Page 13 - Drumul_socialismului_1973_02
P. 13
Proletari din toate fările, uniil-vă!
ftgirpres relatează
Conferinţa de presă
a ambasadorului Republicii
Vietnamului de Sud la Bucureşti
Lam Van Luu, ambasado tate din lume, printre care
rul Republicii Vietnamului şi poporul progresist ameri
de Sud la Bucureşti, a orga can. Ea dovedeşte în mod
nizat sîmbătă dimineaţa o elocvent că nu există nici o
conferinţă de presă. forţă care să poată determina
Au luat parte reprezen poporul vietnamez să renun
tanţi ai presei române şi ţe la lupta pentru cucerirea
străine, funcţionari superiori drepturilor« sale naţionale
din Ministerul Afacerilor sacre. Noua perioadă care
Externe. Au participat Con s-a creai după semnarea
stantin Paraschivescu-Bălă- acordului — a spus Lam Van
ceanu, vicepreşedinte al Co Luu — se caracterizează
mitetului naţional de solida printr-o luptă continuă pen
ritate cu lupta poporului tru respectarea prevederilor
vietnamez, şi alte persoane acordului.
oficiale. Ambasadorul a exprimat în
ANUL XXV Nr 5 620 DUMINICĂ 4 FEBRUARIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI
Referindu-se la acordul numele Frontului Naţional
EnaBBBBBnanMHMDHHBI de la Paris cu privire la în de Eliberare, al Guvernului
cetarea războiului şi resta Revoluţionar Provizoriu şi al
bilirea păcii în Vietnam, populaţiei din Vietnamul de
DUPĂ PRIMA LUNĂ DIN 1973 Lam Van Luu a arătat că sud recunoştinţa sinceră
pentru ajutorul preţios acor
semnarea acestui acord con
Simpozion stituie o victorie importan dat de P.C.R., de guvernul
Republicii Socialiste Româ
tă a poporului vietnamez în
BILANŢ DE PREST16IU Comitetul municipal lupta sa îndelungată pentru nia şi de poporul român. El
a mulţumit, de asemenea,
independenţă şi libertate. A-
de cultură şi educaţie ceasta — a adăugat el — •presei române pentru faptul
de a fi oglindit în coloane
socialistă Deva a orga reprezintă totodată o victo le sale importanta acordului
IN ECONOMIA HUNEDOREANĂ nizat aseară, la clubul rie a solidarităţii internaţio privind încetarea focului şi
nale a tuturor popoarelor
tineretului din cartierul
Gojdu, un interesant iubitoare de pace şi de drep restabilirea păcii în Vietnam.
simpozion pe tema:
„Munca — izvor şi con
# In luna ianuarie s-a obţinut o producţie globală diţie definitorie a Tor- Al lll-lea Salon naţional al cărţii
cu 66 milioane lei mai mare decît în aceeaşi perioadă a mării personalităţii u-
anului trecut mane". Dezbaterea s-a
Sîmbătă la amiază, sub
oprit mai cu seamă asu auspiciile Consiliului Cultu speciale care ilustrează cir
culaţia cărţii româneşti pe
Spiritul gospodăresc şi construcţii-montaj de munca plină de roa rii şi Educaţiei Socialiste, meridianele lumii In 1972 :
pra satisfacţiei oferite
® A fost materializat 5,2 la sută din planul anual de
în Sala Dalles din Capitală
coeditări ale editurilor noas
de. Tinerii prezenţi la
® S-au exportat mărfuri în valoare suplimentară de acţiune — constructori a avut loc deschiderea celui tre cu 43 de firme din străi
de pe şantierele oraşu de-al lll-lea Salon naţional nătate, cărţi traduse peste
peste 205 000 lei valută lui Deva, locuitori ai revistă a activităţii editoria românească în aproape 50 de
hotare, exportul de carte
al cărţii, prilej de trecere în
responsabilitstea-absente nemotivat Anul hotărîtor al cincina nînd în acelaşi timp un spor din cartierul Gojdu — le din anul precedent, oma ţări. O suită de ilustraţii fa
căminelor
muncitoreşti
miliarizează pe vizitatori cu
giu adus creaţiei şi tipăritu
au dezbătut pe larg con
lului — demarat încă din pri de productivitate de 93 de lei tribuţia lor Ia îndepli rii româneşti. creaţiile celor mai cunoscuţi
graficieni români.
