- principal, la următoarele o- cursuri „Cine ştie, cîştigă" pe
Din fondurile proprii şi ne
(Urmare din pag. 1) rile cele mai sfinte de liber noastre mai există încă des nului au fost realizate în biective : In aceste condiţii, produc centralizate ale unităţilor eco teme agricole şi social-cultu
rale.
tate şi dreptate ale neamului tul steril şi că minunata dum proporţie de 104 la sută la A ţia marfă de pe fiecare ha va nomice, din fondurile de dez — Lărgirea sferei de cuprin
In memoria noastră, a re nostru. neavoastră chemare de a se bovine şi de 147 la sută la I. In domeniu! fi de circa 9 500 lei. voltare ale cooperativei agri dere a oamenilor în cadrul
dactorilor ziarului, va rămîne înţelegem că onoarea ce grăbi procesul dezvoltării ţării porcine. De la cele peste 700 — Din gospodăriile popu cole de producţie, din mica cursurilor universităţii popu
pentru totdeauna acest mo ni se face implică p'entru noi prin eforturi de gîndire ni se vaci furajate s-a obţinut o laţiei se vor contracta Şi li mecanizare, precum şi din lare la cercurile ; cunoaşterea
ment sărbătoresc. După cum, o superioară responsabilitate. adresează şi nouă. producţie medie de 3 070 litri economic vra statului peste plan 1 000 contribuţia bănească a locui maşinilor agricole şi conduce
evocînd cele trei decenii de Ne vom strădui din toate pu Vom sluji cu toată abnega lapte pe cap de vacă, faţă de kg carne pasăre, 20 000 kg torilor se vor realiza lucrări rea tractorului, creşterea ani
existentă a ziarului, ne-a e- terile, cu toată pasiunea şi ţia cauza partidului, a cărui 3 000 litri planificat. A. In agricultură carne porc, 500 kg carne în agricultură, industrie şi malelor, educaţia sanitară şi
motionat gîndul că „România priceperea noastră, să fim luptă a făcut ca numele sim Rezultatele obţinute în pro oaie, 20 mii ouă şi 90 hl lap comerţ, precum şi obiective cadranul politic internaţional.
liberă" şi-a început drumul demni de această cinste, de bolic al ziarului „România li ducţia agricolă au creat po 1. — Acţionînd cu mai te oaie, social-cuhurale şi edilitar-gos- Pentru ca învăţămîntul agro
în istoria presei româneşti, încrederea ce ne-o acordaţi. beră" — înscris ca o speran sibilitatea livrării la fondul multă fermitate pentru apli 3. — Prin realizarea anga podăreşti în valoare de 5 500 zootehnic să fie cît mai strîns
purtînd din neagră ilegalitate Vom căuta să înlăturăm din ţă şi oa un mesaj de luptă de stat a unor cantităţi de: carea legii fondului funciar jamentelor asumate, producţia mii lei, dintre care menţio legat de activitatea prartYă
cuvîntul partidului către citi munca noastră tot ce mai e pe frontispiciul unei publica 4 060 t cereale, cu 1 050 t peste şi intensificarea lucrărilor de globală planificată a C.A.P. năm : şi de cercetare, se va dezvol
tori, la două zile după ce un vetust, rutinier, viciat de for ţii ilegale acum trei decenii, plan ; 8000 t sfeclă de zahăr desecare, de scurgerea apelor va fi depăşită cu 5 la sută, 1. — terminarea şi dotarea ta activitatea casei-Iaborator,
bărbat neînfricat, un mare pa malism, pentru ca scrisul nos să fie adevărul ţării de azi. cu 2 000 t peste plan ; 656 t şi de corectare a excesului de iar averea obştească cu 10 la complexului sanitar din comu iar în cadrul acesteia se va
triot şi strălucit militant re tru să răspundă exigentelor T o v a r ă ş u l NICOLAE carne,mai mult cu 230 t faţă umiditate a terenurilor, pre sută, revenind 1 200 000 lei, nă, compus din dispensar, sta înfiinţa un punct de cercetare
voluţionar, dumneavoastră, to actuale ale partidului, ale citi CEAUŞESCU a felicitat căldu de planul stabilit; 15 009 hl cum şi a altor lucrări de îm respectiv 1 600 000 lei la 100 ţionar şi casă de naştere; cu concursul Staţiunii expe
varăşe Nicolae Ceauşescu, îm torilor, la înalta temperatură ros colectivul redacţiei ziaru lapte, cu 2 509 hl peste plan bunătăţiri funciare ca : nive ha; fondul de dezvoltare va 2. — din fondurile popu rimentale agricole din Cara
plinea 25 de ani într-una din spirituală a ideilor prin care, lui „România liberă. lări, combaterea eroziunii so ajunge la 5 600 000 lei, ceea laţiei şi cu credite acordate cal.
