Page 11 - Drumul_socialismului_1973_02
P. 11
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 619 ® SlMBĂTĂ 3 FEBRUARIE 1973 3
:
membri
PETRILA. A apărut, de !
curînd, numărul 9-10 al re- ;
9 9 9 vistei cultural-ştiinţilice a I
Şcolii generale de 10 ani j
nr. 1 Petrila, „Paşi spre j
Dispeceratul subingineri, grupa 117), la con uni şi explorări studenţii gru i înălţimi“. Deşi tînără, pu- j
; blicaţia elevilor petriieni j
pei 1 170, anul III ingineri dove
ducerea întreprinderilor Gus-
desc o bună asimilare a' mate
sesiunii tav Vincze, Ion Enescu, Ion riei. Aprecierea o face prof. 1 s-a distins în ultimii doi j
ani cu premii de cinste: i
Bunescu, G. Tanczel (an. III
subingineri, grupa 153) ş.a. dr. ing. Aron Popa, rectorul j premiul III pe tară la con- j Anul în care am păşit pu în continuare, ar fi necesar ca toţi lucrătorii să se simtă milioane lei, pentru cumpă
20 ianuarie 1973. 29 ianua institutului. Urmărim evoluţia i cursul revistelor şcolare or- 1 ne şi în faţa organizaţiilor ca o dată cu ţinerea adună într-o permanentă ‘ mobiliza rări de animale, obiecte de
rie 1973. Debuturi la Institu cîtorva studenţi. împărţită în j ganizat de Consiliul Naţio cooperaţiei de consum sarcini rilor săteşti cu membrii coo re, să manifeste iniţiativă şi folosinţă îndelungată etc.
tul de mine Petroşani. Prima Aversele trei compartimente, tabla se deosebit de importante. peratori, în satele îndepărta multă grijă faţă de sarcinile In adunările generale ale
dată consemnează şi primul e- completează mereu cu schite, Cele 24 de cooperative de te, care încă au magazine ce le revin, multă atenţie şi cooperativelor de credit ce
xamen al studenţilor din anii confruntării... cu formule, cu demonstrarea consum din judeţul Hunedoa mici şi necorespunzătoare, să solicitudine faţă de consuma vor avea loc este necesar a
III, subingineri, cea de-a do plină de siguranţă a subiecte ra îşi desfăşoară activitatea se înfiinţeze comitete de spri tori şi să dovedească grijă fa se pune un accent deosebit pe
ua, debutul studenţilor din lor înscrise pe bilete. Valen printr-un număr de 556 uni jin pentru construirea de lo ţă de buna gospodărire a bu creşterea numărului de mem
ceilalţi ani. La sediul Consi La grupa 153 notele mari tin Rotea dezvoltă subiecte tăţi de desfacere din care 11 caluri noi în decursul acestui nurilor pe care le au în răs bri ai acestor cooperative în
liului Asociaţiei studenţilor nu compensează rezultatele interesante: „Modul de pro restaurante şi 106 bufete, iar cincinal, astfei ca întreaga re pundere, pentru a înlătura vederea sporirii fondurilor
din institut funcţionează un generale sub posibilităţi : din pagare a curentului electric. pe linia prestărilor de servi ţea de desfacere a coopera orice pierderi prin degradări pentru a se putea satisface
veritabil dispecerat al sesiu 28 de studenţi 4 nu s-au pre Elementele geometrice de a- cii există în judeţ, Un număr ţiei de consum să asigure sau risipă. cerinţele tot mai multor gos
nii. Zilnic, după un program zentat, iar nouă nu au obţi şezare a zăcămîntului în de 267 secţii cu 50 profile şi condiţii corespunzătoare de In adunările săteşti şi ge podari pentru a-şi spori nu
dinainte stabilit, cadre didacti nut note de trecere. O situa scoarţa terestră. Bazele fizice 13 brutării. servire. nerale, membrii cooperatori mărul de animale, creşterea
ale prospecţiunii eleclrometri- Aşa cum în sectorul de vor aprecia activitatea depusă iepurilor de casă, albinărit
ce ş.a. Rezultatul — nota 9. In anul 1972, prin unităţile desfacere a mărfurilor în a- de organele de conducere ale etc.