Desfăşurat sub genericul
nirea sarcinilor de pro
ma zi sub însemnul mobiliza pe salariat, hunedorenii au ducţie, precum şi satis „Oamenilor — cărţile oame In cadrul Salonului, care
toarei chemări lansate de se realizat în prima lună o pro facţia pe care le o ofe nilor", Salonul — care cu va rămîne deschis pînă la
pe unele şantiere de construcţii cretarul general al partidului, lioane lei mai mare decît în ră munca pasionantă, prinde 2 500 volume din pro dezbateri cu publicul, în-
T
ducţie industrială cu 66 mi
12 februarie, vor avea loc
tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
plină de dăruire.
ducţia de anul trecut a ce
a
anului
perioadă
aceeaşi
pentru „Mai iute, mai bine,
In încheiere, formaţia
mai eficient" — înscrie în a- trecut. de muzică populară a lor 25 de edituri — oglin tîlniri între scriitori, grafi
cieni şi cititori, lansări de
deşte munca şi creaţia a nu
genda întrecerii realizări de O activitate susţinută s-a clubului sindicatelor din meroşi oameni de cultură, cărţi. Manifestările se vor
Pentru înfăptuirea marelui deziderat al prezent, din fondurile respective s-au a- prestigiu ale siderurgiştilor, depus şi pentru materializarea localitate a susţinut un şi artă, scriitori, editori, ti încheia cu înmînarea dis
poporului nostru — realizarea cincinalului chiziţionat numai 4 silozuri pentru ciment, minerilor, epergeticienilor, fo planului de investiţii. Faţă de frumos program artistic pografi, graficieni. tincţiilor concursului „Cele
restierilor, chimiştilor, con
înainte de termen —, pentru creşterea e- dar ele nu sînt montate din cauza ne- structorilor, ale tuturor oame perioada corespunzătoare din în cinstea tinerilor pre Ampla expoziţie de carte mai frumoase cărţi ale anu
ficientei economice în toate sectoarele pro intocmirii documentaţiei la timp, cores nilor muncii de pe întreg 1972, volumul investiţiilor rea zenţi la această frumoa e completată cu panouri lui 1972".
ducţiei materiale, un rol deosebit de impor punzătoare amplasamentelor. La întocmi lizate în prima lună a acestui să şi interesantă acţiu
tant îl are gospodărirea raţională a fonduri rea proiectului de execuţie pentru această cuprinsul judeţului. Hărnicia, an este cu 11 milioane lei ne cultural-educativă.
competenţa, înalta responsabi
lor materiale şi băneşti ale unităţilor. Uti lucrare nu s-a ţinut seama de conducta de litate patriotică — atribute mal mare, ceea ce a făcut ca
lizarea judicioasă a resurselor materiale, gaz-metan şi de linia electrică de înaltă statornicite la făuritorii de la sfîrşitui lunii economia ju
gospodărirea raţională a materialelor şi tensiune care traversează amplasamentul, bunuri materiale din judeţ — deţului să se prezinte cu o
prefabricatelor pe şantiere, perfecţionarea aşa că documentaţia iniţială nu a cores îşi spun pe zi ce trece un cu- îndeplinire de 5,2 la sută din 40 de ani de la eroicele lupte
continuă a sistemului de aprovizionare puns. Conducerea Trustului de construc planul anual la lucrările de
tehnico-materială constituie factori deter ţii Hunedoara—Deva nu s-a achitat astfel vînt tot mai hotărîtor în ma construcţii-montaj.