închisorile unde teroarea fas dumneavoastră, t o v a r ă ş e Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi a altor însemnate canti lului, defrişări de mărăcini- ce reprezintă o creştere de 10 de cooperativa agricolă de — Pe lîngă ansamblul fol
cistă întemniţase, împreună Ceauşescu, aţi luminat dru ceilalţi conducători de partid tăţi de produse agroalimenta- şuri, reduceri de drumuri etc., la sută fată de 1972. Venitu producţie se vor construi, pe cloric şi celelalte formaţii e-
cu luptătorii comunişti şi um mul spre triumful a tot ce şi de stat s-au întreţinut a- re. Livrarea către stat a a- prin mobilizarea locuitorilor rile membrilor cooperatori vor baza cererilor cooperatorilor, xistente, se vor în fiinţa în a-
bra lui Bălcescu şi cea a lui este nou şi slujeşte progresul poi intr-o atmosferă caldă, cestor cantităţi sporite de comunei şi a mijloacelor ma creşte cu 8 la sută, revenind în cadru] schiţei de sistema cest an un cor mixt, brigăzi
Tudor Vladimirescu, a lui Ho- naţiunii noastre socialiste. tovărăşească, cu cei prezenţi. teriale locale, se va asigura fiecărui braţ de muncă circa tizare aprobată, un număr de artistice de agitaţie pe ferme,
ria, durerile seculare şi visu- Ştim bine că în articolele (Agerpres) produse a făcut ca în anul cultivarea întregii suprafeţe 14 000 lei venit anual. 40 case noi ; lin taraf al elevilor, o forma
4. — Secţia pentru mecani 3. — se vor asigura conce ţie de buciumaşi şi fluieraşi
zarea agriculturii care îşi des dii plătite cooperatorilor care care vor participa la acţiunile
făşoară activitatea pe raza lucrează permanent în coo organizate pe plan local, ju
comunei, prin îmbunătăţirea perativa agricolă, alocaţii deţean şi naţional.
TeSevigiune
B R E V I A R I N T E R N A T I O N A L organizării muncii, întărirea pentru copii şi bilete de tra abonamente la presa centrală
Creşterea numărului de
—
cooperatorii
disciplinei, extinderea şi di
tament
pentru
9.00 Curs dc limba engleză. versificarea mecanizării, folo care se încadrează în condi
Lecţia a 38-a; sirea intensivă a tractoarelor şi locală la 250 la mia de lo
9,30 De la Alfa la Omega — ţiile stabilite de regulamentul cuitori şi lărgirea difuzării
enciclopedie pentru elevi; şi maşinilor, va realiza în a- de ordine interioară al coope cărţii social-politice, ştiinţifi
nul 1973 peste prevederi ve rativei agricole, în plus, fată ce, agrozootehnice şi beletris
10.00
Telex;
Plenara extraordinară a C.C. Lucrările confersnfei 10.05 Mal aveţi o întrebare ? nituri în valoare de circa 100 de cele plătite de Casa de tice.
„Mari proiecte ale ome mii lei, precum şi reducerea pensii ; — Organizarea în perma
interparlamentare de ia Helsinki nirii" (II); cu 6,25 Iei a cheltuielilor pla 4. — terminarea construc nenţă a unor acţiuni sportive
al Frontului Patriei din Vietnam 10.15 Azi în judeţul Dolj; nificate la 1 000 lei venituri. ţiei şi dotarea cu utilaje şi a- şi turistice sub forma întrece
La ordinea zilei.