Alături de el, Iacob Popa — cooperaţiei de consum s-au nul 1972 s-au obţinut creşteri organizaţiilor cooperatiste şi Cooperaţia de consum în
tot 9, Ioan Marica — 8, Alexan desfăcut mărfuri alimentare faţă de anii anteriori şi în din partea lucrătorilor aces cheie contracte în condiţii a-
dru Măntoiu-9. Grupa 124, a- şi industriale cu 10,6 la su ceea ce priveşte sectorul de tor organizaţii. vantajoase cu acordarea de
nui I mine subingineri e la nal al Organizaţiei pionie tă mai mult ca în anul 1970 achiziţii, s-au obţinut rezulta Trebuie scoase în evidenţă avansuri pentru unele pro
ce de serviciu urmăresc, du ţie care trebuie, la fel, să dea primul examen — după păre rilor şi premiul revistei — anul ultimelor adunări de te mai bune comparativ cu duse din gospodăriile mem
pă grafic, modul de desfăşura de.gîndit e şi la grupa 118, a- rea celor care tremură Ia u- „Cutezătorii", la concursul dări de seamă. O pondere anul 1970. lipsurile care s-au manifestat brilor cooperatori, cărora şi
re a examenelor, consemnea nul Iii, subingineri mine, un şă, răsfoind cu înfrigurare ca publicaţiilor şcolare organi mare au avut-o unele articole in anul 1972 şi să se facă pro prin cooperativele de credit
ză rezultatele, oferă celor in de din 20 de studenţi 7 nu ietele — dintre cele mai difi zat de C.C. al U.T.C. Ac de folosinţă îndelungată cum S-au achizionat mai mult puneri de îmbunătăţire a ac li se pot acorda unele sume
teresaţi informaţii. s-au prezentat, 4 au căzut, iar cile — matematici generale. tuala ediţie îmbină din ar fi mobilă, televizoare, a- ca în 1970 cu 41 tone ovine, tivităţii de viitor.
Primele zile de sesiune au cea mai mare notă a fost 8. In timp ce Emil Hadarag ne nou o tematică bogată cu- parate de radio, maşini de cu 5,7 tone fasole, cu 3,8 to In adunările generale din importante pentru dezvolta
consemnat în agenda universi împărtăşeşte bucuria primului prinzînd, în redactarea e- cusut maşini de spălat rufe ne iepuri de casă, cu 25 tone acest an în care se va dezba rea gospodăriilor lor.
tară a Văii Jiului şi primele 8 al studenţiei, uşa amfitea levilor, pagini din istoria şi altele. seminţe dovleac, cu 14 tone te pe larg activitatea consili Acţiunea de ţinere a adu
succese. „E o reflectare a mo Barometrul trului se deschide şi ne iz judeţului, aspecte din activi Pentru desfacerea unui vo cartofi, cu 106 tone mere, iar ilor şi a birourilor executive nărilor săteşti fiind deja în
volumul valoric al produselor
dului serios în care concursul besc doi ochi dilataţi de bucu tatea bogată a elevilor în lum de mărfuri în continuă ale cooperativelor de consum cepută, în adunările care s-au
lansat cu prilejul conferinţei emoţiilor rie : Valeria Iancu şi-a înscris cele mai diferite domenii, creştere, în anul 1972 s-a dez achiziţionate în anul 1972 a şi de credit, sarcinile de plan ţinut pînă în prezent, mem
fost mai mare cu peste 2,5
de alegeri A. S. pe institut şi ea primul 8 în index. Su poezii. Nu lipsesc nici jocuri voltat şi modernizat şi re milioane lei, faţă de anul pe anul 1973 cît, şi stabilirea brii cooperatori au apreciat
pozitiv
activitatea
coope
de măsuri care să asigure
„Cea mai bună grupă, cel mai Pătrundem în amfiteatrele biectul : „Unghiuri între două matematice ale isteţimei şi ţeaua de desfacere a mărfu 1970 realizarea planului cincinal raţiei de consum, bine
rilor prin darea în folosinţă
bun an 1" prinde viată, ne lă în care se desfăşoară exame drepte" şi „Sisteme de refe inteligenţei, propuse de e- a unui număr de 22 unităţi Ca urmare a activităţii des înainte de termen, vor avea înţeles scoţînd în evidenţă şi
mureşte asistentul Ilie Rotun- nul de exploatări miniere al rinţă în spaţiu". Ne mărturi levi, nici curiozităţi din comerciale noi, modernizări făşurate de cooperativele de loc şi alegeri ale organelor unele lipsuri care au existat,
jeanu, preşedintele Consiliului grupei 154, anul If subingineri, seşte: „M-am pregătit pentru cele mai diferite domenii şi reprofilări pentru care consum din judeţul nostru în de conducere şi de control. făcînd propuneri de înlătura
fiecare seminar, aplicaţiile le
Asociaţiei studenţilor din in topografie. Lucrările scrise ştiam, nu era prea greu să ştiinţifice. s-au folosit sume din fondu anul 1972, acestea au obţinut Tot în cadrul sistemului re a acestora.