rea bătălie cu timpul pentru
minanţi ai sporirii volumului producţiei şi de îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de finalizarea cincinalului îna Realizări deosebite s-au în ale muncitorilor ceferişti şi petrolişti
a eficienţei economice în sectorul de con- Legea nr. 5/1970 privind asigurarea de inte de termen. registrat şi în ce priveşte o-
strucţii-montaj. In aceste direcţii însă nu condiţii de depozitare corespunzătoare a norarea planului de export, e-
se acţionează peste tot cu energie şi in materialelor de construcţii pe şantier. Faptele pe care oamenii conomia judeţului punînd la
transigenţă, ba chiar se trec uşor cu ve Cine trebuie să întocmească documenta muncii din economia hunedo- dispoziţia partenerilor externi
derea unele manifestări de slabă gospo ţia ? Trustul de construcţii Hunedoara— reană le-au obţinut în prima mărfuri în valoare suplimen AII MASELOR POPULARE HUNEDORENE
dărire, de risipă, ceea ce prejudiciază nu Deva, în calitatea sa de for tutelar al lună a anului sînt edificatoa tară de peste 205 000 lei valu
doar planul de economii şi de eficienţă a şantierului, care dispune de unitate pro re. tă.
producţiei, dar însăşi avuţia naţională. prie de proiectare, dar care abia acum, Punînd accent deosebit pe S-au exportat suplimentar,
după luarea unor măsuri din partea comi teme nica pregătire şi organi
Nu demult, organele Direcţiei terito peste prevederile lunii ianua
riale de control şi revizie nr. 9 Deva, siei de control şi revizie, a întocmit do zare a producţiei şi a muncii, rie : 2 636 tone profile grele, IMBOLDUL GREVEI DE EA GRIVITA
împreună cu organe ale Inspectoratului cumentaţia respectivă şi pe acea necesa pe utilizarea din plin a imen 20 000 bucăţi cărămizi dialit,
judeţean do miliţie, au efectuat un con ră pentru executarea depozitului de tran selor rezerve de care dispu 300 mc lemn pentru celuloză,
trol pe linia gospodăririi mijloacelor ma zit din Orăştie. ne fiecare unitate economică, 128 mp covoare, 85 tone fruc
teriale pe unele şantiere ale Trustului de La rîndul său, conducerea Şantierului pe întărirea ordinii şi disci te deshidratate şi afumate etc. 15-16 FEBRUARIE 1933
construcţii Hunedoara—Deva. Redăm în nr. 5 Orăştie, nu s-a preocupat nici ea plinei, colectivele de muncă Bilanţul de prestigiu din e-
continuare cîteva din constatările respecti de aplicarea măsurilor privind gospodă hunedorene, sub îndrumarea cono.mia hunedoreană, înre
vei comisii, în dorinţa ca cei vizaţi să rirea materialelor de construcţii, stabilite organizaţiilor de partid, au gistrat la finele primei luni
reflecteze cu seriozitate la lipsurile sem cu ocazia unui control anterior efectuat obţinut în luna ianuarie o din 1973. este expresia voin Luptele ceferiştilor şi petro conducerea atelierului cu de
nalate, la ceea ce au de făcut pe viitor, de organele Băncii de investiţii. Printre producţie globală suplimenta ţei miilor de muncitori, teh liştilor din ianuarie — februa clararea grevei. Printre cefe
întrucît unele neglijenţe încă persistă. La aceste măsuri figura şi montarea unei ră în valoare de 12 776 000 nicieni şi ingineri de a con rie 1933, conduse de Partidul riştii de la Simeria au fost
Şantierul de construcţii nr. 5 Orăştie, gos barăci metalice pentru depozitarea cimen lei, concretizată în 2 540 tone feri acestui an calitate şi efi Comunist Român, au demon răspîndite manifeste ale par
podărirea materialelor de construcţii se tului în gară, asigurarea de condiţii co fontă, 2 300 tone oţel, 1 400 cienţă şi aureolează masiva in strat •-marea forţă şi combati tidului comunist, care demas-
tone laminate, 5 158 tone căr
prezintă necorespunzător atît în depozite respunzătoare pentru stingerea şi depozi bune net, 520 mc cherestea, vestiţie de tenacitate şi bărbă vitate revoluţionară a clasei cau politica de fascizare a