HELSINKI 30 (Agerpres). opinii între grupurile inter 11.00 Revista literară Tv.; B. In sectorul activităţilor paratură a unei secţii de me rilor sportive locale, la rare
HANOI 30 (Agerpres). — lismului în Nord, stabilirea — Trimisul special Dumitru parlamentare din diverse 12.00 Film serial: „Pe urmele industriale şt ale prestărilor zeluri şi a unui laborator de să fie antrenat un număr tot
Agenţia VNA informează că, de relaţii între Nord şi Sud, Ţinu transmite : Lucrările ţări asupra căilor şi mijloa Iul Caplja“ — producţie a de servicii, prin descoperirea producerea sporilor în vede mai mare de cetăţeni, precum
Televiziunii iugoslave.
la Hanoi, a avut loc plenara realizarea politicii de înţele conferinţei interparlamentare celor de dezvoltare a unei Episodul I; de noi resurse locale şi valo rea cultivării ciupercilor pe şi organizarea de acţiuni me
extraordinară a Comitetului gere naţională, pentru unirea de la Helsinki asupra coope cooperări egale în drepturi şi 13.00 Telex tehnico-ştlinţific; rificarea superioară a acesto cei 10 000 mp amenajaţi în a- nite să contribuie la pregăti
Central al Frontului Patriei tuturor păturilor populaţiei rării şi securităţii europene edificării unui sistem trainic 13.20 Telejurnal; ra, prin înfiinţarea de noi sec cest scop ; rea tineretului pentru apăra
din Vietnam, consacrată a- din Nord cu compatrioţii din au continuat marţi şi miercuri de securitate şi pace pe con 17.30 Curs de limba germană. ţii de producţie — prestaţii 5. — construcţia a două rea patriei.
cordului privind încetarea Sud în vederea continuării în comisii Participanţii au tinentul european. Din partea Lecţia a 38-a; pe teritoriul comunei, prin grajduri cu o capacitate de Amenajarea şi extinderea
600 capete bovine.
războiului şi restabilirea pă luptei pentru independenţă examinat aspecte politice ale delegaţiei române, au luat cu- 18.00 Telex; dezvoltarea şi modernizarea F. — Realizarea planului de prin muncă patriotică a com
cii în Vietnam. naţională, libertăţi democra securităţii europene, precum vîntu! : în comisia pentru pro 18.05 Tragerea Pronoexpres; celor existente, precum şi venituri prevăzute în bugetul plexului sportiv, prin con
întrebări şi răspunsuri pe
Deschizînd plenara, preşe tice şi ridicarea nivelului de şi probleme privind dezvol bleme politice — Alexandru 18.15 temele: prin mai buna organizare a comunei, a celor extrabugeta strucţia unui teren de tenis
de cîmp, un teren de volei,
procesului de producţie şi a
dintele R.D. Vietnam, Ton trai, să promoveze înţelegerea tarea cooperării în multiple Ionescu, în comisia economică • Specializarea şi polica activităţilor de prestări de re, precum şi atragerea supli unul de baschet şi o popică-
Duc Thang, a subliniat că naţională în scopul de a pro domenii. — Roman Moldovan, iar în lificarea. mentară la buget a sumei de
gresa spre reunificarea paş Dezbaterile în comisii au comisia cultural-ştiinţifică — o Exportul de capital în servicii către populaţie, în a- rie.
sarcinile imediate ce stau în lumea contemporană; nul 1973 se vor realiza: 280 000 lei ; — Vor fi organizate excursii
faţa poporului sînt încă foar nică a ţării. prilejuit un larg schimb de Ion Mărgineanu. 18.40 Aniversarea unui cor. — încasarea contribuţiei bă cu membrii cooperatori pen
te grele, dar nici un obstacol Reportaj cu prilejul ani — depăşirea cu 20 la sută neşti, pentru lucrările de in tru cunoaşterea obiectivelor
hu-1 va putea împiediea să versării corului „Doina", a planului producţiei marfă teres obştesc, potrivit Legii industriale şi agricole din ju
realizat la Drobeta-Turnu
obţină suecese în noua eta Severin; industrială la C.A.P., ajungînd nr 20/1971, în sumă de 90 000 deţ şi din ţară.
pă a istoriei sale naţionale. Şedinţa Consiliului de Securitate 19.00 Timp şi anotimp în agri la 14 milioane lei şi cu 37 lei. — îmbogăţirea muzeului co
După un raport prezentat de cultură; la sută a planului de presta A
19.20 1001 de seri; ţii al unităţilor industriale şi munal cu noi piese şi docu
Fam Van Dong, primul mi mente ce privesc istoria co
nistru al R.D. Vietnam, asu NEW YORK 30 (Agerpres). litică şi socială din regiune“, va Rhodesiei şi reafirmarea 19.30 Telejurnal; de prestări de servicii de pe II. In domeniu! munei şi amenajarea unei
20.00
Teleobiectiv;
pra principalelor prevederi — Consiliul de Securitate al informează agenţia France dreptului inalienabil al popo 20.20 Teleclnemateca: Ciclul Jean teritoriul comunei; secţii de etnografie.