stitut. Criteriile esenţiale : no sînt notate doar bine şi foar Ilustrată prin numeroase rile de investiţii ce însumează beneficii peste plan de peste cooperaţiei de consum în ju In aceste adunări, mulţi
tele şi numărul de integraiişti, te bine, iar în răspunsurile o- rezolv orice subiect 1 “ At fotografii privind aspecte peste 8 milioane lei. 800 000 lei, toate cooperative deţul nostru există un număr membri cooperatori au arătat
mosfera de sesiune transpare
au determinat o veritabilă at rale studenţii dovedesc că şi pe ferestrele de pe culoa din activitatea de zi cu zi In raza unor cooperative de le încheindu-şi activitatea cu de 15 cooperative de credit că ei deja au convenţionat
mosferă de competiţie. Rezul stăpînesc materia. „Sînt buni, re : cu degetul sînt înscrise a pionierilor, cu o grafică consum cum ar fi: Buceş, Be- beneficii sporite faţă de anii care au cunoscut an de an o cantităţi sporite de ouă, pă
tatul? Grupa 2 133 din anul au lucrări bune, concurează şi aici formule... de ţinută, revista înseam riu, Şoimuş şi Crişcior s-au anteriori. continuă dezvoltare. sări, miere de albine şi alte
IV, electrificări, are... cu cei de la ingineri”, îi ca nă o lectură plăcută şi in construit magazine săteşti cu Pentru asigurarea îndepli Astfel, în anul 1972, prin produse, luîndu-şi angaja
racterizează succint dr. ing. Revenim la grupa 1 170, a- structivă chiar şi pentru cei sprijinul membrilor coopera nirii şi depăşirii sarcinilor e- mente de a sprijini cooperati
Alexandru Popescu. Printre nul III mine O figură radioa trecuţi de vîrsta cravatelor tori. conomice ce revin cooperative cooperativele de credit s-au va lor cu surplusul de pro
să tocmai părăseşte sala exa
Aşii primele note : Horatiu Borca- menului. E studentul Romulus roşii cu tricolor. Pe lîngă noile magazine lor de consum din judeţul acordat împrumuturi membri duse din gospodăriile perso
10, Ana Marchiş-10, Valentina moderne ce se vor construi nostru, în anul 1973 va trebui lor cooperatori de peste 11 nale.
Dăniiă-9, şi cu menţiunea : ac Sîrbu, deţinătorul celui de-al
După primul examen — in treilea zece al grupei, după
stalaţii electromecanice minie tivează în ansamblul folcloric Cristina Knebell şi Mihai Gli-
re — doar integraiişti, note distins în confruntările naţio gor. I---------------------------------------
bune şi numeroşi studenţi cu nale ale studenţilor. La topo — Ce subiecte ati avut ?
nota maximă: Constantin Ar- grafie generală şi erori, pri | 945000 kWh energie electrică peste plan
mele rezultate nu erau dintre — Uşoare: „Propagarea un
deu, Nguyen Kim Think, A- cele dorite: din şase răspun delor elastice şi producerea
drian Roman, Elena Hampo, suri, trei au fost notate sub lor în subsol". „Determinarea După o lună de intensă activitate în acest hotărîtor
Remus Lihoacă, Gheorghe grosimii straturilor", „Forajul • i an al cincinalului, energeticienii de la Mintia consem-
Magdan. De fapt, primele zile limită de trecere. Ştacheta e- rotativ“. ! nează producerea şi furnizarea sistemului energetic na- (Urmare din png. 1) mia judeţului Hunedoara con produselor noastre cu bene
xigentei acţionează cu fermi : ţional a mai mult de 945 000 kilowaţi-oră energie electri- stă şi în ritmicitatea aprovi ficiarii d'n judeţ. Ne pun se
de sesiune au fost bogate în — De ce ziceţi că au fost
„aşi" şi pentru alte grupe : la tate. îşi spun cuvîntui, la uşoare ? i că peste prevederi. deţinători în valoare do pes zionării, în buna deservire a rioase probleme in această
geologie Ioan Cucu (anul II conturarea notei, cunoştinţele — Pentru că le-am ştiut 1 Sporul — datorat unei preocupări susţinute pentru te 25 milioane, ne-am fixat beneficiarilor, creşterea gra direcţie unele contracte cu
mine, gr. 1 172), Eugen Cosma i mersul constant al agregatelor, pentru înlăturarea şi pre- pentru acest an sarcini cu dului de mecanizare, ambala furnizori ca U.C.M.M. Bocşa
teoretice şi practice expuse Ne despărţim de acest fur mult superioare, vizînd ca rea şi preambalarea produse şi „Electrobanat“ Timişoara,
şi Traian Faur (gr. 1 173), la în timpul examenului, activi nicar al minţilor încinse, al e- j venirea oricărui deranjament — constituie un bun avans materialele supranormative lor. In această direcţie aş e- care nu asigură necesarul de
