Page 1 - Drumul_socialismului_1973_02
P. 1
ütvii)
:SALA deThcTcra Proletari din toate tarile, um'ii-vă!
C O N C U R S U L
de reportaje,
portrete şi însemnări
organizat de ziarul
„Drumul socialismului“
se prelungeşte pînă
la 15 februarie a.c.
—■■■HIIIJWIIBWIIIIII ■ ■■■■!■! INII
Din dorinţa de a stimula activitatea publicistică a
ANUL XXV Nr. 5 617 IOI 1 FEBRUARIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI corespondenţilor voluntari din fabrici şi uzine, din ex
ploatările miniere şl forestiere, de pe şantierele de con
strucţii, din unităţile agricole, din instituţii etc., in pre
zentarea muncii şi vieţii omului zilelor noastre, de a des
coperi şi promova talente autentice în gazetărie, ziarul
' L-: "-V. •X, y. îi SUCCESE DE PRESTIGIU nostru şi filiala Uniunii ziariştilor A ORGANIZAT, DUPĂ
CUM SE CUNOAŞTE, IN CURSUL LUNII IANUARIE A.C.,
La fiecare beneficiar Pagina a lll-a UN CONCURS DE REPORTAJE, PORTRETE Şl ÎNSEM
■■■ -,%»"17.;. •'/,= ,4.-:? ’ < k - l i - - - ' : : v " ÎN ÎNTRECEREA NĂRI. Pentru cele mai bune lucrări se vor acorda, la în
I N V E S T I f S I L £ PENTRU REALIZAREA C U R I E R cheierea concursului, premii şi menţiuni.
Totodată, CONCURSUL ARE CA SCOP Şl O PRE-
SELECŢIE A CELOR DORNICI SĂ CANDIDEZE LA CON
CURSUL DE ADMITERE LA FACULTATEA DE ZIARISTICĂ
DIN CADRUL ACADEMIEI „ŞTEFAN GHEORGHIU", în
9 Dialogul conducere- anul de învâţămînt 1973—1974.
în timp optim, la parametrii proiectaţi CINCINALULUI saîariaţi trebuie în Pentru a da posibilitate unul număr cît mai mare
1 '~V ■ fiecar üe^rrstrucfc ÎNAINTE DE TERMEN © Am citit scrisorile de tineri corespondenţi să participe la concurs cu re
treţinut şi valorificat
li U ä«
ismwsm
■ ■>' I A
în permanenţă
■
'! |V'<Q ..
portrete,
)r .-î,
portaje,
valoroase
munca
despre
însemnări
şi
■
-I •
r-Vi.
viaţa nouă a oamenilor şi aşezărilor hunedorene, PRI
gj
‘ '' 'kl, ;
k .-;îvVi *•••
MATERIALELOR
MIREA
Cu planul lunar îndeplinit
dumneavoastră
REDACŢIA NOASTRA SE PRELUNGEŞTE PINA LA 15 FE
BRUARIE A.C. PENTRU CONCURS DE CĂTRE
• Reportaje, note
La investiţiile miniere dir i Valea jiului întreprinderea de prefabricate
din beton Bîrcea
Ş e d i n ţ a Cu privire
Sene farnl si cons tructoi rnl inainte de termen - a demarat cu rezultate deosebite Consiliului U. J. C. C. la şedinţa
Anul 1973 — hotârîtor pentru realizarea cincinalului
r
pentru tinărul colectiv al întreprinderii de prefabricate
din beton Bircea. Prima lună a anului a avut aici cu
două ziie mai puţin decit cifra calendaristică, timp în teri, la Deva, a avut loc depăşirea atmosferei de auto- Comitetului
să actiineze i nai ener flic pe intru şite sarcinile maximale la toate sortimentele - dovadă şedinţa Consiliului Uniunii mulţumire ce mai domneşte miniştrilor
care a fost înregistrată o depăşire cu 10 la sută a pro
ducţiei globale şi marfă. De remarcat că au fost depă
la unii lucrători din comerţ.
judeţene a cooperativelor de
9
apărării
consum care a dezbătut re
a unei eşalonări judicioase a indicatorilor de plan, con
In cadrul şedinţei au luat
firmare elocventă a hotăririi colectivului de aici de a
feratul privind rezultatele e
realiza cincinalul in patru ani şi jumătate. Avansul in conomico-financiare întocmii cuvîntul, tovarăşii Constantin In luna februarie 1973, la
Dumitrescu, secretar al Co
atingerea acestui deziderat sporeşte din prima lună a
pe baza dării de seamă con
realizarea ritmică a tuturor obiectivelor lui 1973. tabile încheiate la 31 decem mitetului judeţean de partid, Varşovia se va desfăşura şe
şi Francisc Tzaipos, vicepreşe
dinţa ordinară a Comitetului
brie 1972.
dinte al Centrocoop.