ale acordului, a luat cuvîntul O.N.U. s-a întrunit luni sea Presse. Totodată, reprezentan rului zimbabwe la autodeter Gabin. „Strada preeriilor" — înfiinţarea, în baza Legi cultural-educa tiv
Truong Chinh, preşedintele ra într-o sesiune specială tul zambian a prezentat un minare şi la independenţă. — cu: Jean Gabin, Claudc nr. 7/1971, a unei secţii no Consiliul popular, toţi locui
Comitetului Permanent al A- pentru a examina plîngerea plan, care ar urma să aibă Ambasadorul zambian a Brasscur; de producţie, precum şi dez torii comumnei vor depune
dunării naţionale. El a che prezentată de Zambia în le şi girul Naţiunilor Unite, şi declarat că scopul acţiunilor 21,50 l’lorlca Bodeuţ — inedit... voltarea celor 12 unităţi exis şi sportiv eforturi pentru îndeplinirea
Vechi doine bihorene;
mat toate organizaţiile Fron gătură cu hotărîrea autorită care prevede condamnarea a- guvernului rhodesian este 22.00 24 de ore. tente de prestări servicii că exemplară a angajamentelor
tului Patriei să mobilizeze ţilor rhodesiene de a închide gresiunii flagrante şi a şanta de a împiedica Zambia să Romănia în lume; tre populaţie ; Pentru intensificarea acţiu asumate, convinşi fiind că
masele pentru întărirea vigi frontiera cu Zambia. jului economic, însoţite de a- sprijine mişcarea de elibera 22.40 Gala maeştrilor: Soprana — depăşirea planului de nilor menite să contribuie la ne vom aduce contribuţia la
lenţei, aplicarea strictă a a- Reprezentantul guvernului meninlări militare, comise de re a ‘ populaţiei de culoare Wilma Vernocchi, solistă încasări, în numerar, la uni formarea şi dezvoltarea con traducerea în viaţa a înţelep
cordului si pentru a deter de la Lusnka a cerut Consi guvernul de la Salisbury îm (Zimbabwe). El a arătat, de a operei „Scala" din Mi tăţile de prestări servicii că ştiinţei socialiste a cetăţeni ţii politici a partidului nos
lano;
mina cealaltă parte să pro liului de Securitate să trimi potriva Zambiei, retragerea asemenea, că Marea Britanie 23.00 Baschet masculin: Dina- tre populaţie, cu 5 la sută. lor, a educării maselor în spi tru, de înflorire a scumpei
cedeze la fel. Toate organi tă un reprezentant special al imediată a forţelor sud-afri- se face vinovată de faptul că mo Bucureşti — Ignis Va- C. — Privind exportul, co ritul eticii şi echităţii socialis noastre patrii — Republica
zaţiile Frontului, a subliniat O.N.U. în regiunea frontierei cane din Rhodesia. întărirea a refuzat să-şi asume res rese în sferturile de fina muna Stoicăneşti se angajea te, ne propunem : Socialistă România.
Truong Chinh, trebuie să ponsabilităţile ce-i revin în lă ale „Cupei campionilor ză să depăşească livrările cu — Permanentizarea activită
europeni".
promoveze întrecerea patrioti dintre Zambia şi Rhodesia sancţiunilor adoptate de Con calitate de putere adminis- 57 la sută faţă de sarcina pla ţii căminului cultural, biblio CONSILIUL POPULAR
că pentru construirea socia „pentru a evalua situaţia po siliul de Securitate împotri trantă a Rhodesiei. nificată adică de la 500 mii tecii, cinematografului şi clu- AL COMUNEI STOICAMESTI
Redacţia şi administraţia ziarului; Deva, str. Dr. Petru Croza, nr. 35. Telefoane; nr. 72138 (economic}, 11588 (viaţa satului), 12138 (social-audienţe-scrisori), 12317 (cultură-sport). - Tiparul ; I. P. Deva.