exploatări miniere, Felicia Ma moţiilor inerente, al bucuriilor ; dobîndit de energeticienii „Stelei" de pe Mureş pentru preluate să (ie valorificate videnţia că în acest an vor unelte de minerit şi lămpi
cra, Ioan Tănase, Ana Maria tatea din timpul semestrului, şi uneori al regretelor urîn- ; onorarea angajamentului asumat în întrecere din a- planificat pe bază de contract fi paletizate şi containerizate de siguranţă în siluminiu la
prezenta la cursuri şi semi-
Wolner (grupa 1 508, anul IV du-l’e studenţilor multe succe cest an. încheiat cu beneficiarii. in vederea livrării 60 la sută nivelul necesarului consuma
topografie), Constantin Rusu, narii ş.a. se 1 Desigur că asigurarea unei din volumul mărfurilor ce se torului nostru principal, Cen
Ferdinand Gaschler (an. III La examenul de prospecţi ILEANA LASCU bune aprovizionări în econo- pretează la acest mod de trala cărbunelui Petroşani, In
desfacere. In acelaşi timp, această direcţie am cerut spri
r vom pune la dispoziţia bene jinul necesar forului tutelar
al M.I.C.M. şi M.M.P.G. şi a-
ficiarilor noştri palete şi box-
palete de uz general pentru vem certitudinea că şi aceste
schimb. probleme vor fi soluţionate.
Aş mai scoate în evidenţă Problemele de viitor pe
faptul că, deşi asigurarea e- care le implică activitatea de
conomiei judeţului cu materii aprovizionare sînt mult mai
Iarna, pădurea nu se ara — De mult lucraţi ca bri drei Hobertoc şi Sabin Pe- animale existente pe raza Există o chemare nescri tografii. „Aici sînt în co şi materiale a fost în acest complexe — aspectul lor fiind
tă prea ospitalieră, mai ales gadier silvic? trişox nu au obiectat la sar sectorului dumneavoastră ? să căreia ii răspund mii şi muna Vărădia-Oraviţa, un an mai bine pregătită, printr-o subliniat cu tărie la confe
cîijd îi lipseşte mantia al — De peste 15 ani. cinile şi dispoziţiile primite — Specii de animale des mii de oameni de virste şi de mi-am făcut stagiatura, multitudine de acţiuni legate rinţa judeţeană de partid şi
bă ocrotitoare. Pătrunzând —"Ce v-a determinat să şi nici nu s-au sustras de întîlnite. Ca vînat principal profesii diferite, chemare ce împreună cu un grup din de cercetarea şi~prospectarea implică măsuri hotărîte. Iată
în adîncui ei, uiţi acest a- vă alegeţi această îndeletni la îndeplinirea lor, ba chiar — mistreţul şi căpriorul, a- izvorăşte din preocuparea foştii mei pacienţi, aici la din timp a necesarului, cons de ce, în prezent, întregul
mănunt şi te obişnuieşti cu cire ? au dat dovadă de mult simţ poi alte specia cu mai puţi pentru sporirea eficientei pupitrul de conferenţiar la fătuiri cu beneficiarii, in nostru colectiv a trecut la
ea. Aici, gerul n-are putere — M-am născut la margi de răspundere. nă importanţă pentru planul muncii, chemare care dă Căminul cultural din Ora- cursiuni la furnizor etc., s-a adoptarea unor forme organi
de pătrundere, ca-n cîmpie, nea pădurii şi mă simt legat — O altă îndatorire care nostru : iepuri şi vulpi. imbold pasiunilor, spiritului viţa... Iar aici. după patru produs şi fenomenul contrac zatorice noi, menite să con
şi nici vîntul nu zburdă în de ea.. vă revine este prevenirea şi Brigadierul ne-a vorbit cu de sacrificiu. ani de stagiatură, primul tării cu întirziere a produse ducă la aplicarea riguroasă a
voia lui. — Am fost informat că stingerea incendiilor. Cîte o pasiune de invidiat des Oraşul doarme de mult... contact cu secţia O.R.L. ca lor de către unii furnizori, legislaţiei privind realizarea
Am aflat aceste lucruri bnigada condusă de dumnea incendii de pădure aţi avut pre preocuparea sa şi a E linişte... La serviciul de medic specialist la Spitalul fapt ce a condus în final la unei discipline de plan şi
răspunzând invitaţiei ingine voastră şi-a adus o contri anul trecut ? brigăzii pentru păstrarea şi urgenţă al Spitalului din din Hunedoara". contractarea cu întîrziere a contractuale exemplare.
rului Nicolae Timaru, şeful buţie importantă la îndepli — Nici unul. In sectorul III al Trustu
Ocolului silvic din Baia de nirea planului de recoltare — Rezultatul este îmbucu lui de construcţii l-am în
Criş, de a-1 însoţi pe teren, a fructelor de pădure. In ce rător. Ne interesează măsu tîlnit pe Alexandru Poenaru.