Exploatarea minieră Paroşeni
miniştrilor apărării ai statelor
Cei înscrişi la cuvînt au
Consiliul U.J.C.C. a aprobat
evidential rezultatele obţinute eliberarea tovarăşului Ioan participante la Tratatul de la
Colectivul de muncă al Exploatării miniere Paroşeni de cooperativele de consum Varşovia.
Potrivit hotărîrid Conferin suri din anul trecut se re ...ŞI AL UNITĂŢII DE CON- s-a achitat cu cinste de sarcinile ce i-au revenit de din judeţ în îndeplinirea sar Haţegan din funcţia de preşe La şedinţă urmează a fi
ţei organizaţiei judeţene de simt şi în prezent. Centrala STRUCŢ1I-MONTAJ MINIER îndeplinit în prima lună a acestui an hotârîtor pentru cinilor şi Indicatorilor do dinte al U.J.C.C., urmînd să examinate probleme ale acti
partid, activitatea de investi- cărbunelui Petroşani, după îndeplinirea cincinalului inainte de termen. plan, în aprovizionarea ma: primească alte însărcinări. In vităţii curente a organelor mi
ţii-constructii din acest an cum ne informa ing. Ioan Pentru realizarea ritmică — Printr-o muncă asiduă în abataje, in toate sectoa bană a populaţiei cu mărfuri această funcţie a fost ales to
trebuie sS se desfăşoare pe Lăsat, directorul şantierului trimestru de trimestru, deca rele - de pregătiri şi de producţie - minerii de la Pa în sortimente variate. Au litare ale organizaţiei Trata
coordonatele unei eficiente e- „Valea Jiului" al T.C.M.M. dă de decadă — a planului de roşeni au reuşit să scoată ia lumină, peste sarcinile pri fost reliefate, în acelaşi timp, varăşul Aurel Bulgărea. tului de la Varşovia.
con-omice sporite, care să a- Bucureşti, nu a asigurat pen investiţii pe acest an, la mei luni, 4 000 tone de cărbune. Succesul este rodul ac deficienţele ce mai persistă în
sigure folosirea optimă a po tru obiectivele din acest an eforturile titularilor de inves tivităţii depuse de întregul colectiv, care şi-a organizat activitatea unor unităţi clin
tenţialului de execuţie, fruc decit 94 la sută din documen tiţii şi ale proiectanţilor tre mai judicios lucrul, a folosit mai raţional cele 6 ore de comerţul cooperatist în ceea
tificarea cît mai bună a re taţia necesară, iar din aceas buie să se adauge şi cel al muncă în subteran. ce priveşte realizarea planu Chemarea la întrecere a 1. 1. L. Orăştle
surselor materiale şi financia ta o bună parte s-a predat organizaţiei de constructii- lui de achiziţii, producţia pro
re alocate, respectarea şi numai cu puţin timp în ur montaj. In primul rînd tre Ofelărîlle din cadru! prie, evitarea golurilor in a-
chiar devansarea termenelor mă. Din această cauză, con buie arătat că la importante provizionarea cu mărfurile către toate colectivele întreprinderilor de
de punere în funcţiune a noi structorul nu a putut procura puncte de lucru din bazin C. S. Hunedoara solicitate de cumpărători, su
lor obiective. De o mare im într-o perioadă optimă ele constructorul nu a asigurat bliniind necesitatea diverşifl-
portantă este pregătirea te mentele, materialele trebuin din timp materialele necesare, Cele trei oţelării din ¿fcdruL C.S. Hunedoara au rea cârli' gafeef~‘<fe servicii către industrie locală din judeţul Hunedoara
meinică a condiţiilor de exe cioase. Consecinţele unei a- în timp ce la alte loturi a- lizat peste sarcinile de plan ale lunii ianuarie o pro populaţie, modernizarea unoî
cuţie a lucrărilor, asigurarea semenea situaţii se resimt şi ducţie suplimentară de aproape 5 500 tone de oţel. unităţi, stabilizarea personalu
documentaţiei tehnico-econo- în utilizarea forţei de muncă cestea sînt pe undeva de pri Realizări de prestigiu au înregistrat oţelării de Ia lui. Se impune, de asemenea, o ANGAJAMENTUL DE REALIZARE
mice, contractarea la timp a pe şantiere, a utilajelor de sos. Aşa este, de exemplu, O.S.M. II care, în cursul primei luni a anului, au obţi mai apropiată colaborare cu
utilajelor din tară şi din im construcţii, a capacităţilor de nut, in medie, pe zi, o depăşire a planului cu 160 tone. organizaţiile de mţisă şi ob