cit şi la loturi. Şantierul nu dispune decît tarea varului, aprovizionarea cu bene su ţie depusă de colectivele noas muncitoare din ţara noastră, ţării Şi în care se arăta că
de magazii improvizate în loc de silozuri, ficiente pentru depozitarea mortarelor şi 94 mc buşteni, 42 tone vată tre de muncă pentru materia a cărei influenţă asupra ma cea mai eficace cale pentru
dar nici acestea nu sînt întreţinute în PETRE POPA minerală, 1 000 bucăţi cărămizi lizarea prevederilor Conferin selor largi populare a crescut apărarea intereselor muncito
dialit, 1 638 mc prefabri
bune condiţiuni. în permanenţă. rimii este organizarea lor pe
şef de serviciu cate d>n beton, 945 000 kWh ţei Naţionale a partidului, ale principiul luptei de clasă. Ma
Cu toate că, prin planul lucrărilor de la Direcţia teritorială de Influenţa acestor puternice
organizare de şantier, în anul trecut s-au control şi revizie nr. 9 Deva energie electrică, în alte pro plenarei C.C. al P.C.R., din bătălii de clasă s-a resimţit nifestele cereau ceferiştilor
simerieni să lupte împotriva
alocat fondurile necesare construirii unui duse. noiembrie 1972, hotărîrile în toate straturile maselor
De remarcat este faptul că, Conferinţei judeţene de par muncitoare de la oraşe şi sa reducerilor de salarii, pentru
depozit de tranzit la acest şantier pînă în (Continuare in pag. a 2-a) te — în primul rînd asupra reprimirea celor concediaţi şi
lucrînd la nivelul maximal al tid de a îndeplini cincinalul maselor proletare şi ale ţă împotriva militarizării C.F.R.-
planului din acest an, obţi- înainte de termen. rănimii muncitoare — consti ului.
tuind un imbold uriaş pentru Influenţa luptelor feroviari
desfăşurarea luptelor revolu lor de la Griviţa a pătruns,
ţionare din anii următori. Par cum era firesc, şi în rîndul
tidul comunist arăta muncito minerilor din Valea Jiului. Si
Maistru! ino rilor că lupta împotriva regi tuaţia grea a acestora, faptul
că în zilele lui februarie, pe
mului de teroare din Româ
nia nu se terminase odată cu remarcă şi cei de la centrul lîngă cele 2 500 concedieri, di
feroviar Simeria. La 17 februa
masacrul de la Griviţa şi che rie 1933, după cum consem recţiunea minelor ameninţa
ma masele să continue lupta nează documentele, situaţia cu lăsarea pe drumuri a în
că 2 000 de oameni a produs
locul său de muncă împotriva atacului burgheziei era aici atît de încordată în- mari nemulţumiri muncitorilor.
şi moşierimii, a terorii şi stă
rii de asediu, pentru dreptul cîţ în orice moment putea Astfel, sub impresia eroicelor
la muncă, pîine, libertate. izbucni greva. Muncitorii de lupte de la Griviţa, în zilele
Despre activitatea responsa fotografia de sus, Nicolae De Ca urmare a muncii asidue la Atelierele C.F.R. din Sime ce au urmat acestora, întru
nirile minerilor de la Petro
bilă, plină de dăruire, pe care vian urmăreşte modul de com desfăşurate de comunişti în ria (alături de cei din Piatra şani, Petrila, Vulcan, Lupeni,
o desfăşoară maistrul şi secre portare a şablonului conceput). rîndul ceferiştilor de la miş Olt, Lugoj, Piteşti, Rîmnicu Lonea, Aninoasa au fost trans
tarul comitetului de partid de Cea de a doua este intitulată care şi tracţiune, aceştia au Vîlcea etc.) au refuzat să pri formate în demonstraţii de
la I.P.B. Bircea, Nicolae Devian, „Debitarea centralizată a oţe fost antrenaţi în susţinerea mească salariul redus, pînă protest contra exploatării ca
ziarul nostru a mai scris. lului T.B.P." (maistrul îi spune... pitaliste, contra concedierilor
modest „o simplă raţionalizare"), luptei muncitorilor de la ate ce nu s-a revenit asupra a-
Astăzi vi-l înfăţişăm numai in de masă, pentru eliberarea tu
prin aplicarea căreia se econo lierele C.F.R., printre care se cestei măsuri, ameninţînd
calitatea de maistru priceput, turor revoluţionarilor care au
misesc anual 40 tone de oţel
cu calităţi profesionale de cer fost arestaţi.