într-o inspecţie inopinată. constă această contribuţie ? rile de prevenire care au Mi-a vorbit despre omul
Dornic de-a afla noutăţi — Printre sarcinile care fost luate ? căruia îi datorează viaţa
dintr-un domeniu mai puţin ne revin nouă este şi re — Am întreprins acţiuni ca despre un om ataşat trup
cunoscut, am acceptat cu coltatul fructelor de pădure, de propagandă şi populari şi suflet de oameni, iar
plăcere. Ne-am deplasat încă din primăvară am luat zare privind prevenirea in Victor Rădulescu, muncitor
în cantoanele brigăzii I Pră- toate măsurile pentru pregă cendiilor, prin conferinţe ţi la Combinatul siderurgic IN RITMUL MELCULUI tragerea unui cablu nu şi-a
văleni, comuna Vata de Jos. tirea acestei campanii, cum nute în cadrul căminului Hunedoara — secţia cocsi mai amintit, la redeschide
0 numim noi. Astfel că mo cultural, afişarea tăbliţelor ficare — datorează reîntoar La Şcoala generală nr. 2, rea drumului, să umplă gro
— Aici lucrează brigada clasele l-V, din Brad, încă
condusă de Alexandru Coro- mentul coacerii fructelor în pădure cu indicarea lo dezvoltarea fondului silvic, Hunedoara — ceasuri de ve cerea în sinul familiei şi a de la intrarea în local, te în- pile. Şi asta tocmai pe o
co
muncă
colectivului
de
ne-a găsit pregătiţi. împreu
iu, comunist priceput şi în cului de fumat şi prin or despre obligaţiile ce-i revin ghe. munistului in halat alb — tîmpînă atmosfera plăcută stradă pe care se circulă
cercat — mă informa şeful nă cu brigada pe care o ganizarea în sate a unei bu în ocrotirea acestui tezaur Un telefon... Un glas de creată de aerul festiv al o- foarte mult.
ocolului. Brigada este forma conduc am recoltat peste 40 ne propagande vizuale. De supranumit „aurul verde". mamă disperat cere ajutor. doctorul Walter Nikels. biectelor de artizanat care Am asistat deunăzi la ac - t
tă din comunişti destoinici, de tone de mure, măcieşe, asemenea, am stat de vorbă Munca şi priceperea silvi Micuţa Luminiţa, a cărei Intrebîndu-l de ce şi-a a- împodobesc pereţii, de ta cidentarea unui cetăţean s
virstnic care, la trecerea pe
cu un deosebit simţ al res coarne. cu oamenii şi cu copiii... cultorului este îndreptată operaţie de chist la cap se les medicina ca profesie blourile şi florile aranjate cu acest trotuar „minat", neob- \
— Nu aţi amintit nimic
ponsabilităţii în îndeplinirea despre oamenii cu care — Aţi vorbit pînă acum nu numai spre ocrotire şi desfăcuse, avea nevoie de mi-a răspuns : „Este o mun gust, de imaginile din viaţa \
tuturor sarcinilor ce le revin. munciţi, pădurarii ced aveţi despre ocrotirea şi apărarea apărare, ci şi spre dăinuirea ajutor pentru a se putea că de adevărat front de pionierească a şcolii ş.a. De servind şanţul de vizavi de
Membrii brigăzii s-au evi pădurii. Care este contribu şi perpetuarea continuă a din nou întoarce în lumea prima linie, ce nu aşteaptă aceea, rămii neplăcut sur bloc, a căzut. s
denţiat in mod deosebit la în subordine ? ţia brigăzii la ocrotirea fon ipădurii. Misiunea lor mai veselă a jucăriilor. Cită şi nu-ţi dă răgaz, te ab prins oprindu-te la gazeta Vor mai fi fost poate şi
lucrările de îngrijire a plan — Mi-a fost în gînd să dului cinegetic ? constă şi în ridicarea con fericire poate aduce într-o soarbe deplin în slujba fe de perete frumos ilustrată, alte asemenea accidente dar V
taţiilor şi regenerărilor na vă vorbesc şi despre ei. Şi — Ca primă măsură /des ştiinţei oamenilor pentru în- familie un ajutor venit la ricirii oamenilor“. dar cu articole... de la în pentru a nu mai fi se im
nu vă lăsăm să plecaţi fără
turale. coperirea branconierilor. A- drăgirea şi protejarea unu timp! Şi pentru Luminiţa a Iată sensul nobil al vieţii ceputul toamnei. Unul rela ţii să revină la locul cu pri s
pune ca Trustul de construc
a-i cunoaşte cel puţin cu poi confecţionăm hrănitoare, ia din ele mai mari daruri venit la timp. de adevărat comunist.