port, organizarea şi dotarea producţie secundare. C. DUMITRU Cu succese asemănătoare se înscrie şi colectivul oielă- A PLANULUI CINCINAL ÎN 3 ANI Şl
şantierelor de construcţii. Nici Beneficiarul de investiţii riei electrice, care a produs peste prevederile lunii 650 şteşti, găsirea şi valorificarea
o lucrare de investiţii nu tre era obligat, prin efectul legii, tone ds oţeluri cu caracteristici speciale. mai deplină a resurselor pro
buie să fie demarată fără a să ia măsuri pentru întocmi (Continuare in pag. a 2-a) prii şi posibilităţilor locale, 9 LUNI VA FI ONORAT EXEMPLAR
avea documentaţia asigurată rea studiilor tehnico-economi-
şi utilajele necesare. ce şi a proiectelor de execu
Am căutat să vedem cum ţie pentru lucrările din acest Despre dăruirea şi abne
sînt respectate aceste cerinţe, an pînă la jumătatea lui 1972. gaţia patriotică a colectivu producţiei marfă să fie de
la două unităţi din Valea Jiu S-au produs de atunci două lui de muncă al întreprinde păşit cu cîte 5 milioane lei,
lui : şantierul T.C.M.M. ca amînări, ultima cu termen la rii de industrie locală Orăş- iar cel al producţiei marfă
unitate de constructii-montaj 31 decembrie, dar nici aceas tie, care s-a angajat să rea vîndută şi încasată — cu 4
şi Centrala cărbunelui Petro ta nu a fost respectată. Aşa lizeze planul cincinal în 3 milioane lei. Aceste sporuri
şani ca unitate beneficiară. după cum ne spunea ing. ani şi 9 luni, ziarul nostru a de producţie vor fi reali
Gheorghe Mihut, director teh zate pe seama depăşirii pre
UN ROL MAI ACTIV AL nic în cadrul Centralei căr mai scris. De data aceasta, vederilor de plan la urmă
PROIECTANŢILOR... bunelui Petroşani, o mare vom da glas chemării la în toarele sortimente, cu :
Sînt cunoscute dereglările parte din proiecte urmează să trecere adresată de aduna 1 000 000 de cărămizi presa
pe care le-a produs anul tre fie revizuite sub aspectul e- rea generală a oamenilor te arse, 500 tone de piese
cut în activitatea şantierului ficienţei şi al soluţiilor teh- muncii de aici către toate turnate din fontă, 50 tone
întreprinderile de industrie
întîrzierea proiectelor : Impo niico-economiice. Deci în loc locală din judeţul nostru, de construcţii metalice, 10
(
sibilitatea de a calcula pe ba ca Institutul de proiectări şi în dorinţa de a realiza şi strunguri de tip ILOR, 100
ze reale necesarul din planul cercetări miniere pentru hui depăşi sarcinile de plan pe de reductori de turaţie pen
de aprovizionare, acumularea lă Petroşani să lucreze cu acest an, de a înfăptui cin tru macarale turn şi poduri
în stoc a unor produse cu u- toate forţele la documentaţi cinalul înainte de termen. rulante. O atenţie deosebită
tilizare fentă şi lipsa conco ile investiţiilor din anul vii se va acorda diversificării
mitentă a unor materiale ime tor, o bună parte din poten însufleţit de marile reali producţiei de piese de
diat necesare. De asemenea, ţialul de proiectare este folo zări ale poporului nostru, schimb, acţiunii de autouti-
neexistînd în timp util date sit cu proiectele lucrărilor din obţinute în toate domeniile lare şi autodotare, asimilării
le complete pentru programa 1973. Din acest motiv, şanti de activitate, hotărît. să şi introducerii în fabricaţie
re, s-'a ajuns la situaţia să nu erul nu poate atinge ritmul . transpună neabătut în via a unor repere noi. In cursul
se poată acoperii în întregi de producţie prevăzut, este ţă prevederile Congresului acestui an se vor produce,
me cantităţile necesare la nevoit să încalce eşalonarea al X-lea şi ale Conferinţei prin autodotare, maşini, u-
unele materiale. Efectele anuală a punerilor în funcţiu Naţionale a partidului, indi tilaje şi piese de schimb în
unor astfel de neajun ne. caţiile date de tovarăşul valoare de 1 450 000 lei, se
Nicolae Ceauşescu la plena vor asimila 20 noi repere,
ra C.C. al P.C.R. din noiem urmînd ca preţul de cost să
brie trecut şi sarcinile sta fie redus cu 0,2 la sută fa
O sarcină de actualitate Maistrul principal Mihai Gudaş şi controlorul de calitate Tiberiu Dornic, de ia F.S.H. Vulcan, bilite de Conferinţa judeţea ţă de sarcina planificată.