tă valoare. Receptiv la preve şi se obţin economii de peste Mizeria în care se zbăteau
derile Conferinţei Naţionale a 300 000 lei. minerii din acest mare bazin
partidului, convins de necesita Cine ar fi crezut că o insta Cu prilejul celei de-a 25-a aniversări carbonifer era o realitate cru
tea concentrării eforturilor pen laţie atît de simplă (cum este dă pe care nici rapoartele Mi
tru finalizarea înainte de ter cea din fotografia alăturată, în a semnării primului Tratat nisterului Muncii nu o mai
men a acestui cincinal al cali care maistrul Nicolae Devian puteau camufla. Intr-un aseme
tăţii şi eficienţei, maistrul comu este surprins dind indicaţii de de prietenie româno-sovietic nea raport, adresat la 24 fe
nist materializează acum două folosire a instalaţiei) poate a- bruarie 1933 de acest minister
valoroase inovaţii (care îi apar duce astfel de economii ? Consiliului de Miniştri, descri-
ţin), prin care întreprinderea In cadrul manifestărilor prilejuite de sărbătorirea celei
Dar cum afirmă maistrul, în de-a 25-a aniversări a semnării primului Tratat de prietenie indu-se situaţia jalnică a mi
obţine importante economii de nerilor, se preciza că în orice
metal. bătălia pentru „Mai iute, mai româno-sovretică, Comitetul municipal de partid Hunedoara moment la Petroşani, Aninoa
şi consiliul popular municipal au adresat o telegramă de
Prima se numeşte „Şablon bine, mai eficient" nu trebuie felicitare Comitetului orăşenesc de partid şi Sovietului oră sa, Lupeni, ca şi în celelalte
pentru sudarea plaselor de la găsite soluţii savante, ci simple, şenesc Makeevka, din regiunea Doneţk — R.S.S. Ucrai localităţi, pot izbucni greve,
fîşiile cu goluri" — inovaţie me
uşor de conceput şi de materia neană —, oraş înfrăţit cu cel a| siderurgiştilor hunedoreni. aceasta cu atît mai mult cu
nită să uşureze munca fizică şi O telegramă de felicitare similară a fost primită din partea cît delegaţiile de mineri însăr-
să determine o excelentă cali lizat, dar care să conducă la oraşului Makeevka.
realizări certe în domeniul eco
tate „inimii" de oţel a fîşiilor, Schimbul de telegrame între oraşele înfrăţite Hunedoa Prof. ION FRAŢILA
nomiei de materii şi materiale. directorul Filialei
aducînd şi o economie de ra—Makeevka se înscrie în şirul manifestărilor ample —
37 000 lei anual prin folosirea C. ILIESCU adunări, expuneri, seri literare — ce sînt organizate la arhivelor statului
Hunedoara
raţională a fierului-beton. (In Foto: V. ONOIU cluburi şi case de cultură cu prilejul aniversării semnării
tratatului.
(Continuare în pag. a 2-a)
--------------------------------------------
membrilor
au
orga
RECUNOŞTINŢA tîlntre a U.T.C. cu tovară Pau, primarul comunei, despre Hunedoara se desfăşoară atît în producţie cît şl în VREMEA
tinerilor
vorbit
¡n pagina a H-a Colectivul secţiei turnă şul Ioan Iancu, inginer cu perspectivele dezvoltării lilor generale din judeţ. viaţa de familie.