Afirmaţiile inginerului s-au numele, fiindcă datorită lor frunzare şi sărării pentru a naturale ale ţării noastre — Dimineaţa după raportul tează aspecte din ajutorul
confirmat. L-am întîlnit pe brigada noastră ocupă locul ajuta vieţuitoarele să ierne pădurea. de gardă l-am întîlnit pe Prof. M. CONSTANTINESCU adus de copii la recoltări in cina şi să redea cetăţenilor \
brigadier în exerciţiul func 1 în cadrul ocolului silvic. ze. LIVIU LUCACIU doctorul Walter Nikels. Hunedoara cadrul C.A.P. Crişan, altul ceea ce este al lor : drumul,
ţiunii. Niciodată Sabin Costea, In- — Care sînt speciile de Baia de Criş Frunzărea un album cu fo Şcoala generală nr. 9 prelucrează aspecte ale che FANTEZIA „GOSPODARILOR - t
al
mării
Forumului
naţional
J pionierilor. Acesta din urmă s
nu e datat, dar tot vechi e.
———■ —BB—B——! Toţi cei interesaţi să coboa- i
La capătul culoarului, o re de pe platforma O.S.M. II 1
altă surpriză: programul lu la sala rezervată cursurilor de 7
Legea nr. 5/1965 stabileşte dispozitive de protecţia mun unele destul de grave. Astfel, muncii, îndeosebi la muncitori sistarea activităţii acestora a nar al cinematografului calificare sînt puşi în situaţia ^
că „protecţia muncii face par cii, asigurarea unui microcli unităţile de gospodărie comu calificaţi, lipsa instrucţiunilor impus luarea măsurilor cores „Steaua roşie", din Brad. să treacă printr-o veritabilă a- l
te integrantă din procesul de mat corespunzător la locurile nală şi locativă Deva, Sime- specifice de lucru sau întoc punzătoare reglementării si Cam ciudat loc de afişaj I
muncă şi are ca scop asigu de muncă, organizarea ştiinţi ria, Haţeg ş.a. au realizat pu mirea formală a acestora, tre tuaţiei. (In miezul Iul ianuarie aco fumătoare realizată - nu fără 't
rarea celor mai bune condiţii fică a muncii ş.a. Astfel, la ţine măsuri preventive, iar cerea cu vederea a abaterilor Activitatea de propagandă lo figurează tot filmele din fantezie - de „gospodarii" '
d'e muncă, prevenirea acciden Trustul de construcţii s-au fondurile prevăzute în acest săvîrşit'e de unii salariaţi au pe linie de protecţia muncii luna septembrie). secţiei. Inovaţia lor constă în- J
telor şi îmbolnăvirilor profe dat în funcţiune atelierele de sens au fost folosite doar par constituit factori generatori nu s-a ridicat la nivelul ce Se vede că aici înnoirile se tr-un... cărucior pe care l-au 1
sionale". Avînd în vedere preasamblare şi reparaţii, ha ţial. Continuă să existe locuri de accidente de muncă şi îm rinţelor actuale, iar opinia de fac in ritmul melcului... umplut ochi cu hîrtii şi fel de ţ
cele de mai sus, Comitetului la de prefabricate di.n beton de muncă generatoare de bolnăviri profesionale. Lipsa masă împotriva acelora care T.A.P.L. Deva şi-a obişnuit fel de reziduuri, cărora le dau t
executiv al Consiliului popu etc., la întreprinderea de in noxe profesionale peste limi de supraveghere, îndrumare şi încalcă normele de protecţia consumatorii cu continua cău IN LOC DE APĂ, foc. Căruciorul s-a transfor- ?