nă de partid, colectivul de
alunilor la cilindrii destinaţi stil pilor hidraulici fabricaţi aici. execută verificarea Uimen- muncitori, tehnicieni şi ingi Raportate la nivelul anului
Foto: VIRGIL ONOIU 1972, în acest an vor creş
pentru lucrătorii ogoarelor neri al întreprinderii de in te colaborările cu industria
dustrie locală Orăştie se an
gajează ca în acest an să republicană cu 10 la sută.
De asemenea, se vor inten
lucreze mai iute, mai bine, sifica eforturile pentru spo
Executarea lucrărilor Mina Deva, ora 22. Un schimb mea socotim că putem face mai eficient pentru apropie rirea volumului de econo
rea tot mai mult a finaliză
mii, prin reducerea consu
mult
iese din mină, altul se pregă
teşte să-l la locul. O masă de Ora schimbului mai cinste pentru a răspunde rii cincinalului. Prin folo mului specific la următoare
sarcini
Importantelor
cu
oameni coboară în adîncurile trasate de partid. Cheia suc sirea mai raţională a capaci le materiale : lemn — 25
de Îmbunătăţiri funciare pămîntului pentru a-i pentru ca cesului nostru de . viitor va fi tăţilor de producţie, la pa mc, metal — 50 tone, cocs
descătu
în
ridicarea
tainele
gradu
şa
subterane,
continuare
alte
lucrărilor,
mecanizare
ţlntuind mii în de el tone de minereu, curs a fost depăşită cu peste curs cu 25,2 la sută mai mult lui de organizare a a producţiei, rametrii optimi, prin scurta metalurgic — 50 tone.
preţioase
bogă
rea termenelor de punere în
buna
ţii, să ajungă la suprafaţă. 8,5 la sută, sau, altfel spus, s-a minereu decît era prevăzut. pasiunea în muncă a fiecărui In angajamentul asumat,
Este ora cînd aici se întîlnesc obţinut o producţie suplimen Printre fruntaşi se lui numără şi om din brigadă“. funcţiune a capacităţilor a- colectivul de muncă al I.I.L.
membrii
tară in valoare de peste 7 mi
Constan
brigăzii
schimburi,
două
oameni
cînd
Punerea deplină în valoare lucrările de apărare şi con discuţiile a sînt purtate invaria lioane lei. Această sumă echi tin Militaru. Numele Iui şi ai Privim spre sarcinile de vii flate în construcţie, prin ge Orăştie include o serie de
a
a potenţialului productiv al servare pământului — bu bil pe aceeaşi majoră temă : valează cu valoarea a 6 maşini celor care lucrează astăzi la tor — trepte spre perfecţiona neralizarea schirpbului II alte măsuri privind organi
Aşa
muncii.
moderne,
sînt
care
agriculturii judeţului, în ve nul naţional cel mai de preţ sarcinile ce revin fiecărui mem de încărcat celor existente se „subeta.ie“ Deva. bine cunoscute rea neîncetată s-au a angajat mine şi extinderea schimbului III. zarea ştiinţifică a producţiei,
după
cum
la
alătura
vor
în
Dacă
mina
depăşirile
derea îndeplinirii exemplare — au ieşit masiv cu sape şi bru al echipei acolo, în aba prezent la mina Deva şi care la zi ale brigăzii întrec planul rii de la mina Deva, la recen printr-o mai bună organiza întărirea disciplinei muncii
taje.