nizaţiei
turneul de handbal al şco
îndelungată
în
torie I de la U.V. Călan activitate acestei unităţi, aie comunei In anii viitori. Participă 12 echipe de fe CARTEA Pentru 24 ore
cadrul
a făcut din ziua ieşirii la te şi băieţi. Astăzi, tur Vremea va ft relativ
pensie a maistrului Gheor- cărei rezultate prestigioa „CUPA 16 FEBRUARIE" neul se inclieie. Biblioteca municipală călduroasă faţă de ano
impus-o
timp. Vîntul va sufla slab
ghe Bărboni o manifesta se au judeţului. in econo După cum ne relatează Deva a organizat, în in pînă la potrivit din vest
mia
acest
Cu
La cuptorul tineretului re emoţionantă. După cei prilej, invitatul le-a vor tovarăşul Regionalei C. F. „FEMEIA - MAMĂ, cinta Fabricii de conserve şi nord-vest. Cu totul izo
la
Buligan,
Ioan
şi
e-
35 de ani de meserie, in
instructivă
Deva,
o
nivelul
uzinei,
istoricul
aceeaşi turnătorie a uzi bit despre şi moderniza Deva s-a declanşat o am SOŢIE, MUNCITOARE" ducativă seară literară pe lat se vor semnala preci
extinderea
pitaţii
mai
nei, maistrul Gheorghe rea actuală, perspectivele plă întrecere sportivă do In cadrul clubului sin tema „Munca — cheia fe zonele slabe, deal şi ales In
munte.
de
de 1«a O. S. M. 1 1 Bărboni a predat maistru de dezvoltare. tată cu „Cupa 16 Februa dicatelor din Lupeni a ricirii omului“. In cadrul Temperaturile minime vor
ştafeta
acţiunii au fost citate tex
tinărulut
muncii
cuprinzînd
Roman Cozmoi, intr-un rie“, şah, tenis de discipli avut loc o educativă dez te reprezentative atît din fi cuprinse intre minus 7
masă
nele
cadru festiv, pregătit a- SCHIMB şl cîmp, popice, volei. Pe batere intitulată „Femeia domeniul poeziei, prozei şl minus 2 grade, iar ma
muncitoa
soţie,
care
nume, secţiei şi-a manifes DE EXPERIENŢA lingă mai echipele invitate să — mamă, participarea unor cît şi al dramaturgiei, ca a- ximele între minus 2 şi 4
colecti
prin
regionalei
cu
re“
—
grade.
ceaţă
Dimineaţa
n
lor,
vul
în
re,
conţinutul
Nouă moşieri mai I tat recunoştinţa faţă de un La amplu schimb desfăşurat participe şi formaţii de ia nomice ale oraşului — fa duc un omului de a se locală. Pentru următoarele
fost
au
unităţile
eco
salariate
din
hărniciei,
elogiu
Pui
s-a
ex
strădaniei
omul
de
cărui
probitate
a
P. T. T. R., I. T. A. şi
şi
între
profesională
fire
activul
perienţă
morală
biblioteca
Tot
fost exemplu pentru mulţi. a U. T. C. din şcolile ge U.M.M.R. le Simeria. fi Ciştigă- brica de comerţ, artificiale depăşi prin muncă. municipa două zile
oferite
coope
„Viscoza“,
torilor
vor
nerale Livadia. Baru, cîte o cupă şi diplomă de lă Deva a amenajat, la Vremea va fi în curs de
din
ÎNTILNIRE CU Rîu Bărbat, Săteşti, Po participare. rativa „Deservirea“. Cu căminele şi culturale expoziţii răcire uşoară, cu se cerul
Deva,
nor şi Pui. In cadrul ac
acest prilej, au fost abor
Cristur
Izolat
vor
schimbător.
plămădei ;c balada oto lului ISTORIA UZINEI chimică din ţiunilor ce au avut loc cu TURNEU DE HANDBAL date femeii in societatea de cărţi monografice asu Vîntul va precipitaţii potrivit
semnala
slabe.
aspecte
apor
vizînd
pra
Zaharia,
diverselor
Ion
prilej,
acest
meserii
sub
sufla
tul
Incepînd de ieri, la sa
secretarul
comitetului
La
co
„Dragostea
faţă
Uzina
genericul
din
nord-vest.
Orăştie a avut loc o în- munal de partid şl Ion la „Constructorul“ din noastră, rolul său deosebit de meseria aleasă“. — ceaţă locală. Dimineaţa
v__________ J