lar judeţean, cu contribuţia dustrie locală Orăştie s-au tele admise de norme, iar nu control, îndeosebi în schimbu muncii nu s-a făcut simţită. tare a unor forme noi de ser mat, de cîteva zile, într-o ve- 1
directă a Inspectoratului pen construit hale noi de lucru, la mărul obiectivelor neautoriza- rile II şi III şi la locurile de Există încă lipsuri în ceea vire, a posibilităţilor de a pm ALIMENTARE CU ritabilă afumătoare pe lîngă ţ
tru protecţia muncii, a stabi ce priveşte construirea, ame ne la dispoziţia celor ce trec PROMISIUNI care trec, vociferînd, zeci de 1
lit măsuri concrete, orientînd najarea şi dotarea grupurilor pragul unităţilor sale unele siderurgişti, macaragii şi elec- ?
activitatea de protecţia mun sociale (băi, vestiare, săli de preparate proprii, după reţete Au trecut cîteva luni de tricieni, însoţiţi de zimbetul o- î
ordonate consiliilor populare, Să se acorde atenţia cuvenită mese), precum şi pentru orga care să satisfacă prin gust şi zile de cînd se aşteaptă ca crotitor al „gospodarilor ¡no- \
cii în unităţile economice sub
nizarea servirii mesei la canti
accesibilitate.
pe conductele instalate in a-
în aşa fel ca rezultatele să ne şi cantime-restaurant. Re Completarea şi instruirea dăpostul pentru îngrăşarea vatori", care aşteaptă cu mul- l
se îmbunătăţească continuu. zolvarea acestor probleme permanentă a personalului de bovinelor de la C.A.P. Băcia tă răbdare încheierea cu suc- !
ces a acţiunii lor.
ţ
S-au avut în vedere în per protecţiei muticii in unităţile presupune însă şi unele efor servire şi a celui din uni să curgă apa. „Evenimentul"
manenţă sarcinile reieşite din turi financiare, care depăşesc tăţile de producţie proprie nu s-a produs insă. Cauza ?
„Programul de măsuri referi posibilităţile locale. este de asemenea o preocu Instalaţia - ni s-a explicat CINE VA LUA INIŢIATIVA ? ţ
Programul de măsuri pentru
ţii de protecţia muncii şi a- subordonate consili îmbunătăţirea activităţii de pare cu continuitate la aceas la cooperativă - a efectuat-o
tor la îmbunătăţirea activită
S.M.A. Simeria, dar lucrarea
In ultima vreme, la Spitalul J
tă organizaţie de comerţ. A
cordarea asistenţei medicale protecţia muncii şi asigurarea veni în întîmpinarea consu s-a sistat din cauza lipsei din Deva s-au prezentat pen- j
salariaţilor", întocmit ca ur asistenţei medicale a salaria robineţilor (!). In cele di.n tru vaccinare antirabică 15 ce- j
mare a şedinţei comune din ţilor din unităţile subordonate matorilor cu ceea ce se pre urmă, C.A.P. s-a îngrijit de tăţeni muşcaţi, in plin centru j
supune că ar avea acces la
13 iulie 1971 a Consiliului de întreprinderea de industrie lo te sanitar la finele anului muncă izolate, organizarea ne consiliilor populare, adoptat pretenţiile lui este deci un -procurarea acestora. Dar apa sau pe strada 23 August, de /
Miniştri şi Comitetului exe cală Deva s-a dezvoltat sec 1972 s-a ridicat la 58, din ca corespunzătoare a muncii, de pentru anul 1973 în şedinţa pe conducte tot nu curge un cîine mic, gri, care răsare 1
cutiv al U.G.S.R. ţia de tîmplărie, îmbunătăţin- re 3 la Trustul de construc ficienţe în aprovizionarea teh- Comitetului executiv al Con mod de a orienta activitatea deoarece se aşteaptă monta
In baza actelor normative du-se ventilaţia. De asemenea, ţii, 18 în unităţile de gospo nico-materială continuă să siliului popular judeţean din practică a T.A.P.L. Deva. rea robineţilor. Cît va mai de unde nu crezi şi se repe- \
în vigoare, unităţile economi în majoritatea unităţilor de dărie comunală şi locativă Şi persiste în multe unităţi, mă 4 decembrie 1972, reflectă gri De data aceasta ce propu dura oare „adăparea" ani- de să muşte. Doar în această 1
ce şi-au întocmit planuri pro industrie locală, gospodărie 37 în unităţile de industrie lo surile pentru lichidarea lor jă şi preocupare pentru tra ne T.A.P.L. Deva consumato alelor cu promisiuni săptămină s-au înregistrat 5 .'