a obiectivelor stabilite de lopeţi la săparea de şanţuri Ora nu am ales-o întîmplă- vor spori forţa productivă a cu 25 la sută, nu este un lu ta adunare generală a oameni re a muncii şi o severă dis sub toate aspectele, creşte
lor muncii, în acest an hotărî-
Congresul al X-lea Şi de şi canale pentru scurgerea tor. Numai acum, la intrarea muncii. cru întîmplător. In abatajul tor pentru îndeplinirea cinci ciplină de producţie. I.I.L. rea rolului conducător al
Intensa întrecere care se des
Conferinţa Naţională a par apei aflate în exces sau pen în cel de-al treilea schimb al făşoară în aceste zile se mate lor s-a muncit mai bine. De nalului înainte de termen, vor Orăştie este hotărîtă să rea organizaţiilor de partid, con
tidului, precum şi a sarcini tru a asigura udarea culturi unei zile, îl putem întîlni pe rializează în tonele de mine fiecare dată cînd s-au Ivit face totul pentru realizarea e- lizeze exemplar sarcinile de jugarea tuturor eforturilor
lor adoptate de recenta Con lor în caz de secetă. La tim maistrul Ioan Cosma, preşe reu date zilnic peste sarcinile greutăţi, prin muncă asiduă, xemplară a sarcinilor de plan. plan pe anul 1973, la toţi pentru ca prevederile de
ferinţă a organizaţiei jude pul cuvenit, în coloanele zia dintele comitetului sindicatu de plan de brigăzile fruntaşe. au fost depăşite. Dar să-i dăm Există garanţia sigură că aici indicatorii, la nivelul lor plan să fie realizate şi de
ţene de partid, necesită, în rului nostru s-a scris despre lui. L-am găsit într-o aprinsă Vizita făcută la „ora schimbu cuvîntul Iul Constantin Mili brigăzile de mineri vor spori maximal, să obţină im păşite, pentru înscrierea în
tre alte măsuri, materializa aceste acţiuni lăudabile, evi- discuţie cu membrii brigăzii lui“ ne-a prilejuit întîlnirea cu taru : mereu rodnicia muncii lor. portante produse peste pre
rea unui însemnat volum de denţiindu-se şi aportul tine lui Vasile Pop. Am desprins cîteva dintre ele. Brigada lui — „Avem realizări frumoase D. CORNEL vederile planului. Astfel, se angajamentul de înfăptuire a
lucrări de îmbunătăţiri fun retului la realizarea lor. că sarcina de plan pe luna în Ioan Malea a dat pe luna în pînă acum. Dar eu şi brigada preconizează ca volumul planului cincinal în 3 ani şi
ciare. Organizaţiile de partid Fără a minimaliza cu ni producţiei globale şi cel al 9 luni.
de la sate, consiliile populare mic ceea ce s-a înfăptuit,
şi conducerile unităţilor a- sînt de adus în actualitate —
gricole, desfăşurînd o susţi acum în perioada cînd for
nută activitate politico-orga- ţa de muncă nu este ocupată DEZBATERE CU din Lupeni, pe Iubitorii de torie au fost ilustrate cu tinuare şi răspunsurile la
nizatorică, au reuşit ca în în agricultură — lucrările de VIITORII FAMILIŞTI frumos. De data aceasta, ajutorul diapozitivelor. întrebările cetăţenilor s-au reîe 10—22. Aici, doritorii VREMEA
găsesc
electroscutcre,
ca
de
„Cursului
anul trecut să facă o amplă îmbunătăţiri funciare prevă în cadrul pictură, grafi referit la prevenirea boli rusel şi paraşute meca
iniţiere
în
Ia
mobilizare a locuitorilor fie zute a “se efectua în acest Mîinc, la clubul salaria că, sculptură“, cum i se BRIGADA ŞTIINŢIFICA lor frecvente gripei copii, sili la nice. Pentru 24 ore
combaterea
şi
ţilor din comerţ Deva, va
cărei comune la efectuarea an. Potrivit programului ju avea loc o dezbatere cu mai spune acţiunii amin LA MUNCELU MARE cozei, a tuberculozei şi fe Vreme schimbătoare, cu
tite, s-a vorbit despre via
lucrărilor de îndiguiri, dese deţean, în anul 1973 vor tre tineretul, pe tema „Cu ţa şi activitatea celebru La căminul cultural din brei aftoase la animale. „LUNA CÂRTII cerul noros, temporar a-
cări, combatere a eroziunii şi bui făcute îndiguiri -şi dese noaşterea particularităţilor lui pictor Pablo Picasso, Muncelu Mare, comuna De asemenea, s-au dat LA SATE" coperit. Izolat, vor cădea
ninsori
slabe,
intermiten
ale
Veţel, s-a deplasat, de cu-
irigaţii cuprinse în progra cări pe aproape 2 400 hecta individuale partenerei parteneru au fost prezentate fotoco rînd, brigada ştiinţifică a unele Codul lămuriri privitoare te. Temperatura minimă
muncii,
au
fost
la
în
în
lui
sau
Manifestare
dc
culturală
mul judeţean. In iarna trecu re, combaterea eroziunii so temeierea unei familii u- pii ale principalelor sale căminului cultural din expuse rezultatele misiu anvergură, devenită tradi va fi cuprinsă între mi
opere.