prii, cu măsuri specifice acti comunală şi locativă şi în cală. Se menţin în funcţiune fiind minime, timide. ducerea în viaţă a politicii rilor? Transformarea în fapt asemenea incidente, dar nu i
vităţii fiecăreia. şantierele de construcţii s-au ferăstraie circulare fără apă Conducătorii unor întreprin partidului şi statului nostru în împlinit a unei idei mai ŞANTIERUL TRECE, se iau măsuri, deşi se cunosc ţ
Ca urmare a eforturilor de luat măsuri de prevenire a rătoare de protecţie de con deri au neglijat organizarea domeniul protecţiei muncii. vechi : pensiunea pentru e- GROPILE RÂMiN I pericolele muşcăturii unui cii- l
puse d'e colectivele de mun pericolului de electrocutare în strucţie tipizată. Unele maca instruirii şi examinării perso Programul de măsuri jalonea levi. ne eventual turbat. >
că din întreprinderile de in timpul folosirii maşinilor, a u- rale de ridicat tip „Bocşa", nalului tehnico-ingineresc din ză problemele de bază ce vor In localul cantinei restaurant In anul 1972, peisajul ora Intervenţiile Inspecţiei sâni- 1
dustrie locală, gospodărie co tilajelor şi instalaţiilor elec „Pionier", din cadrul şantiere subordine în vederea cunoaş sta în atenţia comitetului e- de pe strada Lenin nr. 12 se şului Brad s-a îmbogăţit cu tare de stat, secţia epidemii, |
munală şi locativă şi din şan trice. lor de construcţii, funcţionea terii aprofundate a normelor xecutiv, a direcţiilor de spe deschide o astfel de pensiune un nou bloc cu mai multe la organele răspunzătoare de 1
tierele de construcţii, în anul Planificarea şi folosirea fon ză fără dispozitive de protec de protecţia muncii (I.I.L. De cialitate şi a conducerilor de unde elevii vor putea servi niveluri, destinaf, se pare, u- buna întreţinere a ordinii ora- >
care a trecut s-au Obţinut im durilor băneşti pentru protec ţie, iar unităţile de industrie va, I.l.L. Haţeg, întreprinderea întreprinderi, asigurînd astfel masa de prînz pe bază de a- nui cămin de nefamilişti, in
portante succese pe linia îm ţia muncii au fost mai judi locală şi gospodărie comunală de panificaţie Deva ş.a.). îndrumarea metodică a activi bonament. Costul unei mese zona spitalului unificat. şului au rămas fără ecou, râs- i
bunătăţirii condiţiilor de mun cios orientate, asigurînd baza utilizează o serie de maşini- întreprinderile de industrie tăţii de protecţia muncii în — 6 lei inclusiv pîinea. Abo punzindu-se calm că munici- ţ
că, avînd drept urmare scăde materială realizării măsurilor uneLte (polizoare, strunguri, locală din Brad, Hunedoara şi toate unităţile subordonate namentele se eliberează la ad Luni de zile, şantierul des piui Deva nu mai dispune de ţ
rea numărului de accidente şi cu caracter preventiv, care vi maşini de găurit ş.a.) fără a- Deva au neglijat luarea măsu consiliilor populare din judeţul ministraţia cantinei. chis a baricadat strada De un serviciu de ecarisaj. ţ
îmbolnăviri profesionale. In zează îmbunătăţirea condiţii părătoare de protecţie, consti rilor de exploatare raţională nostru. o bună bucată de vreme,
cadrul acestor preocupări, se lor de muncă, prevenirea ac tuind surse permanente de ac a unor cariere, astfel, acestea Ing. I. BOZEŞAN Servirea operativă, masa lucrurile au revenit a nor- Şi, totuşi, cine va lua iniţia- 1
subliniază eforturile depuse cidentelor şi îmbolnăvirilor cidentare. nu se încadrează, ca înălţime inspector gustoasă şi atmosfera familia mal. Dar numai parţial căci tiva punerii la respect a a- ?
în scopul uşurării muncii fi profesionale. Instruirea superficială a şi unghi de taluz, în normele pentru protecţia muncii ră în care se serveşte masa constructorul care a traver gresivului patruped ? Sau cine .'
zice, prin mecanizarea unor In activitatea unităţilor sub muncitorilor, dezinteresul pen de protecţia muncii, devenind din cadrul Direcţiei judeţene vor face din salonul „pensi sat strada cu un şanţ pentru va mai fi muşcat ? 1
faze de lucru la muncile gre ordonate consiliilor populare tru îmbogăţirea cunoştinţelor un pericol permanent de acci pentru probleme de muncă une pentru elevi" un loc cău-
le, înzestrarea utilajelor cu s-au manifestat însă şi lipsuri, profesionale şi de protecţie a dentare a personalului. Numai şi ocrotiri sociale I tat. \