dat
tă, pînă la declanşarea cam lului pe i 026 ha şi amena nite", organizată de către Veţel, formată din medi nii „Apollo-17“, s-au privi ţională în fiecare februa nus 8 şi minus 3 grade,
minus
maxima
între
iar
ştiinţifice
explicaţii
municipal
cărţii
„Luna
rie,
la
sate“
paniei agricole de primăvară, jări în vederea irigării a 720 comitetul Participanţii la al „NOTE DE CĂLĂTORIE” cul uman, Alexandru Far- toare la stelele căzătoare se va înscrie şi în acest 2 şi plus 2 grade. Vint
medicul
caş,
a-
U.T.C.
veterinar
Pe
acţiunile erau finalizate pe hectare. Condiţii pentru de ceastă acţiune, tinerii din tru Negrilă, profesorii şi meteoriţi. an pe aceleaşi coordona slab pînă la potrivit din
faţa
didac
In
mari suprafeţe, fapt efe a in clanşarea lucrărilor respecti comerţ, au ca invitaţi pe tice de la cadrelor „Dece Mircea Zasloţi şi Victor te ale difuzării cărţii in sud-vest. Dimineaţa şi
Liceul
directorul
Parascbiva
Ştcf,
ge
Şcolii
fluenţat favorabil soarta re medicul Titania Dascăr Jurca, dai“ din Deva şi Liceul nerale de 8 ani din Veţel. PARC DISTRACTIV cele mai largi mase. A- seara, ceaţă locală.
şi
prof.
coltei. Imagini de veritabile ve au existat. Timpul a fost procurorul Alexandru Io- din Ilia, dr. Sever Popa, şl Lazăr Turcu, directorul LA HUNEDOARA proplcrea mai mult a căr Pentru următoarele
ţii şi scriitorilor de popu
şantiere ni s-au oferit îndeo favorabil, iar cooperatorii nu tovicl. şef de lucrări la Institu căminului cultural. laţia satelor, sporirea in
tul
din
medieo-farmaceutic
sebi în comunele Ilia, Vata sînt confruntaţi cu alte acţi- Cluj, participant la pri Referindu-se la eveni Prin grija Oficiului ju teresului pentru lectură două zile
„SEARA ma expediţie românească mentele internaţionale de deţean de turism, în cola şi popularizarea produc
de Jos, Geoagiu şi altele, PRIETENILOR ARTEI" actualitate, Lazăr Turcu a borare cu Romturist Bucu ţiei editoriale vor fi faci Vreme schimbătoare, cu
N. TIRCOB transafricană, a făcut „o relevat semnificaţiile sem reşti, la Hunedoara, în litate de diversele acţiuni cerul temporar acoperit.
unde mii şi mii de cetăţeni, trecere în revistă“ a prin nării acordului privind spatele poştei vechi, s-a ce vor fi organizate în ca Izolat vor cădea ninsori
„Seara prietenilor artei“ cipalelor momente din a-,
deschis
din
înţelegînd semnificaţia majo a reunit din nou, în in ceastă prestigioasă acţiune restabilirea păcii în Viet tiv, care un are parc distrac drul acestei ample şl pres slabe, Vint şi slab seara vest.
nam.
program
cultu
tigioase
de
manifestări
Dimineaţa
—
ră a participării lor aotive la (Continuare in pag. a 2-a) cinta Clubului sindicatelor ştiinţifică. Notele de călă Temele abordate în con funcţionare zilnic între o- rale. ceaţă.